Nivelul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale

Nivelul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale

Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizarii si autonomiei locale nu se poate face fara existenta unui cadru legislativ si a mecanismelor adecvate respectiv a instrumentelor nece­sare autoritatilor locale pentru indeplinirea atributiilor care le revin.

Cadrul legislativ este asigurat de:

Legea administratiei publice locale 215/2001 si 286/2006;

Legea privind finantele publice

Legea privind finantele publice locale

Legea cadru privind descentralizarea 195/2006

Legea bugetului de stat.

Intre cele mai importante instrumente la indemana autoritatilor locale necesare in vederea indeplinirii atributiilor ce le revin, un loc priori­tar il ocupa bugetul local.

Definitie :

1. din punct de vedere financiar, deoarece mobilizeaza si redistribuie resursele financiare pe plan local.

2. din punct de vedere economic, datorita interventiei in desfasurarea fenomenelor si proceselor economice.

3. din punct de vedere social-cultural, prin finantarea actiunilor de protectie, ordine publica si culturale.

4. din punct de vedere politic in cadrul autonomiei legislative.

Bugetele locale reprezinta instrumentele de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ teritoriale. Structura acestora reflecta gradul de autonomie al administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratilor locale, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficientelor.

Bugetul local este o componenta a sistemului de bugete definit, conform reglementarilor legale, ca o veriga a acestuia, in contextul autonomei in raport de celelalte componente (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului). In Romania, fiecare comuna, oras, municipiu si sector al municipiului Bucuresti intocmeste buget propriu, in conditiile de autonomie.

Autoritatile locale nu au libertatea de a incasa orice venituri si nici de a efectua orice cheltuieli. Sunt interzise incasarile de venituri si efectuarea de cheltuieli ce contravin principiului specificitatii locale.

Conform clasificatiilor economice si functionale ONU folosite in raportarile statistice internationale, structura veniturilor si a cheltuielilor bugetelor locale este comuna cu cea a bugetului central (de stat) si a altor bugete in cadrul sistemului de bugete. Este vorba, desigur, principalele categorii, conform gruparilor folosite in clasificatiile bugetare.

Totusi, fiind vorba de o componenta distincta, a carei autonomie, in general, nu este inca deplina, existand raporturi de dependenta fata de bugetul central, structura specifica, mai ales a veniturilor, se prezinta astfel:

1. Veniturile proprii ale bugetelor locale, reglementate prin Legea privind finantele publice si prin Legea privind finantele publice locale. Acestea cuprind impozite si taxe si varsaminte de venituri curente la platitori (agenti economici si institutii publice) de importanta locala si din impozite si taxe locale (de la populatie sau de la persoanele juridice). In mod normal, aceste venituri ar trebui sa reprezinte majoritatea in totalul veniturilor bugetelor locale.

2. Venituri atribuite, in care intra sumele defalcate din anumite venituri curente, potrivit legii bugetului de stat. In mod frecvent sunt folosite sumele defalcate din impozitul pe salariu sau chiar atribuirea cel putin temporara, a altor impozite pe veniturile persoanelor fizice.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

3. Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finantarea unor obiective de interes national dar care pot fi mai eficient organizate si controlate de catre organele locale: actiuni de protectie sociala, unele investitii.

4. Imprumuturile acordate pe piata financiara interna sau externa, fie direct, in numele organelor administratiei publice locale, fie garantate de Guvern.

Cheltuielile ce se finanteaza din bugetele locale pentru realizarea actiunilor si activitatilor din competenta consiliilor locale, au la baza prevederi legale si vizeaza:

activitatea autoritatilor executive si a serviciilor publice de subordonare locala;

activitatea desfasurata de institutiile social-culturale (invatamant, cultura, religie, asistenta sociala, indemnizatii, ajutoare);

realizarea diverselor servicii (salubrizare, zone verzi, protectia mediului), dezvoltare publica (retele de apa, canal, strazi, drumuri, trotuare, zone de agrement) si locuinte;

activitatea de transporturi, agricultura si diverse actiuni economice;

constituirea de fonduri de rezerva si pentru rambursari de imprumuturi si plati de dobanzi.

Datorita faptului ca, in prezent, aceasta structura a cheltuielilor publice din bugetele locale ale Romaniei este aliniata la cea internationala putem prezenta lista cheltuielilor respective, incadrandu­-le in categoriile specifice clasificatiei functionale.

Autoritatile executive (serv publice generale);

Invatamant, sanatate, cultura si religie, ajutoare si indemnizatii

Servicii, dezvoltare publica si locuinte

Transporturi, agricultura, alte actiuni economice;

Alte actiuni;

Fondul pentru garantarea imprumuturilor externe, plata dobanzilor si comisioanelor aferente;

Rambursari de imprumuturi

Fonduri de rezerva;

Cheltuieli cu destinatie speciala.

Structura pe subdiviziuni a cheltuielilor nu este identica la cele doua verigi ale bugetelor locale.

1) Impozite, taxe si alte venituri, precum si cotele aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si bugetelor locale.

Autoritatile administrative sau direct institutiile publice pot obtine sume din vanzarea sau din valorificarea materialelor obtinute ca urmare a casarii mijloacelor fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale. Aceste sume constituie venituri ale bugetelor locale sau ale institutiilor si servesc la finantarea investitiilor.

3) Sumele incasate din vanzarea bunurilor apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ teritoriale sunt venituri cu destinatie speciala si servesc la finantarea investitiilor.

Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate.

Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat, aprobate anul prin legea bugetului de stat pe ansamblul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti.

Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa.

Imprumuturile interne sau externe, pe termen mediu si lung servesc la:

- finantarea de investitii publice de interes local;

- refinantarea datoriei publice locale.

Datoria publica locala se ramburseaza din resursele aflate la dispozitia unitatilor administrativ teritoriale, cu exceptia transferurilor de Ia bugetul de stat, cu destinatie speciala.

Sumele maxime ce pot fi contractate ca imprumuturi se stabilesc pana la nivelul de 20% din totalul veniturilor constituite ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii. Calculul acestei limite comporta luarea in considerare a valorii datoriei la rata dobanzii valabila la data efectuarii calculului, iar imprumuturile in valuta se iau in calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data efectuarii calculului.

TEST DE EVALUARE

1. Definiti bugetele locale 

Raspuns:

Bugetele locale reprezinta instrumentele de planificare si de conducere a activitatii financiare a unitatilor administrativ teritoriale. Structura acestora reflecta gradul de autonomie al administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale.

2. Analizati veniturile proprii ale bugetului local din localitatea in care locuiti.

Raspuns: