Rolul si functiile creditului in economie

Rolul si functiile creditului in economie

In economia de piata, creditul are un rol deosebit, fiind unul din motoarele principale ale intregului angrenaj economico-social. Utilizarea rationala a creditului sporeste puterea productiva a capitalului si asigura un volum mare de produse.

Sub aspect economic, creditul reprezinta operatiunea prin care o persoana fizica sau juridica (debitor) obtine fonduri sau bunuri de la alta persoana fizica sau juridica (creditor), asumandu-si obligatia sa le restituie sau sa le plateasca la termen/ scadenta. Creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferitii agenti economici, proces caruia moneda lichida nu-i putea face fata.

In acest context, un rol deosebit de important il detin bancile. In conformitate cu legea 58/1998 si modificarilor ulterioare, banca " este persoana juridica autorizata sa desfasoare, in principal, activitati de atragere de depozite si de acordare de credite in nume si cont propriu "

Cu toate ca activitatea bancilor comerciale a devenit foarte complexa, totusi esenta acesteia este mijlocirea creditului si efectuarea platilor intre agentii economici si/sau persoane fizice. Deci, bancile comerciale reprezinta institutii primitoare si distribuitoare de capital

Potrivit Legii bancare nr.58/1998[1]², creditul este « orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani »

Pe masura dezvoltarii economico-sociale, rolul si importanta creditului in economia fiecarei tari au marcat o crestere considerabila, avand loc totodata, diversificarea functiilor indeplinite de credit. In primul rand, creditul indeplineste o functie distributiva prin faptul ca redistribuie rezervele banesti disponibile la un moment dat in economie sub forma imprumuturilor acordate anumitor ramuri, sectoare sau domenii de activitate care au nevoie de mijloace de finantare. Prin disponibilitati sunt desemnate atat excedentele din conturile intreprinderilor deschise la banci si aflate temporar in stare inactiva, rezervele de casa ale firmelor pastrate in conturi la banci, cat si sumele economisite de populatie pentru diferite scopuri si depuse spre pastrare la casele de economii si/sau la bancile comerciale.

Oferind intreprinzatorilor toate aceste disponibilitati, bancile, prin creditarea acestora, transforma economiile sterile in capitaluri productive, contribuind astfel la cresterea avutiei reale a societatii. Toate acestea sustin afirmatia" creditul sporeste puterea de actiune productiva a capitalului"

Printr-o analiza atenta a cererilor de credite se favorizeaza orientarea disponibilitatilor spre ramurile sau activitatile mai rentabile, acest lucru asigurand o mai mare posibilitate de adaptare la cerintele pieteti interne si externe. Avand in vedere cele prezentate, creditul, prin functia sa distributiva, participa la cresterea gradului de centralizare si concentrare a capitalului

Economisirea fara investire conduce la tezaurizare, care poate provoca recesiune. Nu orice individ poate fi intreprinzator; de aici se poate observa importanta pe care o are creditul in procesul de transformare a economiilor in investitii. Cu alte cuvinte, creditul este un important factor al cresterii economice.

Prin urmarirea si verificarea atenta a modului de utilizare a sumelor primite, creditul joaca un rol de diminuare a initiativelor nerentabile, care provoaca pierderi. Un intreprinzator care prezinta initiative riguros fundamentate si insotite de garantii reale acoperitoare poate sa obtina un credit. Astfel, creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni, adesea promotoare ale inovatiei ceea ce favorizaeaza concurenta, cu efectele sale pozitive asupra economiei in ansamblul sau.

O alta functie importanta a creditului este cea de emisiune monetara. O data cu diversificarea tehnicii de plata (virament, cec, etc) s-a ajuns la diminuarea folosirii numerarului si in consecinta la cresterea in proportii mari a monedei de cont (scripturale).

Regland dimensiunile cererii si ale ofertei de marfuri tocmai prin creditarea consumului pe de o parte si creditarea stocurilor pe de alta parte, creditul contribuie , alturi de alti factori, la stabilitatea preturilor. Ca urmare a naturii sale, creditul contribuie la viteza de rotatie a banilor, la multiplicarea monedei scripturale, la rularea continua a fondurilor. Nu trebuie neglijata nici prezenta din ce in ce mai masiva a creditului in randul populatiei sub formele sale de credit de consum, credit ipotecar, etc.

Un rol deosebit il are creditul in promovarea relatiilor economice internationale prin creditarea activitatilor de comet exterior cel mai frecvent cu avantaje deosebite pentru producator.

Nu putem ignora importanta creditului in acoperirea deficitului bugetului de stat prin creditul public.

Pe acest fond, rolul si amploarea creditului au crescut mult, o data cu dezvoltarea economico-sociala, devenind o activitate economica deosebit de importanta. O data cu relevarea acestor functii importante, trebuie mentionat, in acelasi timp, ca abuzul de credit prezinta si dezavantaje, putand sa determine pierderi pentru institutiile de credit, falimente ale institutiilor insolvabile sau influente negative asupra conjuncturii economice.

Daca folosirea creditului este o operatiune necesara pentru agentii economici, mai ales in conditiile cand capitalul propriu este neindestulator pentru promovarea diverselor proiecte avute in vedere, tot atat de adevarat este ca se impune o atitudine prudenta din partea debitorului care sa-i creeze certitudinea folosirii eficiente a sumelor imprumutate, astfel incat sa se realizeze o rentabilitate satisfacatoare pentru a rambursa la timp creditele, sa plateasca dobanzile aferente, in conditiile obtinerii de profit.