Principiile bugetare si etapele procesului bugetar

Principiile bugetare si etapele procesului bugetar

1. Principiile Bugetului asigurarilor sociale de stat

rezulta din faptul ca, desi acest buget este o componenta a bugetului public national alaturi de bugetul de stat si bugetele locale, el se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de Parlament odata cu acesta, printr-o lege distincta.

rezulta din insasi legea pentru adoptarea bugetului de stat. Durata de executie a Bugetului asigurarilor sociale de stat este strict limitata la un an, dupa expirarea caruia functiile sale inceteaza pentru a face loc aplicarii bugetului anului urmator. In tara noastra exercitiul bugetar incepe la 1 ianuarie si ia sfarsit la 31 decembrie al aceluiasi an, adica anul bugetar coincide cu cel calendaristic. Veniturile si cheltuielile realizate dupa 31 decembrie se inregistreaza in bugetul anului urmator, chiar daca ele au fost prevazute in bugetul pe anul expirat.

presupune cuprinderea in buget a tuturor veniturilor si cheltuielilor stabilite prin actele normative ca apartinand asigurarilor sociale de stat. Planurile de venituri si cheltuieli pentru asigurarile sociale elaborate de catre intreprinderi, institutii etc., sunt inregistrate integral in Bugetul asigurarilor sociale de stat , insa in timpul executarii lor, din totalul contributiilor se retin sumele necesare platii, la locul de munca, a ajutoarelor si a pensiilor persoanelor care cumuleaza pensia cu salariul etc., varsandu-se la buget numai partea din suma contributiilor ramasa dupa efectuarea acestor plati.

consta in faptul ca veniturile si cheltuielile din toate planurile de venituri si cheltuieli pentru asigurarile sociale se concentreaza, din treapta in treapta, pana la obtinerea unui singur plan financiar - Bugetul asigurarilor sociale de stat. Aceasta operatie de centralizare nu este o simpla operatie aritmetica sau statistica, ea constituie un stadiu de mare insemnatate al planificarii financiare in cadrul caruia veniturile si cheltuielile din planurile de asigurari sociale trebuie coordonate cu indicatorii social-culturali din planul economiei nationale.

este un principiu care izvoraste in primul rand din necesitatea unei juste planificari bugetare. Echilibrarea Bugetului asigurarilor sociale de stat se realizeaza nu numai prin egalitatea dintre venituri si cheltuieli, ci si prin crearea unor rezerve de venituri care sa fie folosite atunci cand trebuie efectuate cheltuieli intr-un volum mai mare decat cel planificat initial. Dinamismul economiei nationale, cresterea veniturilor pe baza carora se determina contributiile pentru asigurarile sociale de stat, fac ca in realitate bugetul asigurarilor sociale sa se incheie si cu excedente.

consta in elaborarea si infaptuirea lui pe baza unor date reale. Ea mai rezulta si din faptul ca veniturile si cheltuielile bugetare sunt determinate prin calcule temeinice, fiind asigurata si de certitudinea si ritmicitatea veniturilor realizate in economie.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este dezbatut pe larg in Parlament, iar dupa adoptare este publicat in Monitorul Oficial, in presa centrala si locala, fiecare cetatean putand lua cunostinta de continutul lui.

2. Etapele procesului bugetar

A. Elaborarea Bugetului asigurarilor sociale de stat

Elaborarea Bugetului asigurarilor sociale de stat constituie stadiul initial al planificarii bugetare, care cuprinde activitatea complexa si multilaterala de determinare a veniturilor si cheltuielilor asigurarilor sociale de stat pe an si pe trimestre, pe baza aplicarii principiilor planificarii bugetare.

Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, cu avizul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si al Ministerului Finantelor Publice, stabileste metodologia elaborarii, dezbaterii, executarii si incheierii Bugetului asigurarilor sociale de stat. Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale adopta o serie de masuri organizatorice menite sa asigure efectuarea corecta si la timp a lucrarilor de elaborarea a proiectului de buget. Astfel, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale elaboreaza instructiuni si norme metodologice in cuprinsul carora se analizeaza lipsurile constatate in practica bugetara, masurile pentru lichidarea si preintampinarea lor, precum si modul de intocmire a planurilor financiare de asigurari pentru anul viitor.

Bugetul asigurarilor sociale de stat se fundamenteaza pe:

prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor si diversilor indicatori economici;

obiectivele si modelul social promovat de Guvern cu privire la asigurarea masurilor de protectie si asistenta sociala pentru anumite categorii sau grupuri de persoane;

Tinand cont de orientarile date de Guvern si Ministerul Finantelor Publice de acord cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, ca organe de specialitate, se stabilesc termenele pentru elaborarea tuturor planurilor financiare, pe baza carora se elaboreaza Bugetul asigurarilor sociale de stat.

Pe baza datelor proprii si a celor primite de la casele judetene si a municipiului Bucuresti, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale pentru anul viitor. Lucrarile privind elaborarea proiectului Bugetului asigurarilor sociale de stat incep din luna iulie-august a anului de baza. Folosindu-se de datele primite din judete, din capitala si de datele proprii de care dispune si de executia preliminara a veniturilor si cheltuielilor, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale elaboreaza proiectul Bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul urmator.

La elaborarea proiectului bugetului anual al asigurarilor de stat se urmareste echilibrul dintre venituri si cheltuieli, prevazandu-se rezerve banesti indeosebi pentru indemnizatiile ce se acorda in cazuri de incapacitate temporara de munca atrasa de accidente si imbolnaviri profesionale care se produc neprevazut.

In vederea realizarii echilibrului bugetar, in procesul elaborarii proiectului de buget se prevede constituirea unui fond de rezerva, in limita unei cote de pana la 3% din veniturile bugetului asigurarii sociale de stat.

Fondul de rezerva cumulat pe mai multi ani nu poate depasi nivelul cheltuielilor prevazute pe anul bugetar respectiv. Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public national de asigurari sociale. Fondul de rezerva disponibil se reporteaza pe anul urmator si se foloseste pentru acoperirea eventualului deficit curent al Bugetului asigurarilor sociale de stat.

Insotit de un memoriu explicativ - proiectul Bugetului asigurarilor sociale de stat se inainteaza de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale la Ministerul Finantelor pentru verificare si avizare.

Cu avizul prealabil al Ministerului Finantelor Publice, proiectul de buget se depune la Guvern.

Guvernul examineaza proiectul de buget si cu eventualele amendamente aduse la venituri si cheltuieli, proiectul de buget se inainteaza Parlamentului pana la 30 noiembrie, pentru dezbatere si adoptare.

B. Adoptarea Bugetului asigurarilor sociale de stat

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

Ajuns, la Parlament, proiectul Bugetului asigurarilor sociale de stat este mai intai analizat de catre comisiile de buget-finante-banci ale celor doua camere (Senat si Camera Deputatilor), sub aspect politic si economic, al dimensiunii veniturilor si cheltuielilor care-l compun. Analiza se face pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, se confrunta indicatorii programului economic cu indicatorii celorlalte planuri financiare, urmarindu-se masura in care proiectul de buget este expresia programului de guvernare. De asemenea, comisiile examineaza darea de seama si contul general de incheiere a exercitiului bugetar pe anul expirat, studiaza si apreciaza activitatea desfasurata de organele Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, oprindu-se asupra eventualelor cazuri de incalcare a disciplinei financiare.

In desfasurarea lucrarilor lor, comisiile de buget-finante-banci consulta deputatii si senatorii, reprezentantii ministerelor, departamentelor, precum si diferite persoane care lucreaza in domeniul stiintific, economic si social-cultural etc. In mod obisnuit la lucrarile comisiilor sunt invitati ministrul Finantelor, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, presedintele Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, precum si alte persoane din conducerea ministerelor, care prezinta toate explicatiile cerute.

Studiind proiectul de buget, comisiile sunt indreptatite sa propuna amendamente la partea de venituri si la cea de cheltuieli. Constatarile si propunerile comisiilor de buget-finante-banci sunt consemnate in coraportul care se intocmeste. Dupa incheierea lucrarilor comisiilor, proiectul bugetului asigurarii sociale de stat se supune dezbaterilor in plenul Parlamentului.

Raportul asupra proiectului Bugetului asigurarilor sociale de stat se prezinta in fata Parlamentului de catre primul-ministru al Guvernului sau de catre ministrul Finantelor ori de catre presedintele Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.

Proiectul de buget se examineaza de catre deputati si senatori pe articole de venituri si cheltuieli, dupa care are loc votarea legii pentru adoptarea Bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate. Dupa ce este adoptat de catre Parlament, Bugetul asigurarilor sociale de stat se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si se remite prin aceiasi filiera la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.

Tinand seama de limitele veniturilor si cheltuielilor Bugetului asigurarilor sociale de stat adoptate de catre Parlament, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale modifica, dupa caz, bugetele asigurarilor sociale ale caselor judetene si a capitalei, iar acestea, la randul lor, opereaza modificarile corespunzatoare in bugetele de asigurari sociale ale caselor locale, precum si in bugetele agentilor economici si ale institutiilor subordonate; de asemenea, face repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor.

In ipoteza in care Bugetul asigurarilor sociale de stat nu este aprobat de Parlament pana la inceperea noului exercitiu bugetar, se procedeaza conform dispozitiei Legii finantelor publice, la fel ca in cazul bugetului de stat, la executia bugetara pe baza bugetului din anul expirat.

C. Executarea Bugetului asigurarilor sociale de stat

Imediat dupa votarea Bugetul asigurarilor sociale de stat de catre Parlament, in conformitate cu normele financiare statornicite, urmeaza faza executarii, care cuprinde procesul complex de incasare integrala si la termenele legale a tuturor veniturilor bugetului, in vederea efectuarii cheltuielilor potrivit cuantumului si destinatiilor stabilite.

Executarea Bugetului asigurarilor sociale de stat este in competenta Ministerului Finantelor Publice si Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si a organelor sale teritoriale, a organelor financiar-contabile din cadrul agentilor economici, institutiilor si comunelor.

Toate organele participante la executarea Bugetului asigurarilor sociale de stat sunt raspunzatoare de :

- organizarea incasarii integrale si la timp a veniturilor ;

- calcularea corecta si de onorarea drepturilor de asigurari sociale ;

- cheltuirea rationala, oportuna, in limitele si conform cu destinatia lor a creditelor bugetare aprobate ;

- tinerea corecta si la zi a contabilitatii privind executarea veniturilor si cheltuielilor si, in general, de respectarea disciplinei financiare ;

- intocmirea contului general de incheiere a exercitiului bugetar si a darii de seama asupra executarii bugetului.

In vederea executarii in bune conditii a veniturilor si cheltuielilor Bugetului asigurarilor sociale de stat este necesara repartizarea pe trimestre, operatiune de natura sa concretizeze sarcinile bugetare trimestriale, sa aduca precizari in legatura cu noile venituri ce eventual pot fi incasate, reliefand particularitatile fiecarui trimestru pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. Necesitatea repartizarii pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor decurge si din lipsa de uniformitate in incasarea veniturilor si executarea cheltuielilor in cursul anului.

Instituirea legala a procedeului prin care angajatorii au dreptul sa retina din contributia datorata sumele de bani necesare platii drepturilor de asigurari sociale cuvenite personalului propriu in luna respectiva, simplifica operatiunile banesti de executie a Bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, ramanand ca unitatile debitoare sa plateasca numai contributia ramasa dupa retinerea sumelor de bani cuvenite personalului propriu ca indemnizatii si alte drepturi banesti de asigurari sociale. In cazul in care sumele de bani cuvenite personalului propriu depasesc contributia datorata pe luna respectiva, diferentele se primesc din conturile bancare in care se concentreaza contributiile platite de alti debitori de aceeasi categorie.

Pentru executia Bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, in folosul acestui buget sunt deschise conturi de venituri si conturi de cheltuieli la sucursalele Bancii Comerciale Romane. Conturile bancare de venituri sunt deschise distinct pentru contributiile platite de persoanele juridice cu personal salariat, separat pentru contributiile platite de persoanele fizice care utilizeaza munca salariata si, de asemenea, separat pentru contributiile salariatilor si pensionarilor platite in vederea trimiterii la tratament balnear si odihna, in aceste ultime conturi inscriindu-se si alte venituri ale Bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.

Pentru plata si concentrarea in conturile bancare deschise pentru contributiile si celelalte venituri ale Bugetului asigurarilor sociale de stat trebuie indeplinite cerintele de legalitate a tuturor veniturilor bugetare, respectiv de calcul conform al contributiilor si de achitare la termenele legale de catre debitori. Respectarea acestor cerinte are si insemnatatea practica a constituirii fondurilor banesti necesare pentru efectuarea tuturor cheltuielilor Bugetului asigurarilor sociale de stat.

Conturile bancare de cheltuieli sunt deschise pentru plata pensiilor de asigurari sociale si a ajutoarelor cuvenite pensionarilor, precum si, separat, pentru plata indemnizatiilor si ajutoarelor ce se acorda persoanelor ce lucreaza in intreprinderi mici si asociatii lucrative independente cu salariati sau membrii cuprinsi in asigurarile sociale de stat. Utilizarea numai a acestor doua feluri de conturi bancare de cheltuieli este justificata de procedeul simplificator al platii indemnizatiilor si ajutoarelor banesti de asigurari sociale cuvenite personalului salariat al regiilor autonome, intreprinderilor, institutiilor etc., prin retinerea sumelor de bani necesare acestor plati din contributia de asigurari sociale datorata de fiecare dintre aceste regii autonome, intreprinderi, institutii etc.

Din conturile bancare de cheltuieli, sumele de bani necesare platii pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari sociale se obtin si se intrebuinteaza cu particularitatile procedurale ale creditelor bugetare, conform dispozitiei generale din Legea finantelor publice, care statueaza ca si 'sumele aprobate prin Bugetul asigurarilor sociale de stat, in limitele carora se pot efectua cheltuieli, reprezinta credite bancare, care nu pot fi depasite'. In aplicarea acestei dispozitii legale se deschid credite bugetare cuvenite Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, din care se transmit creditele bugetare necesare directiilor judetene si a municipiului Bucuresti pentru probleme de munca si protectie sociala, pentru plata pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari sociale. Aceste plati se efectueaza urmandu-se procedura intocmirii tabelelor de pensionari avand decizii ale comisiilor de pensii, emiterii cupoanelor-mandat si platii pensiilor cu ajutorul acestor cupoane, procedura stabilita prin normele metodologice instituite de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

Conform dispozitiilor Legii finantelor publice, efectuarea cheltuielilor de pensii, indemnizatii si ajutoare de asigurari sociale este supusa conditiilor si formelor scrise ale contabilitatii publice, precum si ale controlului financiar preventiv, concomitent si posterior exercitat asupra intregii executii a bugetelor anuale ale asigurarilor sociale de stat si neaparat asupra legalitatii si temeiniciei actelor de angajare a cheltuielilor din aceste bugete.

Executarea de casa a Bugetului asigurarilor sociale de stat este un proces bugetar complex care consta in incasarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetare in vederea efectuarii cheltuielilor si care trebuie sa respecte anumite principii, respectiv:

a) principiul delimitarii atributiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare (ordonatorul principal de credite - Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale), de atributiile organelor care se ocupa efectiv cu inca­sarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetare (Directiile judetene ale Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si trezoreriile teritoriale), care exercita controlul asupra respectarii disciplinei financiare in domeniul veniturilor si a cheltuielilor;

b) principiul unitatii de casa ce presupune ca veniturile fiecarui buget al asigurarilor sociale, sa fie concentrate intr-un singur cont deschis la trezoreria statului, iar eliberarea resurselor sa se faca numai pe baza deschiderilor de credite si alimentarea conturilor directiilor judetene pe baza dispozitiilor de alimentare a conturilor, emise de ordonatorul principal de credite (Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale).

Sub aspect tehnic-organizatoric, executarea de casa a Bugetului asigurarilor sociale de stat se infaptuieste pe baza sistemului de trezorerie si pe baza sistemului bancar.

Executarea prin sistemul de trezorerie consta in aceea ca organele financiare de asigurari sociale, Trezoreria Statului si alte organe financiare se ocupa cu incasarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetare.

Executarea veniturilor Bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara pe subcapitole, conform clasificatiei bugetare, in conturile deschise la unitatile Trezoreriei Statului.

Cheltuielile Bugetului asigurarilor sociale de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare ce se repartizeaza Caselor teritoriale de pensii.

Creditele bugetare de asigurari sociale sunt administrate de catre ordonatorii de credite bugetare, se prevad in buget cu destinatii precise, sunt repartizate pe titluri si nu pot fi depasite.

Deschiderea de credite bugetare are loc lunar, efectuandu-se in limitele unei treimi din alocatia bugetara trimestriala.

Procedura deschiderii de credite bugetare asigura realizarea echilibrului permanent intre veniturile si cheltuielile bugetare de asigurari sociale si un control sistematic din partea organelor financiare.

In procesul executarii partii de cheltuieli a Bugetului asigurarilor sociale de stat se intalneste reconstituirea (reintregirea) de credite bugetare. Reconstituirea creditelor bugetare este operatiunea prin care creditele bugetare necheltuite intr-un trimestru, dar care sunt necesare pentru indeplinirea actiunii in trimestrul urmator impreuna cu alocatia respectiva din trimestrul curent, se pot utiliza pentru efectuarea cheltuielilor.

Reconstituirea creditelor bugetare poate avea loc numai in timpul anului calendaristic si se aproba la cererea justificata a ordonatorilor de credite, de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.

Daca in cursul anului se ivesc unele goluri de resurse financiare in efectuarea cheltuielilor, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale poate utiliza cu titlu de imprumut sume din disponibilul existent la fondul de rezerva, care pe cat posibil trebuie reconstituit.

In ceea ce priveste executia bugetelor anuale ale asigurarilor sociale de stat se intocmesc bilanturile contabile trimestriale cu ajutorul carora, dupa expirarea exercitiului financiar, se intocmeste contul anual de executie a fiecarui buget anual de acest fel. Contul anual de executie a Bugetului asigurarilor sociale de stat este sinteza contabila a veniturilor realizate si cheltuielilor efectuate, cu rectificarile legale inerente in anii in care inlaturarea subventiilor bugetare a atras cresterea preturilor si tarifelor, indexarea salariilor si pensiilor etc. Acest cont de executie bugetar, insotit de raportul de verificare si analiza se inainteaza parlamentului spre aprobare o data cu contul general de executie a bugetului de stat. Contul anual de executie a bugetului este supus verificarii Curtii de Conturi impreuna cu conturile de executie a celorlalte componente ale bugetului public national

D. Incheierea Bugetului asigurarilor sociale de stat

In concordanta cu principiul anualitatii, la 31 decembrie Bugetul asigurarilor sociale de stat expira, inceteaza de a mai avea aplicabilitate. Veniturile bugetare incasate dupa 31 decembrie se inregistreaza in contul anului urmator.

Creditele bugetare de asigurari sociale ramase necheltuite pana la sfarsitul zilei de 31 decembrie a anului expirat se inchid, urmand ca la 1 ianuarie a anului urmator toate cheltuielile sa se efectueze din noul buget.

Lunar, trimestrial si anual, Casele teritoriale de asigurari sociale intocmesc conturi de executie si dari de seama asupra modului cum s-a desfasurat executarea veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale.

Conturile de executie si darile de seama intocmite de casele judetene si a capitalei se inainteaza Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care intocmeste darile de seama si contul de executie bugetara lunara, trimestriala si anuala. Elaborarea acestor dari de seama si conturi de executie se desfasoara pe baza normelor stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, de comun acord cu Ministerul Finantelor Publice.

Pe baza conturilor de executie si a darilor de seama lunare, trimestriale si anuale primite de la organele sale teritoriale, precum si pe baza datelor proprii referitoare la executarea veniturilor si cheltuielilor centralizate, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale intocmeste, pentru fiecare luna, trimestru si an, contul de executie si darile de seama, care se inainteaza Ministerului Finantelor Publice, care le examineaza si le avizeaza.

Contul anual de executie se prezinta Guvernului pana cel mai tarziu la data de 1 mai a anului urmator, care, dupa examinare, il inainteaza Parlamentului, pana la data de 1 iunie a anului urmator, pentru dezbatere si aprobare.

Comisiile de buget-finante-banci examineaza contul de executie si il supune dezbaterii si aprobarii de catre Parlament.

Contul general de executie a Bugetului asigurarilor sociale de stat se aproba prin lege dupa verificarea lui de catre Curtea de Conturi. Conturile de executie a Bugetului asigurarilor sociale de stat ale ordonatorilor de credite cuprinde - la venituri: prevederi bugetare aprobate initial; prevederi bugetare definitive; incasari realizate - iar la cheltuieli: credite bugetare aprobate initial; credite bugetare definitive; plati anuale.

Dupa aprobare, contul de executie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in presa, pentru a fi adus la cunostinta cetatenilor.

TEST DE EVALUARE

1. Ce principii trebuie sa respecte executia de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat?.

Raspuns:

Organizarea executiei de casa a bugetul asigurarilor sociale de stat, este un proces complex, chiar daca, aceasta se realizeaza prin sistemul de trezorerie care se ocupa de incasarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetare, trebuie sa respecte anumite principii, respectiv:

a) principiul delimitarii atributiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare (ordonatorul principal de credite - Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale), de atributiile organelor care se ocupa efectiv cu inca­sarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetare (Directiile judetene ale Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si trezoreriile teritoriale), care exercita controlul asupra respectarii disciplinei financiare in domeniul veniturilor si a cheltuielilor;

b) principiul unitatii de casa ce presupune ca veniturile fiecarui buget al asigurarilor sociale, sa fie concentrate intr-un singur cont deschis la trezoreria statului, iar eliberarea resurselor sa se faca numai pe baza deschiderilor de credite si alimentarea conturilor directiilor judetene pe baza dispozitiilor de alimentare a conturilor, emise de ordonatorul principal de credite (Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale).

2. Descrieti etapa de adoptare a Bugetului asigurarilor sociale de stat.

Raspuns: