Finantele intreprinderii - test

FINANTELE INTREPRINDERII

TRUE/FALSE :

1. Stabiliti daca este adevarata urmatoarea afirmatie: Situatia neta reprezinta averea neta a unei intreprinderi.

2. Este adevarat ca profitul net se determina ca suma intre profitul brut si impozit pe profit.

3. Este adevarata sau falsa afirmatia:

Prima parte a tabloului de finantare explica variatia fondului de rulment net global pe baza elementelor din partea de jos a bilantului functional. Aceasta parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment net global in realizarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului si al echilibrului intre elementele monetare (incasari si plati).

4. Diagnosticul riscului urmareste masurarea capacitatii intreprinderii de a-si onora la scadenta obligatiile fata de terti.

5. Unul din obiectivele diagnosticului financiar este masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii.

6. Pentru a realiza diagnosticul financiar se utilizeaza informatii din bilant, cont de profit si pierdere, situatia variatiei capitalurilor proprii si din tabloul de trezorerie.

7. Aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar pentru a evalua gradul de risc al unei

intreprinderi reprezinta un obiectiv al diagnosticului financiar.

8. Diagnosticul rentabilitatii capitalurilor se realizeaza prin intermediul urmatoarelor doua

categorii de rate: ratele de rentabilitate economica si de dobanda.

9. Bugetele specifice sunt, de fapt, bugete de executie a politicii generale a intreprinderii.

10. In procesul bugetar sunt antrenate toate compartimentele functionale.

11. Aprecierea performantei intreprinderii in fiecare faza a perioadei bugetare se realizeaza prin

compararea previziunilor cifrate din diferitele bugete ale intreprinderii.

12. Operatiunile de elaborare a bugetelor anuale incep cu 4 luni inaintea anului de plan.

13. Bugetul de investitii este un buget cu periodicitate mai mare de un an.

14. In privinta modelelor de gestiune a soldurilor de trezorerie putem spune ca:

Cu cat soldul de cash este mai mic, cu atat costurile de brokeraj si administrative sunt mai mari si costurile de oportunitate sunt mai mici.

15. In privinta modelelor de gestiune a soldurilor de trezorerie putem spune ca:

In vederea optimizarii soldului de trezorerie, costurilde de brokeraj si administrative si costurile de oportunitate inregistreaza evolutii contradictorii.

16. Pentru a fi acceptate, proiectele de investitii si de finantare trebuie sa aiba RIR mai mare decat rata dobanzii pe piata (d).

17. Regula RIR pentru proiectele de finantare este: RIR<d.

18. Regula VAN este aceeasi atat pentru proiectele de finantare, cat si pentru cele de investitii.

19. Un proiect de investitii va fi intotdeuna acceptat daca are VAN>0.

20. Posturile bilantiere din activ sunt prezentate in functie de gradul crescator de lichiditate

21.Posturile bilantiere din pasiv sunt prezentate in functie de gradul descrescator de neexigibilitate.

22. Valoarea averii actionarilor se determina cu ajutorul indicatorului situatia bruta.

23. Valoarea averii actionarilor se determina cu ajutorul indicatorului situatia neta.

24. Echilibrul financiar la nivelul unei intreprinderi este dat de indicatorul trezoreria neta

25. Capacitatea de autofinantare este indicatorul sintetic care exprima posibilitatea inreprinderii de a-si finanta activitatea de exploatare viitoare din surse externe.

26. Capacitatea de autofinantare este indicatorul sintetic care exprima posibilitatea inreprinderii

de a-si finanta activitatea de exploatare viitoare din surse proprii.

27. Pragul de rentabilitate reprezinta acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea

cheltuielilor fara a se obtine profit.

28. Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei.

29. Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie inferioara ratei inflatiei.

30. Rentabilitatea financiara trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii.

31. Riscul economic este dependent de variatia cifrei de afaceri si de pozitia ei fata de pragul de

rentabilitate.

32. Rentabilitatea financiara este influentata de diferenta dintre rentabilitatea economica si rata

dobanzii si de gradul de indatorare.

33. Analiza statica patrimoniala a riscului de faliment utilizeaza urmatoarele instrumente

operationale: fondul de rulment, solvabilitatea si exigibilitatea.

34. Analiza statica patrimoniala a riscului de faliment utilizeaza urmatoarele instrumente

operationale: fondul de rulment, solvabilitatea si lichiditatea.

35. In sens larg, trezoreria este formata din active si pasive de trezorerie.

36. Marimea optima a stocurilor este cea care minimizeaza cheltuielile totale cu formarea

stocurilor si maximizeaza rentabilitatea activitatii de exploatare.

37. Creditele-clienti si avansuri catre furnizori reprezinta o nevoie de finantare.

38. Valoarea substantiala este data de ansamblul bunurilor care participa la activitatea curenta a

unei intreprinderi, ea reprezinta deci valoarea insumata a componentelor sale tangibile, a aparatului sau de productie: fonduri fixe, terenuri, materii prime, materiale, semi fabricate, obiecte de inventar si titluri de participare la capitalul altor intreprinderi.

39. Valoarea de randament este calculata pe baza beneficiului mediu anterior sau celui viitor

(estimat) al intreprinderii, evidentiindu-se capacitatea acesteia de a produce profit, si nu valoarea in sine a aparatului productiv.

40. Goodwill-ul reprezinta acea fractiune a valorii totale a intreprinderii asigurata de ansamblul

componentelor sale intangibile specifice (reputatia tehnica si comerciala, componenta personalului si a conduciaitorilor, calitatea sa manageriala etc.).

41. Valoarea matematica contabila reprezinta suma dintre ansamblul bunurilor materiale si

financiare aflate in proprietatea intreprinderii si ansamblul datoriilor sale.

42. Valoarea bursiera se defineste ca rezultat al raportului dintre beneficiul pe actiune (BPA) si

coeficientul de capitalizare bursiera (PER), multiplicat cu numarul de actiuni emise sau, altfel spus, este data de produsul intre cursul de bursa al unei actiuni si numarul de actiuni emise de intreprindere.

43. Valoarea de reconstituire exprima totalitatea capitalurilor ce trebuie investite, pentru crearea,

in conditii normale, a unei intreprinderi identice cu cea considerata.

44. Valoarea de asigurare se otine prin corectarea valorii de reconstituire cu un coeficient de

uzura.

45. Valoarea venala reprezinta pretul mediu probabil ce poate fi obtinut prin vanzarea unei

intreprinderi in activitate, in starea sa actuala.

46. Valoarea de lichidare este data de suma valorilor obtinute prin vanzarea fortata separat, a

diferitelor bunuri care constituie patrimoniul intreprinderii.

47. Valoarea potentiala (dinamica) nu ia in considerare acele cheltuielil financiare cum ar fi cele

pentru cercetare, lansare de noi produse, perfectionarea personalului.

48. Obligatiunea este un titlu reprezentand cantitatea de participare la capitalul unei societati

conferind detinatorului sau calitatea de asociat.

49. Sursele interne se refera la imprumuturi, emisiunea de actiuni sau obligatiuni.

MULTIPLE CHOICE : (1)

1. Se cunosc urmatoarele informatii: capital social exercitiul N-1 160.000 u.m., capital social exercitiul N 140.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N-1 100.000 u.m., capacitatea de autofinantare exercitiul N 21.000 u.m., imobilizari corporale (valoare bruta) exercitiul N 115.000 u.m., profit net exercitiul N-1 18.000 u.m., din care 40% se distribuie sub forma de dividende, profit net exercitiul N 20.000 u.m., din care 60% se distribuie sub forma de dividende, credite bancare pe termen lung contractate in exercitiul N 50.000 u.m., credite bancare pe termen scurt contractate in exercitiul N 4.000 u.m.

Stiind ca in cursul exercitiului N s-a vandut o imobilizare corporala la pretul de vanzare de 2.000 u.m., costul de achizitie fiind 8.000 u.m., amortizata in valoare de 7.000 u.m., in tabloul de finantare - partea I utilizarile si resursele vor avea urmatoarele valori:

a. 50.200 u.m. si 73.000 u.m.;

b. 77.000 u.m. si 50.200 u.m.;

c. 93.000 u.m. si 30.200 u.m.;

d. 73.000 u.m. si 55.000 u.m.;

e. 79.000 u.m. si 55.000 u.m..

2. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea:

iulie 900.000 u.m.; august 1.000.000 u.m.; septembrie 1.200.000 u.m.; octombrie 1.600.000 u.m.; noiembrie 1.800.000 u.m.; decembrie 2.000.000 u.m.. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii . Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi:

a. 1.400.000 u.m.;

b. 2.180.000 u.m.;

c. 1.200.000 u.m.;

d. 1.450.000 u.m.;

e. 1.380.000 u.m.

3. Pe baza informatiilor de mai jos stabiliti profitul net (PN) si rata marjei asupra cheltuielilor variabile (MCV%): cifra de afaceri 1.200 mil. u.m., cheltuieli fixe 96 mil., cheltuieli variabile 924 mil um, cota de impozit pe profit 25%.

a. PN = 135 mil. u.m. si MCV = 23%;

b. PN = 180 mil. u.m. si MCV = 23%;

c. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 23%;

d. PN = 824 mil. u.m. si MCV = 31,3%

e. PN = 207 mil. u.m. si MCV = 15%

4. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 1.200.000 u.m., octombrie 1.000.000 u.m., noiembrie1.400.000 u.m., decembrie 600.000 u.m. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este :

a. 1.700.000 u.m.;

b. 2.000.000 u.m.;

c. 1.300.000 u.m.;

d. 1.500.000 u.m.;

e. 2.100.000 u.m.

5. O societate comerciala doreste sa realizeze 12.000 bucati din produsul C, consumul specific fiind 0,7 tone, iar pretul de aprovizionare 3.000 u.m./tona.

Pe baza informatiilor prezentate intervalul mediu de abatere si stocul de siguranta au urmatoarele valori:

a. 45 zile si 3.150.000 u.m.;

b. 10,3 zile si 721.000 u.m.;

c. 10,3 zile si 1.030.000 u.m.;

d. 34,7 zile si 2.429.000 u.m.;

e. 45 zile si 721.000 u.m.

6. Structura vanzarilor (inclusiv TVA) pentru ultimele 6 luni ale exercitiului N+1 se prevede a fi urmatoarea:

iulie 1.800 u.m., august 2.000 u.m., septembrie 2.400 u.m., octombrie 3.200 u.m., noiembrie 3.600 u.m., decembrie 4.000 u.m. Incasarile din vanzarile lunare se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii, 50% dupa 30 zile de la data vanzarii, iar diferenta dupa 60 zile de la data vanzarii. Valoarea creantelor din bilantul exercitiului N+1 va fi:

a. 2.800 u.m.;

b. 2.360 u.m;

c. 2.400 u.m.;

d. 2.900 u.m.;

e. 2.760 u.m.

7. Dispuneti de urmatoarele informatii: valoarea vanzarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul I exercitiul N+1 = 240.000 u.m., uniform repartizata in cadrul semestrului, frecventa medie a incasarilor 30% in luna vanzarii, 35% in luna urmatoare vanzarii, 25% peste 60 zile de la data vanzarii si diferenta peste trei luni de la data vanzarii. Valoarea incasarilor (inclusiv TVA) pentru semestrul al II-lea exercitiul N a fost de 10.800 u.m., uniform repartizata in timp. Incasarile in lunile ianuarie si martie din vanzarile semestrului I, exercitiul N+1 (inclusiv TVA) vor fi:

a. 18.600 u.m. si 19.800 u.m.;

b. 12.000 u.m. si 36.000 u.m.;

c. 26.000 u.m. si 38.000 u.m.;

d. 12.600 u.m. si 19.800 u.m.;

e. 18.600 u.m. si 20.000 u.m.

8. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 180.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 150.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi:

a. 29.750 u.m. si 35.700 u.m.;

b. 64.450 u.m. si 35.700 u.m.;

c. 180.000 u.m. si 150.000 u.m.;

d. 34.200 u.m. si 28.500 u.m.;

e. 30.000 u.m. si 25.000 u.m.

9. Necesarul anual de aprovizionat pentru materiale este de 40.500 tone, pretul unitar de aprovizionare este de 3.000 u.m.. Costul de depozitare este de 0,6 u.m. anual pentru o unitate de stoc, iar costul pregatirii unei comenzi este de 2.000 u.m. Stocul optim si numarul de aprovizionari au urmatoarele valori:

a. 300 tone si 2,66 aprovizionari;

b. 300 tone si 135 aprovizionari;

c. 450 tone si 90 aprovizionari;

d. 450 tone si 4 aprovizionari;

e. 90 tone si 4 aprovizionari.

10. Pe baza informatiilor prezentate stabiliti intervalul mediu dintre aprovizionari succesive si stocul curent:

Necesarul anual de aprovizionat este de 15.000 u.m..

a. 45 zile si 1.875 u.m.;

b. 20 zile si 833,33 u.m.;

c. 29 zile si 1.208,3 u.m.;

d. 45 zile si 360.000 u.m.;

e. 20 zile si 1.875 u.m.

11. Pentru exercitiul incheiat dispuneti de urmatoarele informatii: cifra de afaceri 40.000 u.m., activele circulante nete 12.000 u.m.. Care este marimea activelor circulante nete pentru anul urmator, daca se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 25%?

a. 16.200 u.m.;

b. 15.000 u.m.;

c. 12.000 u.m.;

d. 14.600 u.m.;

e. 40.000 u.m..

12. Structura achizitiilor (inclusiv TVA) pe ultimele 4 luni ale exercitiului N este urmatoarea: septembrie 600.000 u.m., octombrie 550.000 u.m., noiembrie 700.000 u.m., decembrie 300.000 u.m.. Creditul furnizori este de 60 zile. Valoarea datoriilor fata de furnizori la 31.12. N este :

a. 350.000 u.m.;

b. 1.000.000 u.m.;

c. 150.000 u.m.;

d. 750.000 u.m.;

e. 1.050.000 u.m

13. Previziunea vanzarilor (inclusiv TVA) la SC COM SA pentrul trimestrul I al exercitiului N+1 este urmatoarea: ianuarie 40.000 u.m., februarie 50.000 u.m., martie 60.000 u.m. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna urmatoare vanzarii si 60% peste 60 de zile de la data vanzarii. Stabiliti varianta corecta a incasarilor pe luna martie a exercitiului N+1.

a. 0 u.m.

b. 16.000 u.m.

c. 44.000 u.m.

d. 60.000 u.m.

e. 28.000 u.m.

14. Stiind ca vanzarile aferente semestrului al II-lea (exclusiv TVA) vor fi de 540.000 u.m. uniform repartizate, vanzarile aferente semestrului I (exclusiv TVA) 450.000 u.m. uniform repartizate, creditul clienti 30 zile, cota TVA 19%, atunci incasarile in lunile iulie si septembrie vor fi:

a. 89.250 u.m. si 107.100 u.m

b. 193.350 u.m. si 107.100 u.m

c. 340.000 u.m. si 450.000 u.m

d. 102.600 u.m. si 85.500 u.m

e. 150.000 u.m. si 75.000 u.m

15. Se cunosc urmatoarele informatii: vanzarile aferente semestrului I exercitiului N+1 cresc cu 6% fata de vanzarile aferente semestrului al II-lea exercitiului N. Incasarile se realizeaza astfel: 40% in luna vanzarii si 60% dupa 30 zile de la data vanzarii; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului I exercitiului N+1 vor fi 254.400 u.m. uniform repartizate; vanzarile (inclusiv TVA) aferente semestrului al II-lea exercitiul N au fost uniform repartizate.

Incasarile la inceputul si sfarsitul trimestrului I exercitiul N+1 vor fi:

a. 42.400 u.m si 42.400 u.m;

b. 40.960 u.m si 42.400 u.m;

c. 16.960 u.m si 42.400 u.m;

d. 25.440 u.m si 16.960 u.m;

e. 59.360 u.m si 84.800 u.m

16. Se cunosc:

- capital social = 87.000 mii lei;

- capitalurile proprii = 210.230 mii. lei;

- creditele si datoriile pe termen scurt = 76.885 mii lei;

- creditele pe termen mediu si lung = 28.700 mii lei;

- active imobilizate nete = 68. 430 mii lei;

- active circulante = 140.975 mii lei;

Atunci valoarea fondului de rulment net va fi:

a. 17.160 mii lei;

b. 45.975 mii lei;

c. 86.415 mii lei;

d. 41.025 mii lei;

e. 170.500 mii lei.

Document online: Finantele intreprinderii - grile Document online: Pasii de reforma ai PAC si evaluati impactul acestora asupra PAC

17. Cantitatile aprovizionate si intervalele dintre doua aprovizionari succesive sunt urmatoarele:

Stiind ca necesarul anual de aprovizionat este de 72.000 u.m., stocul curent va fi:

a. 11.360 u.m

b. 45.633,8 u.m

c. 24.600 u.m

d. 11.720 u.m

e. 28.800 u.m

MULTIPLE CHOICE :

1. Functia de crestere a rentabilitatii produselor proprii pe baza analizei costurilor este

indeplinita de:

a. compartimentul de control financiar intern;

b. compartimentul de previziune financiara;

c. compartimentul preturi si tarife;

d. conducerea executiva a intreprinderii;

e. compartimentul de analiza economico-financiara.

2. Responsabilitatea deciziilor privind modalitatea de finantare a activelor unei

intreprinderi apartine:

a. compartimentului financiar-contabil;

b. directorului tehnic;

c. managementului societatii;

d. actionarilor sau asociatilor;

e. conducerii sindicatului salariatilor din intreprindere.

3. Sarcinile gestiunii financiare la nivel de intreprindere se subscriu urmatoarelor

obiective:

A. gestiunii riscurilor la care este supusa intreprinderea;

B. reducerea costurilor de productie;

C. realizarea dialogului eficient cu salariatii intreprinderii;

D. maximizarea valorii intreprinderii;

E. analiza si maximizarea performantelor intreprinderii.

a. A+B+D;

b. C+D+F;

c. C+D+E;

d. A+D+E;

e. B+C+D

4. Obiectul gestiunii financiare pe termen scurt este:

a. asigurarea cantitatii optime de stocuri necesare desfasurarii normale a activitatii;

b. asigurarea echilibrului intre trezorerie si capitalurile proprii;

c. asigurarea echilibrului intre activele circulante (inclusiv cele de trezorerie) si sursele de finantare a acestora;

d. obtinerea echilibrului intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;

e. fluidizarea resurselor financiare pe termen scurt ale intreprinderii

5. Situatia neta poate fi redata prin notiuni echivalente, cum ar fi:

A) capitaluri proprii;

B) fond de rulment;

C) activ circulant net;

D) activ net contabil;

E) activ circulat.

a) B+D;

b) A+C;

c) A+D;

d) D+E;

e) B+E.

6. Capitalurile proprii se pot calcula dupa formula:

a) Capital social + Rezerve ± Rezultat curent ± Rezultat reportat - Datorii pe termen lung;

b) Capital social + Prime de capital ± Rezerve din reevaluare + Rezerve Rezultat

reportat ± rezultatul exercitiului - repartizarea profitului;

c) Capital social + Prime privind rambursarea obligatiunilor + Prime de capital ±

Rezerve din reevaluare ± Rezerve ± Rezultatul reportat ± Rezultatul exercitiului -

Repartizarea profitului;

d) Rezerve ± Rezultat reportat ± Rezultatul exercitiului + Alte fonduri-Imprumuturi pe

termen lung;

e) Active pe termen lung + Rezerve ± Rezultatul reportat ± Rezultatul exercitiului + Alte fonduri - Imprumuturi pe termen lung.

7. Situatia neta negativa apare atunci cand:

a) capitalurile proprii sunt mai mici decat capitalurile imprumutate;

b) capitalurile imprumutate sunt mai mici decat capitalurile proprii;

c) capitalurile proprii sunt mai mici decat zero;

d) capitalurile proprii sunt mai mici decat datoriile pe termen lung;

e) activul este mai mic decat datoriile scadente pe termen scurt.

8. Functia de finantare se refera la:

a) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii;

b) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor imprumutate;

c) volumul, structura si modificarile care au loc in cadrul capitalurilor proprii si

imprumutate;

d) modificarile din cadrul capitalurilor proprii si al activelor pe termen lung;

e) volumul si structura activelor circulante si de trezorerie.

9. Investitiile neproductive sunt:

a) investitii care nu aduc profit pe termen scurt, dar pot fi profitabile pe termen lung;

b) investitii care aduc profit numai pe termen lung;

c) investitii facute cu scopul de a beneficia de oportunitatile pe care le ofera piata

financiara;

d) investitiile realizate fara un studiu de fezabilitate a proiectului;

e) investitiile realizate de agentii economici.

10. In cadrul bilantului, activele si pasivele sunt structurate si ordonate astfel:

a) activele in functie de lichiditate, iar pasivele in functie de termenul de scadenta;

b) activele in functie de exigibilitate, iar pasivele in functie de lichiditate;

c) activele si pasivele se grupeaza in functie de modalitatea de utilizare a resurselor;

d) activele se impart in proprii si imprumutate, iar pasivele in datorii pe

termen lung si scurt;

e) in functie de cerintele conducerii intreprinderii.

11. Fondul de rulment este un surplus de resurse pe termen lung folosit la:

a) realizarea investitiilor pe termen lung;

b) plata datoriilor scadente;

c) reinnoirea stocurilor, creantelor, lichiditatilor;

d ) acoperirea pierderilor din anii precedenti;

e) plata dividendelor.

12. Fondul de rulment negativ arata:

a) neutilizarea tuturor capitalurilor disponibile;

b) un procent mai mare al capitalurilor imprumutate fata de capitalurile proprii;

c) active circulante mai mici decat pasivele curente;

d) active imobilizate mai mari decat activele curente;

e) trezoreria neta negativa.

13. Regula generala a echilibrului financiar al unei intreprinderi prevede ca:

a. o parte din nevoile stabile (activele imobilizate) sa fie finantate din pasivele curente;

b. nevoia de fond de rulment sa fie mai mica decat trezoreria neta ;

c. resursele pe termen lung sa fie folosite numai la finantarea activelor pe termen lung ;

d. o parte din capitalurile permanente sa acopere nevoile ciclice reinnoibile permanent in cadrul ciclului de exploatare ;

e. trezoreria neta sa fie tot timpul pozitiva.

14. Rata de lichiditate curenta mai mare decat unu indica :

a. existenta unui fond de rulment pozitiv ;

b. existenta unui fond de rulment negativ ;

c. active circulante mai mici decat activele imobilizate ;

d. active circulante mai mari decat activele imobilizate ;

e. datorii pe termen scurt mai mari decat activele circulante.

15. Fondul de rulment propriu se calculeaza dupa relatia :

A. capitaluri proprii - active imobilizate ;

B. capitaluri permanente - active imobilizate nete ;

C. fond de rulment net - datorii financiare ;

D. activ circulant - datorii pe termen scurt - datorii financiare ;

E. activ circulant - datorii pe termen scurt.

Alegeti raspunsul corect :

1. B+C ;
2. A+C+D ;
3. B+C+E ;
4. A+B ;
5. C+D.

16. Fondul de rulment net (permanent) se calculeaza dupa relatia :

A. capitaluri proprii - active imobilizate ;

B. capitaluri permanente - active imobilizate nete ;

C. fond de rulment propriu + datorii financiare ;

D. activ circulant - datorii pe termen scurt - datorii financiare ;

E. activ circulant - datorii pe termen scurt.

Alegeti raspunsul corect :

1. B+C ;
2. A+C+D ;
3. B+C+E ;
4. A+B ;
5. C+D.

17. Excedentul brut al exploatarii (EBE) este indicatorul care exprima:

a. acumularea bruta din activitatea de exploatare (inclusiv amortizarile si provizioanele);

b. totalitatea amortizarilor si provizioanelor din activitatea de exploatare;

c. capacitatea de autofinantare a intreprinderii;

d. profitul din exploatare

e. pierdere inregistrata.

18. Valoarea adaugata se calculeaza astfel:

a. productia exercitiului - consumul de la terti - impozitul pe profit;

b. productia stocata + productia imobilizata - marja (adaosul) comercial (a);

c. productia exercitiului - marja comerciala - consumul de la terti;

d. EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli de exploatare;

e. productia stocata + productia vanduta + productia imobilizata + adaosul comercial -

consumul de la terti

19. Prin intermediul analizei pragului de rentabilitate, se pot obtine urmatoarele informatii:

A. cu cat va creste cifra de afaceri in exercitiul financiar viitor;

B. cifra de afaceri pentru care rezultatul intreprinderii este nul;

C. ce cifra de afaceri este necesara pentru a obtine un profit dorit;

D. cu cat se reduc cheltuielile variabile la o crestere a cifrei de afaceri cu un anumit procent;

E. care sunt modalitatile de reducere a cheltuielilor fixe.

a. A+B+C;

b. A+D+E

c. B+C;

d. C+D+E;

e. C+D.

20. Care dintre urmatoarele tipuri de cheltuieli pot fi considerate ca fiind cheltuieli fixe:

A. salariile personalului administrativ;

B. cheltuielile cu energia electrica folosita in procesul de productie;

C. cheltuielile de telefon si telecomunicatii;

D. materialele auxiliare necesare in procesul de productie;

E. cheltuielile cu chiria cladirii in care se desfasoara activitatea de productie

a. B+C+E

b. A+C+E;

c. A+C;

d. A+C+D+E;

e. A+D.

21. Marja asupra cheltuielilor variabile este:

A) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile directe;

B) suma dintre cheltuielile variabile si profitul net;

C) diferenta dintre cifra de afaceri si cheltuielile variabile;

D) diferenta dintre profit si cheltuielile variabile;

E) suma dintre profit si cheltuielile fixe.

Alegeti varianta corecta de raspuns:

a. C+E

b. B+C

c. C

d. A+E

e. B

22. Se considera urmatoarele elemente din bilantul contabil :

1. stocuri ; 

2. capital ;

3. prime de capital si rezerve ;

4. imobilizari corporale ;

5. creante ;

6. datorii de exploatare ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an ;

7. provizioane pentru riscuri si cheltuieli ;

8. casa si conturi la banci ;

9. imobilizari necorporale ;

10. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an ;

11. imobilizari financiare (titluri de participare) ;

12. investitii financiare pe termen scurt (titluri de plasament) ;

13. cheltuieli in avans ;

14. venituri in avans.

Precizati expresiile corecte pentru indicatorii FR, respectiv, NFR :

1. FR = 2+3+7+10-4-9-11 ;                c. FR = 2+3+7+10-4-9-11 ;

NFR = 1+5+8+12+13-6-14                    NFR = 1+5-6

2. FR = 1+5+8+12-6 ;                         d. FR = 4+9+11-2-3-7-10 ;

NFR = 2+3+7+10-4-9-11                     NFR = 6-1-5

23. Unul dintre urmatorii factori nu poate influenta variatia capitalurilor proprii ale intreprinderii, in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate :

1. relatiile cu proprietarii (actionarii) ;        d. reevaluarea activelor fixe ;

b. relatiile cu creditorii ; e. conversia rezultatelor realizate in strainatate.

3. activitatea de gestiune a intreprinderii,

regasita in contul de profit si pierderi ;

24. Cresterea situatiei nete a unei intreprinderi la sfarsitul exercitiului financiar fata de inceputul acestuia ( SN >0) poate avea ca explicatie :

a. contractarea de noi imprumuturi in conditiile mentinerii aceleiasi valori a activului total ;

b. rambursarea unor datorii in conditiile mentinerii aceleiasi valori a activului total ;

c. inregistrarea unei pierderi in exercitiul financiar curent, celelalte elemente de capitaluri proprii ramanand nemodificate ;

d. cresterea absoluta a activului total in exercitiul curent a fost devansata de cresterea absoluta a datoriilor totale ;

e. diminuarea, in cursul exercitiului financiar, a activului total, in conditiile contractarii unor noi imprumuturi.

25. Regula de realizare a echilibrului financiar conform careia nevoile durabile trebuie finantate din surse durabile este respectata daca :

1. imoilizarile sunt finantate atat din capitaluri permanente, cat si din datorii de exploatare ;
2. imobilizarile sunt finantate din capitaluri proprii si imprumuturi bancare (pe termen lung si pe termen scurt) ;
3. imobilizarile sunt finantate in totalitate din capitaluri proprii, generand un FRP > 0 ;
4. indicatorul FR are valoare negativa;
5. valoarea capitalurilor proprii este devansata de suma activelor fixe, iar intreprinderea nu are contractate imprumuturi pe termen lung.

26. Care dintre urmatorii indicatori este rezultatul sintetic al echilibrului financiar al unei intreprinderi :

a. situatia neta

b. fondul de rulmet propriu

c. fondul de rulment imprumutat

d. nevoia de fond de rulment

e. trezoreria neta

27. Care dintre urmatoarele categorii de venituri inregistrate in contul de profit si pierdere nu are si o expresie monetara :

a. venituri din vanzari de produse si marfuri ;

b. venituri din subventii de exploatare aferente CA ;

c. venituri din subventii pentru investitii ;

d. venituri din donatii ;

e. venituri din imobilizari financiare cedate.

28. Se considera urmatoarele categorii de stakeholderi (persoane cu un anumit interes in activitatea intreprinderii) :

actionarii ;

salariatii ;

creditorii ;

statul ;

concurentii.

Care dintre acestia sunt remunerati prin intermediul valorii adaugate obtinute de intreprindere :

a.    

b.    

c.     

d.    

e.    

29. Care dintre urmatoarele formule reprezinta expresia remunerarii capitalurilor investite in intreprindere de catre actionari, respectiv creditori:

a. EBIT - Dobanzi

b. EBITDA - Impozit

c. EBT - Impozit

d. EBE - Amortizari - Dobanzi

e. EBIT - Impozit

30. Una dintre urmatoarele marje de acumulare determinate la nivelul contului de profit si pierdere exprima castigul din exploatare brut, ce are echivalent si in trezoreria intreprinderii :

a. Productia exercitiului ;

b. Valoarea adaugata ;

c. EBITDA ;

d. EBIT;

e. Rezultatul exploatarii.

31. Se considera urmatoarele solduri intermediare de gestiune :

valoarea adaugata ;

excedentul brut din exploatare ;

rezultatul exploatarii;

rezultatul curent ;

rezultatul net.

Care dintre aceste marje sta la baza determinarii CAF prin metoda :

A.     deductiva

B.     aditionala

a.     A 2 ;        B 5

b.     A 1 ;        B 3

c.      A 4 ;        B 2

d.     A 3 ;        B 4

e.     A 5 ;        B 1

32. Utilizarea celor doua metode de determinare a CAF (deductiva si aditionala) poate duce la rezultate diferite pentru CAF :

1. da, intotdeauna ;
2. nu, niciodata ;
3. nu, numai in situatia in care veniturile calculate sunt egale cu cheltuielile calculate ;
4. nu, numai in situatia in care intreprinderea nu a cesionat active ;
5. da, in situatia in care veniturile totale devanseaza cheltuielile totale.

33. Se considera urmatoarele informatii determinate pe baza contului de profit si pierdere :

excedentul brut din exploatare ;

rezultatul net ;

venituri incasabile ;

venituri calculate ;

cheltuieli platibile ;

cheltuieli calculate.

Care dintre urmatoarele formule sunt cele corecte pentru determinarea CAF prin:

1. metoda deductiva
2. metoda aditionala

a. A: 1 + 3+ 4; B: 2 + 5 + 6

b. A: 1 + 3 - 5; B: 2 + 4 - 6

c. A: 2 + 4 - 6; B: 1 + 5 - 3

d. A: 2 + 4 + 6; B: 1 + 3 + 5

e. A: 1 + 3 - 5 B: 2 + 6 - 4

34. Una dintre urmatoarele informatii nu poate fi obtinuta prin analiza cheltuielilor variabile si fixe:

1. pragul de rentabilitate;
2. CA necesara pentru a se obtine un anumit nivel al profitului;
3. CA necesara pentru a se obtine un anumit nivel al profitului in conditiile modificarii cheltuielilor fixe ;
4. modificarea CA  la o anumita modificare a cheltuielilor fixe ;
5. modificarea profitului la o anumita modificare a CA.

35. Utilizand modelul de analiza a cheltuielilor variabile si fixe, pragul de rentabilitate se poate determina astfel :

1. cheltuielile fixe / cheltuielile variabile ;
2. marja asupra cheltuielilor variabile / rezultatul net ;
3. cheltuielile fixe / marja asupra cheltuielilor variabile (in valoare absoluta) ;
4. cheltuielile fixe / marja asupra cheltuielilor variabile (in %) ;
5. cheltuielile variabile (%) / rezultatul net (%).

36. Unul dintre urmatoarele tipuri de analiza nu se poate realiza pe baza contului de profit si pierdere :

1. analiza functionala ;
2. analiza echilibrului financiar ;
3. analiza marjelor de acumulare ;
4. analiza cheltuielilor directe ;
5. analiza cheltuielilor variabile.

37. In cadrul unui exercitiu financiar se inregistreaza un cash-flow pozitiv daca :

Care dintre aceste variante nu este corecta ?

1. trezoreria neta initiala este inferioara trezoreriei nete finale ;
2. cresterea fondului de rulment este mai mare decat cresterea nevoii de fond de rulment ;
3. incasarile sunt mai mari decat platile ;
4. scaderea fondului de rulment este mai mica decat scaderea nevoii de fond de rulment ;
5. cash-flow-ul obtinut din activitatile de finantare este mai mic decat platile nete (plati-incasari) generate de activitatea de investitii.

38. Cash-flow-ul de gestiune calculat prin metoda directa nu tine cont de :

1. plata salariilor ;
2. plata dobanzilor ;
3. incasarile aferente vanzarilor ;
4. plata dividendelor ;
5. plata furnizorilor.

39. Pentru calcularea cash-flow-ului de gestiune prin metoda indirecta nu este necesara informatia privind :

1. profitul net ;
2. cheltuielile cu dobanzile ;
3. cheltuielile cu amortizarile si provizioanele ;
4. veniturile financiare ;
5. veriatia nevoii de fond de rulment.

40. Fata de o situatie initiala, cash-flow-ul de finantare inregistreaza o crestere in cazul in care :

Care dintre aceste variante nu este corecta?

1. firma contracteaza noi datorii ;
2. creste capitalul social prin incorporarea rezervelor ;
3. creste capitalul social prin emisiune de noi actiuni;
4. scade valoarea dividendelor platite actionarilor ;
5. scade valoarea rambursarilor de credite.

41. In elaborarea tabloului de finantare "utilizatori-resurse", modificarile posturilor din activul si pasivul bilanturilor contabile se inscriu in cadrul utilizarilor sau resurselor astfel:

1. daca un post de activ inregistreaza o crestere, aceasta crestere se inscrie la utilizari;

2. daca un post de pasiv creste, aceasta crestere se inscrie la resurse;

3. daca un post de activ scade, aceasta scadere se inscrie la utilizari;

4. daca un post de pasiv scade, aceasta scadere se inscrie la utilizari;

5. daca un post de pasiv creste, aceasta crestere se inscrie la utilizari ;

6. daca un post de activ scade, aceasta scadere se inscrie la resurse;

7. daca un post de activ creste, aceasta crestere se inscrie la resurse;

8. daca un post de pasiv scade, aceasta scadere se inscrie la resurse.

42. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Tabloul de finantare nu este corecta ?

1. scaderea unui post de activ/cresterea unui post de pasiv reprezinta o resursa suplimentara ;
2. explica cash-flow-ul ca diferenta dintre variatia fondului de rulment si variatia nevoii de fond de rulment ;
3. cresterea unui post de activ/scaderea unui post de pasiv reprezinta o utilizare suplimentara ;
4. utilizeaza ca surse de informatii bilanturile succesive de la inceputul si sfarsitul anului financiar si contul de profit si pierdere ;
5. analizeaza fluxurile de incasari si plati in cadrul activitatilor de gestiune, investitii, finantare.

43. Despre diagnosticul rentabilitatii capitalurilor se poate afirma ca :

1. masoara variabilitatea rezultatelor firmei la modificarea pozitiei firmei ;
2. foloseste date contabile din bilant si din contul de profit si pierdere ;
3. masoara variabilitatea rezultatelor firmei la modificarea structurii capitalurilor ;
4. masoara variabilitatea solvabilitatii firmei ;
5. masoara variabilitatea capacitatii intreprinderii de a-si onora, la scadenta, obligatiile catre terti.

44. Despre marja asupra cheltuielilor directe se poate spune :

1. este neacoperitoare pentru cheltuielile indirecte si profit ;
2. este acoperitoare pentru cheltuielile fixe si profit ;
3. este egala cu cifra de afaceri din care se scad alte cheltuieli si se aduna alte venituri directe ;
4. este egala cu profitul net plus dobanzi directe ;
5. este egala cu cifra de afaceri din care se scad cheltuielile directe pe centru de activitate.

45. Profitul inainte de dobanzi si de impozit este acoperitor pentru :

1. plata impozitului, autofinanatarea cresterii, dividende si dobanzi ;
2. autofinanatare, impozit pe profit, dividende si dobanzi ;
3. autofinantarea cresterii si dividende ;
4. autofinanatarea cresterii, dividende si dobanzi ;
5. cheltuieli fixe si profit.

46. Care afirmatie nu este adevarata despre ratele de marja ?

1. reprezinta raportul intre marje si veniturile care le-au determinat ;
2. sunt rate de structura a veniturilor pentru diferite marje de acumulare ;
3. sunt diferite de ratele de rentabilitate comerciala ;
4. reprezinta factorul cantitativ al rentabilitatii capitalurilor ;
5. exista rate de marja neta.

47. Rata excedentului brut de exploatare reprezinta :

1. capacitatea activului economic efectiv investit de a degaja un profit global, net de impozit ;
2. rata interna de rentabilitate a investitiilor din intreprindere ;
3. o rata afectata de politica de amortizare ;
4. o apreciere globala asupra rentabilitatii capitalului investit ;
5. o rata dependenta de structura capitalurilor intreprinderii.

48. Care afirmatie nu este adevarata despre ratele de rentabilitate financiara :

1. masoara randamentul capitalurilor proprii ;
2. remunereaza proprietarii intreprinderii prin cresterea rezervelor ;
3. rentabilitatea financiara nu este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor ;
4. rentabilitatea financiara este profitul net raportat la capitalul propriu ;
5. rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie mai mare decat rata dobanzii la titlurile de stat plus prima normala pentru riscul asumat de actionari.

49. Rata de rentabilitate ROI (return on investment) se determina :

1. curs bursier/profit pe actiune ;
2. profit net/capitaluri proprii ;
3. profit net/numar de actiuni ;
4. EBIT/activ economic ;
5. profit net/activ total.

50. Rata rentabilitatii economice poate fi majorata prin :

1. cresterea marjei de acumulare ;
2. scaderea rotatiei capitalurilor prin cifra de afaceri ;
3. cresterea inversului ratei marjei asupra valorii adaugate ;
4. scaderea randamentului imobilizarilor ;
5. scaderea imobilizarilor in totalul activ economic.

51. Rata rentabilitatii financiare scade daca:

1. creste cifra de afaceri raportata la capitalurile proprii ;
2. scade profitul net raportat la cifra de afaceri ;
3. scade activul economic raportat la cifra de afaceri ;
4. scade capitalul propriu raportat la activul economic ;
5. creste rata de rotatie a capitalurilor.

52. Influenta indatorarii asupra rentabilitatii financiare (efectul de levier) este determinata :

1. de diferenta dintre rentabilitatea economica si rata dobanzii, si de gradul de indatorare (levierul)
2. de diferenta dintre rentabilitatea comerciala si rata dobanzii
3. numai de rata dobanzii si gradul de indatorare
4. numai de rata rentabilitatii economice si gradul de indatorare.

53. Despre riscul financiar se fac urmatoarele afirmatii :

1. riscul financiar caracterizeaza variabilitatea profitului net sub incidenta structurii financiare a firmei
2. riscul financiar depinde de variabilitatea rentabilitatii economice si de gradul de indatorare
3. riscul financiar este cu atat mai ridicat, cu cat vor fi mai mari cheltuielile fixe si cu cat vor fi mai mari dobanzile
4. este direct proportional cu marimea cheltuielilor fixe si cu departarea cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate.

54. Privind activitatea de previziune a vanzarilor se fac urmatoarele afirmatii :

marimea cifrei de afaceri previzionata se stabileste de catre managerul financiar al intreprinderii ;

marimea cifrei de afaceri pentru anul urmator se estimeaza si in functie de previziunile privind starea economiei nationale ;

informatiile obtinute din analiza cotei de piata a intreprinderii, analiza pietei produselor intreprinderii sunt utilizate in previziunea cifrei de afaceri ;

analiza trendului vanzarilor intreprinderii din ultimii ani este utilizata in estimarea cifrei de afaceri a anului viitor ;

in activitatea de planificare financiara firma nu este interesata de previzionarea cifrei de afaceri.

Afirmatiile corecte sunt :

55. Care dintre urmatoarele afirmatii privind analiza pragului de rentabilitate este falsa :

1. analiza pragului de rentabilitate este o metoda de determinare a volumului de vanzari la care firma nu obtine nici profit, nici pierdere ;
2. determinarea pragului de rentabilitate al unei firme poate fi utilizat in calculul marimii cifrei de afaceri necesara pentru a obtine un profit stabilit de firma ;
3. analiza pragului de rentabilitate interactioneaza cu analiza de senzitivitate ;
4. ipoteza conform careia costurile variabile unitare sunt constante, indiferent de volumul productiei este realista ;
5. analiza pragului de rentabilitate este utilizata in momentul luarii deciziei de a produce noi tipuri de produse.

MULTIPLE CHOICE : (3)

1. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N:

Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari

corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de

constituire 3.000; credite bancare curente 2.600.

Sa se determine nivelul disponibilitatilor in cont la sfarsitul exercitiului N:

a. 19.700;                       d. 13.100;

b. 54.100; e. 15.700.

c. 12.100;

2. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N:

Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari

corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de

constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100.

Sa se determine situatia neta la sfarsitul exercitiului N:

a. 39.500 d. 45.500;

b. 35.700; e. 56.600.

c. 41.700;

3. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N:

Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari

corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de

constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100.

Sa se determine fondul de rulment la sfarsitul exercitiului N:

a. 17.000; d. 23.800;

b. 8.900; e. 9.700.

c. 3.700;

4. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N:

Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari

corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de

constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100.

Sa se determine fondul de rulment propriu la sfarsitul exercitiului N:

a. -100; d. 2.900;

b. 700; e. 3.700.

c. -3.900;

5. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N:

Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari

corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de

constituire 3.000; credite bancare curente 2.600.

Sa se determine fondul de rulment imprumutat (strain) la sfarsitul exercitiului N:

a. 24.700; d. 3.300;

b. 0;                                e. 20.900.

c. 27.700;

6. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N:

Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari

corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de

constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100.

Sa se determine nevoia de fond de rulment la sfarsitul exercitiului N:

a. 6.500;                         d. 5.300;

b. 17.000;            e. 9.300.

c. 4.300;

7. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii din bilantul exercitiului N:

Capital 32.000; titluri de participare 3.800; clienti 17.200; creditori diversi 500; imobilizari

corporale 32.800; investitii financiare pe termen scurt 2.200; provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 3,700; datorii financiare 20.900; datorii din exploatare 12.400; cheltuieli de

constituire 3.000; credite bancare curente 2.600, conturi la banci 13.100.

Sa se determine trezoreria neta la sfarsitul exercitiului N:

a. 14.300;                     d. 10.500;

b. 12.700; e. 12.200.

c. 16.500;

8. Pentru o firma raportul activ/capitaluri proprii=150 %.

Sa se determine valoarea raportului datorii totale/capitaluri proprii:

a. 75%;                           d. 50 %;

b. 100 %; e. nu se poate determina.

c. 200 %;

9. Pentru o firma raportul activ/capitaluri proprii=150 %.

Daca valoarea activului este de 15.000 si imobilizarile nete sunt in suma de 7.500,

sa se determine valoarea fondului de rulment propriu:

a. 10.000; d. 5.000;

b. 7.500;                        e. 2.500.

c. 22.500;

10. Bilantul unei firme pune in evidenta valoarea activului total in suma de 100.000. Acesta

este finantat astfel: 25% din capitaluri proprii, 45% din datorii financiare si restul din

datorii de exploatare. stiind ca intreprinderea doreste sa mentina un nivel al

disponibilitatilor de 10% din activ si ca imobilizarile nete au in exercitiul respectiv

valoarea de 32.000, sa se determine fondul de rulment:

a. 28.000; d. 45.000;

b. 38.000; e. 10.000.

c. 25.000;

11. Bilantul unei firme pune in evidenta valoarea activului total in suma de 100.000. Acesta

este finantat astfel: 25% din capitaluri proprii, 45% din datorii financiare si restul din

datorii de exploatare. stiind ca intreprinderea doreste sa mentina un nivel al

disponibilitatilor de 10% din activ si ca imobilizarile nete au in exercitiul respectiv

valoarea de 32.000, sa se determine nevoia de fond de rulment:

a. 28.000; d. 13.000;

b. 38.000; e. 58.000.

c. 68.000;

12. Bilantul unei firme pune in evidenta valoarea activului total in suma de 100.000. Acesta

este finantat astfel: 25% din capitaluri proprii, 45% din datorii financiare si restul din

datorii de exploatare. stiind ca intreprinderea doreste sa mentina un nivel al

disponibilitatilor de 10% din activ si ca imobilizarile nete au in exercitiul respectiv

valoarea de 32.000, sa se determine trezoreria neta:

a. 25.000; d. 20.000;

b. 28.000; e. 10.000.

c. 30.000;

13. Din bilantul de la sfarsitul exercitiului se poate constata ca activul total al unei firme a

crescut cu 6.000, in timp ce datoriile financiare au crescut cu 1.000 si datoriile pe termen

scurt au scazut cu 3.000. Determinati modificarea absoluta a capitalurilor proprii (CPR):

a. 2.000; d. 8.000;

b. 4.000;          e. -4.000.

c. -8.000;

14. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere:

CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe =

27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din

cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile =

6.700; impozit pe profit = 5.475.

Sa se determine valoarea adaugata:

a. 24.100; d. 52.800;

b. 51.600;              e. 42.300.

c. 60.100;

15. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere:

CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe =

27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din

cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile =

6.700; impozit pe profit = 5.475.

Sa se determine excedentul brut din exploatare:

a. 52.800;                   d. 24.100;

b. 49.500;                    e. 34.700.

c. 42.300;

16. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere:

CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe =

27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din

cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile =

6.700; impozit pe profit = 5.475.

Sa se determine rezultatul exploatarii:

a. 24.100;            d. 28.600;

b. 27.400; e. 21.900.

c. 26.200;

17. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere:

CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe =

27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din

cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile =

6.700; impozit pe profit = 5.475.

Sa se determine rezultatul curent:

a. 21.900; d. 28.600;

b. 24.100; e. 24.700.

c. 20.700;

18. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere:

CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe =

27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din

cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile =

6.700; impozit pe profit = 5.475.

Sa se determine rezultatul net:

a. 18.075; d. 26.025;

b. 16.425; e. 15.525.

c. 21.450;

19. Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere:

CA = 87.400; cheltuieli din exploatare totale = 63.300 (din care: consumuri externe =

27.300, amortizari calculate = 8.500, cheltuieli cu activele cedate = 2.100); venituri din

cedarea activelor = 3.300; venituri din dobanzi = 1.200; cheltuieli privind dobanzile =

6.700; impozit pe profit = 5.475.

Sa se determine capacitatea de autofinantare:

a. 24.925; d. 23.725;

b. 28.750; e. 25.375.

c. 22.825;

20. O firma prezinta urmatoarea situatie simplificata a contului de profit si pierdere:

Cifra de afaceri 20.000; cheltuieli de exploatare platibile 12.500; cheltuieli cu amortizari

1.500; cheltuieli financiare (dobanzi platite) 1.800; cheltuieli cu impozitul pe profit 1.400.

Sa se determine castigul brut din exploatare (EBITDA):

a. 6.000; d. 20.000;

b. 12.500;         e. 7.500.

c. 11.000;

21. O firma prezinta urmatoarea situatie simplificata a contului de profit si pierdere:

Cifra de afaceri 20.000; cheltuieli de exploatare platibile 12.500; cheltuieli cu amortizari

1.500; cheltuieli financiare (dobanzi platite) 1.800; cheltuieli cu impozitul pe profit 1.400.

Sa se determine rezultatul brut (EBT):

a. 6.000; d. 2.800;

b. 4.200; e. 20.000.

c. 7.500;

22. O firma prezinta urmatoarea situatie simplificata a contului de profit si pierdere:

Cifra de afaceri 20.000; cheltuieli de exploatare platibile 12.500; cheltuieli cu amortizari

1.500; cheltuieli financiare (dobanzi platite) 1.800; cheltuieli cu impozitul pe profit 1.400.

Sa se determine rezultatul net (RN)

a. 2.800; d. 7.500;

b. 4.200; e. 17.200.

c. 6.000;

23. O firma prezinta urmatoarea situatie simplificata a contului de profit si pierdere:

Cifra de afaceri 20.000; cheltuieli de exploatare platibile 12.500; cheltuieli cu amortizari

1.500; cheltuieli financiare (dobanzi platite) 1.800; cheltuieli cu impozitul pe profit 1.400.

Sa se determine capacitatea de autofinantare (CAF):

a. 2.800;                         d. 4.300;

b. 1.500;                         e. 4.200.

c. 6.000;

24. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile

de 60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. Intreprinderea isi propune cresterea cifrei de

afaceri cu 20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din

imprumuturi, care va determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati

anuale de dobanzi de 300.

Avand in vedere aceste informatii, sa se determine pragul de rentabilitate dupa realizarea

investitiei:

a. 2.000;                         d. 3.000;

b. 2.667;                         e. 4.000.

c. 16.667;

25. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile

de 60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. Intreprinderea isi propune cresterea cifrei de

afaceri cu 20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din

imprumuturi, care va determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati

anuale de dobanzi de 300.

Avand in vedere aceste informatii, sa se determine modificarea rezultatului (%):

a. 12,5%; d. 22,2%;

b. 28,6%; e. 16,4%.

c. 14,3%

26. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile

de 60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. Intreprinderea isi propune cresterea cifrei de

afaceri cu 20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din

imprumuturi, care va determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati

anuale de dobanzi de 300.

Avand in vedere aceste informatii, sa se determine profitul realizat in situatia in care, in

urma realizarii investitiei, activitatea firmei se eficientizeaza (se elimina pierderile de

materii prime), astfel incat ponderea cheltuielilor variabile se reduce la 50%:

a. 4.400; d. 1.600;

b. 3.200;                         e. 1.200.

c. 4.800;

27. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile

de 60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. intreprinderea isi propune cresterea cifrei de

afaceri cu 20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din

imprumuturi, care va determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati

anuale de dobanzi de 300.

Avand in vedere aceste informatii, sa se determine cifra de afaceri necesara (in conditiile

realizarii investitiei si a unei ponderi a cheltuielilor variabile de 60%), daca se doreste

obtinerea unui profit de 5.000:

a. 11.000; d. 15.500;

b. 13.000; e. 16.500.

c. 8.667;

28. La o societate comerciala capitalul social este de 15.000.000 lei, primele de emisiune 1.000.000 lei, rezervele 2.000.000 lei, subventiile pentru investitii 200.000 lei, numarul de actiuni 6.000 bucati. Se decide cresterea capitalului social prin incorporarea unei parti din rezervele existente in valoare de 2.000.000 lei pentru care se emit 2.000 de actiuni. In aceasta situatie care este valoarea matematica contabila veche si noua, marimea teoretica a DA-ului si formula contabila:

a. 3 000 lei 2 250 lei 750 lei

b. 2 250 lei 2 250 lei 0 lei

c. 2 500 lei 2 250 lei 250 lei

d. 2 500 lei 3 000 lei 500 lei

e. 3 000 lei 3 000 lei 0 lei

29. Situatia inainte de dubla marire a capitalului se prezinta astfel: capital social 18.000.000 lei

impartit in 9.000 actiuni; rezerve 9.000.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla

marire astfel:

- in faza I: noi aporturi in numerar pentru care se emit 3.000 actiuni a 1.200 lei/actiune pret

de emisiune;

- in faza II: incorporarea de rezerve in suma de 5.000.000 pentru care se emit 5.000 actiuni.

Marimile distincte ale D.S.-ului si D.A.-ului sunt:

a. D.S. = 200 si D.A. = 250;

b. D.S. = 723 si D.A. = 300;

c. D.S. = 750 si D.A. = 450;

d. D.S. = 200 si D.A. = 100;

e. D.S. = 450 si D.A. = 750.

30. Situatia inainte de dubla marire a capitalului se prezinta astfel: capital social 10.000.000 lei

impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla

marire astfel:

- in faza I: noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 actiuni a 1.200 lei/actiune pret de

emisiune;

- in faza II: incorporarea de rezerve in suma de 1.000.000 pentru care se emit 5.000 actiuni.

Marimile distincte ale D.S.-ului si D.A.-ului sunt:

a. D.S. = 723 si D.A. = 300.

b. D.S. = 200 si D.A. = 400;

c. D.S. = 200 si D.A. = 0;

d. D.S. = 723 si D.A. = 100;

e. D.S. = 200 si D.A. = 300;