Metode cantitative in activitatea economica

METODE CANTITATIVE IN ACTIVITATEA ECONOMICA

1.     Introducere

Economia a fost creata de oameni si pentru oameni in scopul asigurarii supravietuirii lor, scop care reprezinta strategia fundamentala a oricarei fiinte. Pentru a supravietui oamenii trebuie sa consume.

Prin actul de consum – individual sau social - oamenii isi satisfac multimea nevoilor individuale, de grup sau publice. Ansamblul nevoilor, ca volum, structura si intensitate, cat si corespondentele acestora in planul consumului, defineste, de fapt, legea progresului social-economic, pe care trebuie sa se inscrie evolutia individuala si sociala a unui popor sau a unei tari de-a lungul timpului. Nevoile umane, individuale si sociale au un suport subiectiv, acestea aparand sub forma dorintelor, asteptarilor si a aspiratiilor oamenilor de a fi, de a avea, de a sti si a crede, respectiv de a dispune de resurse si de bunuri pentru a le consuma in scopul satisfacerii trebuintelor materiale si spirituale, constientizate mai intai in plan psihologic.

Daca, teoretic, multimea nevoilor sociale poate fi considerata nelimitata, totusi, in timp si in spatiu, aceasta are un caracter determinant. Limitarea ca volum, structura si intensitate a nevoilor umane are determinari obiective, generate de spatiul geografic, de nivelul cunoasterii umane si de posibilitatile tehnico-materiale de a realiza si a oferi bunurile si serviciile

corespondente nevoilor manifestate in plan mental. Caracterul nelimitat, ca volum, structura si intensitate, a nevoilor umane nu poate fi neglijat, el reprezentand stimulul si suportul dezvoltarii permanente a intregii activitati sociale, care, in plan economic, se transforma in cresterea permanenta a cererii, crestere ce genereaza o multiplicare si o diversificare a ofertei de bunuri si servicii materiale si nemateriale.

Echivalenta nevoilor sociale cu cererea economica, a carei satisfacere o realizeaza productia de bunuri si servicii materiale si nemateriale, a impus o abordare aprofundata a sistemului nevoilor sociale pentru identificarea si masurarea acestora in vederea asigurarii echilibrului intre volumul si structura nevoilor sociale (cererea sociala) cu volumul si structura productiei (oferta sociala), destinata satisfacerii cererii, aflata intr-o permanenta

transformare si diversificare.

Caracterul extrem de diversificat si eterogen al nevoilor sociale impune necesitatea gruparii si clasificarii acestora in functie de mai multe criterii, in clase omogene de bunuri si servicii, precum si elaborarea unor nomenclatoare care sa permita asigurarea compatibilitatii lor pe plan national si international. Din multitudinea criteriilor folosite in vederea gruparii nevoilor sociale, in statistica, cele mai semnificative sunt cele care pornesc de la definirea personalitatii umane, ca fiinta biologica, sociala si rationala,

consumatoare de bunuri si servicii, ce pot fi interpretate ca:

nevoi fiziologice (somatice), cum ar fi: nevoia de aer, apa si hrana;

nevoi spiritual-psihologice, care apar si se dezvolta pe masura progresului cunoasterii umane.

2.     Justificarea variabilelor alese

A intelege modelul de consum al unei gospodarii reprezinta intelegerea comportamentului uman. Modelele de consum in Europa, si nu numai, sunt foarte diferite fata de cele de acum 50 de ani. Printre factorii principali care ne determina consumul se numara veniturile in crestere, globalizarea economiei, progresele tehnologice (precum internetul si telefoanele mobile), dimensiunile tot mai mici ale gospodariilor si imbatranirea populatiei. In acelasi timp, numarul tot mai mare de bunuri si servicii pe care le consumam deseori compenseaza cresterea eficientei realizate, de exemplu, prin tehnologii si procese de productie imbunatatite. Ca urmare, presiunile asupra mediului sunt in crestere. Locuintele, alimentele si bauturile si mobilitatea au cel mai mare impact asupra mediului pe durata ciclului de viata al acestora in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera, substantele acidifiante si cele care diminueaza stratul de ozon, precum si utilizarea resurselor.

In consecinta, principalul factor care influenteaza consumul populatiei il reprezinta venitul fiecaruia. Luand in considerare o gospodarie, veniturile acestea provin in primul rand din veniturile directe, fie ele salarii, fie profituri din afacerile intreprinse, cat si din alte venituri care apar sub forma unor alte active lichide ce pot fi utilizate in consum. Aceste alte active lichide pot consta in diverse venituri bancare ca urmare a unor depozite, dar si alte venituri externe.

3.     Colectarea datelor pentru analiza

Pentru a se putea face o analiza asupra legaturii existente intre consumul gospodariilor si veniturile din gospodarie, pe de o parte, si intre consumul gospodariilor si alte active lichide, pe de alta parte, s-au obtinut date atat din zonele rurale cat si din zonele urbane.

Ca urmare a chestionarii unui numar total de 25 de gospodarii s-au obtinut urmatoarele rezultate:

4.     Interpretarea rezultatelor obtinute

Ca urmare a rezultatelor primte, s-a stabilit functia folosita in regresia multipla ca fiind:

Y = a0 + a1x1 + a2x2,

unde Y – variabila rezultativa, consumul;

X1 – variabila cauzala, venitul;

X2 – variabila cauzala, activele lichide.

Astfel, se obtine sistemul de ecuatii normale:

2a0 + a1∑x1 + a2∑x2 = ∑yi

a0∑x1 + a1∑(x1*x1) + a2∑(x1*x2) = ∑x1yi

a0∑x2+a1∑(x1*x2) + a2∑(x2*x2) = ∑x1yn

Rezolvand sistemul de ecuatii se obtine functia:

Y = 36.79 +0.33X1 + 0.125X2

Pentru calcularea raportului de corelatie s-au folosit urmatoarele date, obtinute prin inlocuirea in functia de regresie valorile lui x1 si x2.

Astfel, s-au obtinut Ry,x1x2=0.795174978

Ry/x1x1=0.891728642

Considerand rezultatele obtinute, se poate spune, ca pentru gospodariile din selectie, 79.51% din variatia consumului gospodariilor se explica prin veniturile si activele lichide ale gospodariei in cauza. Judecand dupa valoarea lui a0, consumul mediu pentru o gospodarie normala din selectie, cand nu are nici un venit si nici un fel de active lichide este de 36.79, ceea ce inseamna ca gospodaria are ale surse folosite in consum, asa cum sunt imprumuturile.

Prima panta, a1, explica legatura dintre consumul din gospodarii si venituri. Ea este egala cu 0.33. Acest lucru inseamna ca pentru gospodariile din selectie, daca veniturile dintr-o  gospodarie normala creste cu o unitate monetara va avea ca efect o crestere cu 0.33 unitati monetare in consum. Exista, deci, o relatie directa, pozitiva ceea ce inseamna ca o schimbare in venituri va rezulta intr-o schimbare in acelasi sens in consum.

Cea de-a doua panta, a2, explica legatura dintre consumul din gospodarii si activele lichide disponibile in gospodariile respective. Aceasta panta are valoarea de 0.125. Aceasta valoare indica faptul ca atunci cand activele lichide ale unei gospodarii din selectie vor creste cu o unitate monetara, aceasta crestere va genera o crestere in consum cu 0.125 unitati monetare. Astfel, intre consum si activele lichide disponibila exista o legatura directa si pozitiva, dar nu foarte puternica.

5.     Concluzie

Desi rezultatele obtinute arata legatura directa ce exista intre consum si venituri sau active lichide, consumul populatiei este influentat de numerosi alti factori, multi dintre ei ce nu pot fi cuantificati. Unul dintre cei mai importanti factori il reprezinta gusturile fiecaruia dintre noi. Aceasta variabila influenteaza consumul individului si nu poate fi urmarit la nivel global deoarece este mult prea diferit.

Concluzionand, fiecare gospodarie este unica, dar consumul din fiecare este influentat direct de venituri si active lichide avand in vedere ca o crestere a acestor factori genereaza la randul lor o crestere in consum