Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte Economie Finante Management Marketing Transporturi Finante Qdidactic » bani & cariera » finante Notiunea de impozit, taxa, contributie si caracteristicile acestora Notiunea de impozit, taxa, contributie si caracteristicile acestora NOTIUNEA DE IMPOZIT, TAXA, CONTRIBUTIE SI CARACTERISTICILE ACESTORA 1. Definirea impozitelor si taxelor F Definitia legala si doctrinara a impozitelor   Impozitul O definitie legala recenta o avem in Legea finantelor publice nr. 500/2002, art. 2 pct. 29, care califica impozitul ca "prelevare obligatorie, fara contraprestatie si nerambursabila, efectuata de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interese general". In doctrina financiara exista numeroase definitii ale impozitelor. Poate fi retinuta definitia data de specialistii romani intr-o lucrare de referinta, conform careia impozitele reprezinta "plata baneasca obligatorie, generala si definitiva, efectuata de persoane fizice si juridice in favoarea bugetului statului, in cuantumul  si la termenele precis stabilite de lege, fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat". Taxa reprezinta o prelevare obligatorie, cu obtinerea unei contraprestatii, efectuata de catre administratia publica sau alte institutii publice pentru prestarea unor servicii, eliberarea unor acte etc., in cuantumul prevazut de lege. Contributia reprezinta o prelevare obligatorie efectuata de catre administratia publica sau alte institutii publice cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii. 1. Stabiliti cel putin doua elemente care diferentiaza impozitele de taxe si de contributii. Vezi p. 1. F Trasaturi comune ale impozitelor   2. Trasaturile impozitelor si taxelor Din definitiile mentionate si din ansamblul reglementarilor de specialitate se desprind urmatoarele trasaturi ale impozitelor si taxelor: a. Forma pecuniara. Rezulta din perceperea acestora numai in forma baneasca, nefiind admisa perceperea lor in natura; intrucat cheltuielile se fac numai prin utilizarea unor sume de bani, este normal ca ele sa provina numai din venituri percepute doar in forma baneasca; definitia legala este lacunara relativ la acest aspect, deoarece "prelevarea" poate fi si in natura, nu numai baneasca, ori este cunoscut ca impozitele se percep numai in forma din urma. Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor b. Natura de plata generala. Rezulta din faptul ca legea nu reglementeaza contribuabili individualizati, ci categorii de contribuabili; individualizarea acestora se face numai in cadrul raportului juridic fiscal, generat de premizele prevazute de lege. c. Caracterul definitiv. Are semnificatia nerestituirii ("nerambursabil", "definitiv") sumei platite cu titlu de impozit sau de taxa, intrucat definitive sunt si cheltuielile de interes public efectuate din aceste bugete. d. Caracterul obligatoriu. "Prelevarea obligatorie" sau "plata obligatorie" au semnificatia unei obligatii reglementate de lege. Temeiul de maxima generalitate al impozitelor si taxelor il constituie dispozitiile Constitutiei care le reglementeaza ca obligatii financiare sub forma "contributiilor financiare" (art. 53). Impozitele sunt reglementate numai prin lege, ca act scris ce emana de la unica autoritate legiuitoare, Parlamentul. Alte autoritati statale, pe nici un alt temei, nu pot institui, primar, impozite si taxe. Caracterul lor juridic conduce la posibilitatea realizarii lor, daca este cazul, prin forta de constrangere a statului. F

Aceasta este una dintre trasaturile care diferentiaza impozitele de taxe. Avem o definitie legala a taxei - "suma platita de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o institutie publica sau un serviciu public" (art. 2 pct. 40 din Legea finantelor publice nr. 500/2002). Potrivit literaturii financiare, taxele sunt "plati banesti reglementate ca venituri ale bugetului de stat sau ale unor colectivitati publice, care sunt datorate de cei care beneficiaza de anumite servicii, prestatii ori alte acte sau activitati ale unor organe sau institutii publice". In timp ce impozite au aceasta particularitate, taxele sunt lipsite, de regula, de caracterul unilateral; ele sunt datorate, de regula, pentru serviciile prestate (activitati, acte). De exemplu, taxa pentru eliberarea unei autorizatii de constructie are drept contraprestatie activitatea de verificare a documentatiei care insoteste cererea de eliberare a actului, intocmirea si eliberarea actului ca atare de catre organul abilitat.

Contributiile sunt prelevari obligatorii a unei parti din veniturile persoanelor fizice si juridice, cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii, de exemplu, contributia pentru fondul de somaj, contributia de asigurari sciale.

Nu exista insa intotdeauna un raport de echivalenta intre prestatiile efectuate si cuantumul taxei platite, cel mai adesea existand disproportii intre aceste doua componente. Putem avea taxe cu o contraprestatie partiala, taxele cumuland si un element de impozit, de exemplu taxele judiciare de timbru, pentru un litigiu avand un obiect evaluabil in bani, dupa cum exista si taxe fara un contraechivalent, in fapt, impozite.

Taxele se pot stabili si in corelatie cu costul serviciului prestat in folosul platitorului, insa pentru aceasta situatie este preferata notiunea de tarif, ce se stabileste dupa procedura specifica preturilor si anume intr-un cuantum banesc necesar acoperirii cheltuielilor de intretinere sau de functionare a institutiei prestatoare.

f. Stabilirea autoritara si unitara Este o caracteristica ce completeaza definitiile date, desprinsa din ansamblul reglementarilor juridice din domeniu si presupune: instituirea impozitelor si taxelor exclusiv de catre organele de stat competente; reglementarea unitara prin norme aplicabile intregului teritoriu al tarii si tuturor contribuabililor.

g. Utilitatea publica. Rezulta din sintagma "satisfacerea necesitatilor de interes general", sintagma "plati in favoarea bugetului statului" fiind depasita actualmente ca urmare a separarii bugetelor din cadrul sistemului unitar de bugete si punctand doar bugetul la care se fac venituri impozitele si taxele. Fondurile banesti care provin din impozite si taxe sunt destinate efectuarii cheltuielilor publice din cuprinsul "sistemului unitar de bugete" sau din "bugetul public national". Relatia impozite-cheltuieli publice este evidentiata si in Constitutie, care prevede indatorirea fundamentala a cetatenilor de a contribui prin impozite si taxe la cheltuielile publice[1]

3. Principiile impunerii

Sunt diferit formulate in doctrina, cu nuantari de la un autor la altul, aici fiind enuntate cele mai semnificative:

- inexistenta diferentelor de tratament fiscal de la o zona a tarii la alta (ex. impunerea diferentiata, in functie de sediul sau domiciliul contribuabilului);

- caracterul uniform al impunerii, pentru toti contribuabilii, indiferent de forma de organizare a acestora si de tipul de proprietate, aspecte ce conduc la neutralitatea impozitului;

- posibilitatea diferentierii sarcinilor fiscale de la o persoana la alta, in functie de unele criterii, prevazute expres in lege (ex. marimea absoluta a materiei impozabile, situatia personala a subiectului impozabil, natura si provenienta bunului), prin aceasta, egalitatea prin impozit nefiind stirbita.

3.2. Principiul politicii financiare, potrivit caruia fiecare impozit nou instituit trebuie sa se caracterizeze prin:

- randamentul fiscal ridicat, atins atunci cand impozitul trebuie datorat de toti care realizeaza venituri din aceeasi sursa si realizeaza acelasi gen de avere, cand nu este susceptibil de evaziune fiscala si cand nu necesita cheltuieli mari pentru percepere;

- stabilitate, atunci cand nu este supus unor modificari determinate de conjunctura economica;

- elasticitate sau adaptabilitate, in sensul de majorare sau diminuare, in functie de cresterea, respectiv diminuarea cheltuielilor pentru nevoi bugetare;

3.3. Principiul politicii economice, potrivit caruia impozitul reprezinta o parghie care sa permita stimularea (ex. sporirea exportului) sau franarea unor activitati (ex. sporirea consumului unor bunuri indigene, ca urmare a suprataxarii unor bunuri din import), dupa caz.

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Finante

Lucrari pe aceeasi tema Definirea si structura institutiior publice Costuri si beneficii ale cresterii economice Volumul si compozitia detinerilor monetare Grupul Société Générale Analiza financiara a bancii banca-t sa Structura si functiile Bugetului asigurarilor sociale de stat Abordari conceptuale privind organizarea si reglementarea burselor Cerere de credit corporate Operatiuni cu titluri - operatiuni cu titluri si alte instrumente financiare Elaborarea bugetului de stat

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online proiectul sau referatul tau.