Actele administrative

ACTELE ADMINISTRATIVE

Actul administrativ este un act juridic unilateral, care emana de la o autoritate publica in temeiul puterii publice, pe baza si in vederea executarii legii.

In cadrul activitatii administratiei publice locul central il ocupa actele administrative sau actele de drept administrativ care fac parte din categoria actelor concrete de realizare a activitatii administrative publice producatoare de efecte juridice; categorie in care pot fi incluse si contractele administrative.

Caracteristicile actelor administrative

Caracteristicile actelor administrative sunt urmatoarele:

a)         sunt acte juridice, aceasta trasatura deosebind actul administrativ de operatiunile tehnico-administrative. Actele administarative produc efecte juridice, operatiunile nu produc efecte juridice.

b)        actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa, el degaja o singura vointa juridica, care provine de la o autoritate publica. Astfel, actele administrative se deosebesc de alte acte juridice pe care le emit sau in care sunt parte persoane administrative si prin care acestea pot intra in raporturi juridice civile, de munca, financiare.

c)         pentru valabilitatea unui act administrativ nu este necesar consimtamintul persoanei careia i se adreseaza,   ca in cazul actului de drept civil, care se intemeiaza pe consimtamintul partilor. In situatia in care cel obligat la indeplinire nu executa de bunavoie actul administrativ, autoritatea competenta poate trece direct, din oficiu, la executarea silita a actului;

d)        este o manifestare de vointa care emana de la o autoritate a administratiei publice, in temeiul puterii publice si care face ca acesta sa fie obligatoriu si executoriu prin el insusi;

e)         actul administrativ este emis in vederea executarii legii; principalul scop al administratiei publice fiind acela de a organiza si a executa in concret legea.

2. Actele administrative si actele juridice

2.1. Actul administrativ si legea

In mod similar legii, actul administrativ este unilateral intemeiat pe puterea publica, deosebirea dintre aceste doua categorii de acte constand in forta juridica si regimul juridic aplicabil.

Astfel, in timp ce legea isi intemeiaza activitatea pe suveranitate, actul juridic are o autoritate derivata din lege.

Prin actele administrative se organizeaza executarea si se realizeaza dispozitiile legii, ceea ce ne face sa consideram ca acestea sunt subordonate legii.

2.2. Actul administrativ si hotarirea judecatoreasca

Hotarirea judecatoreasca reprezinta un act juridic unilateral prin care se infaptuieste puterea judecatoreasca, in timp ce actul administrativ realizeaza puterea executiva.

Astfel, in timp ce prin hotarirea juridecatoreasca se sanctioneaza incalcarea legii, prin actul administrativ se organizeaza executarea legii.

2. Actul administrativ si contractul

Asa cum am mentionat deja, actul administrativ reprezinta manifestarea unei singure vointe juridice,in timp ce contractul este un act bilateral incheiat prin acordul de vointa a doua sau mai multor parti.

Categorii de acte administrative

In teorie si practica exista mai multe criterii de grupare a actelor administrative. Acetea sunt urmatoarele:

a)     dupa intinderea efectului juridic pe care-l produc:

acte normative, care contin reguli generale si impersonale aplicabile unui numar nedefinit de cazuri si de subiecti;

acte individuale care se refera la una sau la un numar determinat de persoane: autorizatiile de construire, diploma de bacalaureat, amenda,

b)     dupa persoana administrativa care le emana:

decrete emise de Presedintele Romaniei;

hotariri si ordonante emise de guvern;

instructiuni si ordine emise de catre ministrii;

ordine ale prefectilor;

hotariri ale consiliilor judetene, municipale, orasenesti si comunale;

dispozitii ale primarilor;

c)      dupa numarul manifestarilor de vointa care le incorporeaza:

unilaterale, care contin o singura manifestare de vointa;

complexe, care contin mai multe manifestari de vointa.

Contracte administrative

Teoria contractelor administrative s-a format in dreptul administrativ francez.

Contractele administrative se deosebesc de contractele civile doar prin regimul juridic ce li se aplica, cel comun de drept civil pentru contracte si cel administrativ, de drept public in cadrul contractelor administrative.

Organele administratiei publice pentru realizarea sarcinilor pe care le au nu folosesc numai acte administrative, ci si contracte administrative.

Actele administrative de gestiune sunt acele acte pe care autoritatea publica le incheie cu persoanele fizice si juridice prin acordul de vointa al partilor, in regim de drept public sau de drept privat, pentru administrarea domeniului public si privat si organizarea de servicii publice.

Actele administrative de gestiune se impart in acte de gestiune publica si acte de gestiune privata.

Actele de gestiune publica, denumite si contracte administrative, sunt supuse unui regim juridic mixt, de drept public si de drept privat, preponderent fiind regimul de drept public.

Contractele administrative sunt acte juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu cei administrati, acte care cuprind un acord de vointa generator de drepturi si de obligatii pentru partile contractante si care sunt supuse unor reguli de drept public care fac parte din regimul juridic administrativ.

4.1 Trasaturi caracteristice contractelor administrative

In perioada actuala, potrivit legislatiei din Romania, trasaturile specifice contractelor administrative sunt urmatoarele:

au la baza acordul de vointa dintre o autoritate a administratiei publice si un particular;

particularul se angajeaza ca in schimbul unei sume de bani sa asigure functionarea unui serviciu public sau sa efectueze o lucrare publica;

particularul are obligatia sa accepte clauzele stabilite conform caietului de sarcini;

autoritatea administratiei publice poate rezilia unilateral contractul, fara a recurge la justitie in cazuri care justifica o asemenea actiune;

autoritatea publica poate ceda drepturile sale ce rezulta dintr-un contract numai altei autoritati a administratiei publice, iar particularul le poate ceda numai cu acordul autoritatii legislative.

4.2. Incheierea contractelor administrative

Contractele administrative se incheie intre o autoritate a administratiei publice si un particular, in baza acordului de vointa intre partile contractante, clauzele cele mai importante ale acestor contracte fiind stabilite in mod unilateral de catre administratie prin caietul de sarcini.

Toate clauzele stabilite prin caietul de sarcini devin valabile numai dupa ce au fost inserate in in contract, in timp ce toate celelalte clauze care se stabilesc intre parti de comun acord formeaza partea conventionala a contractului administrativ.

Particularul, persoana fizica sau juridica, cu care se incheie acest tip de contracte este cel care a fost declarat adjudecat in urma unei licitatii publice organizate si finalizate cu un proces verbal de licitatie si o hotarire de adjudecare a comisiei de licitatie.

Licitatia publica reprezinta de fapt conditia de valabilitate a contractului administrativ, iar pentru ca aceasta sa fie valabila ea trebuie sa indeplineasca toate conditiile de publicitate prevazute de legile speciale.

A doua conditie de valabilitate a contractelor administrative este reprezentata de aprobarea acetora de catre autoritatile administratiei publice.

Licitatia publica are mai multe forme:

licitatia publica deschisa, cand participarea la licitatie este permisa oricarei persoane fizice sau juridice fara restrictie;

licitatia publica deschisa cu preselectie, cand contractantii sunt clasificati de autoritatea publica in functie de garantiile oferite pentru o executare corespunzatoare a sarcinilor din caietul de sarcini si proiectul de contract;

negocierea directa practicata in cazul in care licitatia publica nu a desemnat un cistigator.

Pe linga conditiile generale de valabilitate a oricarui act juridic, contractul administrativ trebuie sa indeplineasca si conditiile de forma care prevad uneori obligativitatea incheierii actului in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Durata de valabilitate a contractului administrativ se stabileste de parti, dar sunt si cazuri in care legea prevede o durata maxima, de exemplu in cazul concesiunii durata maxima este de 49 de ani.

4. Obiectul contractelor administrative

Potrivit legislatiei in vigoare obiectul contractului il pot constitui urmatoarele:

a)     concesionarea unei activitati economice, servicii publice, unitati de productie ale unor regii autonome si terenuri proprietate de stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale;

b)     inchirierea unor bunuri care apartin statului

c)      locatia gestiunii sectiilor sau agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat;

4.4. Clauzele contractuale

Clauzele contractuale sunt stabilite prin lege sau pe baza si in executarea legii de catre organele administratiei publice, si sunt cuprinse in caietul de sarcini in care se prevad si drepturile si obligatiile contractuale.

4.5. Efectele contractelor administrative

Prin efectele actului juridic se inteleg drepturile si obligatiile innascute, modificate sau stinse prin actul administrativ.

Principiul de baza care guverneaza efectele actului j uridic este prevazut de Codul civil si este cel al fortei obligatorii a contractului.

Obligatiile principale ale particularului contractant depind de contractul incheiat si pot fi:

asigurarea continuitatii functionarii contractului public;

executarea unor lucrari publice;

achizitionarea unor bunuri publice;

exploatarea unui bun din domeniul public sau privat;

plata unor redevente;

executarea lucrarilor de investitii prevazute de caietul de sarcini;

restituirea bunurilor concesionate.

Obligatiile administratiei publice constatu in principal din a asigura conditiile necesare executarii contractului si de a plati pretul cuvenit

Autoritatea are dreptul si totodata obligatia de a verifica modul in care se respecta cauzele contractuale.

Partile contractului administrativ pot fi dezlegate de obligatiile lor numai in cazuri de forta majora sau daca una din parti a facut imposibila executarea contractului.

Partile nu pot fi substituite in executarea obligatiilor lor deoarece contractul a fost incheiat in urma unei licitatii, cu luarea in considerare a pre tatiei particularului declarat castigator.

Raspunderea partilor este similara celei din dreptul comun, diferita fiind doar modalitatea de punere in practica a sanctiunilor.

Administratia isi rezerva dreptul de a rezilia contractul fara a apela la justitie si de a il obliga pe contractant la plata unor penalitati si daune, masuri luate in vederea executarii intereselor colectivitatilor locale.

4.6. Incetarea efectelor contractului administrativ

Contractul administrativ isi inceteaza efectele la urmatoarele momente:

in mod firesc, prin executarea integrala de catre ambele parti;

la expirarea termenului pentru care au fost incheiate;

oricand, prin acordul de vointa al partilor;

prin manifestarea unilaterala de vointa a partilor.

Impotriva rezilierii unilaterale a contractului pentru nerespectarea obligatiilor particularului contractant, acesta se poate adresa instantei judecatoresti de drept comun, fiind un litigiu privind executarea contractului.

Denuntarea unilaterala de catre administratie este specifica contractului de concesiune de bunuri si servicii publice si are loc fara a interveni culpa particularului si cu plata unei despagubiri catre acesta.

Este situatia in care, autoritatea publica considera ca, pentru o mai buna satisfacere a interesului public trebuie aleasa o alta varianta mai eficienta sau mai sigura.

In cazuri de forta majora, particularul contractant poate renunta la executarea contractului fara a fi obligat la plata despagubirilor.

5. Clasificarea contractelor administrative

Clasificarea contractelor administrative se poate realiza dupa mai multe criterii:

a)     dupa subiecte;

b)     dupa obiect

c)      dupa modalitatile de incheiere.

Dupa criteriul a) se disting:

a1) contracte incheiate intre doua autoritati publice, respectiv intre doua persoane juridice de drept public;

a2) contracte incheiate intre o persoana de drept public si un particular-persoana fizica sau juridica.

Dupa criteriul b) se disting:

b1) contracte privind concesionarea de servicii publice, unitati de productie ale regiilor autonome sau de terenuri;

b2) achizitii guvernamentale;

b3) executarea de lucrari publice de constructii montaj;

b4) prestari de servicii; b5) imprumutul de stat.

Dupa criteriul c) se disting:

c1) contracte incheiate prin licitatie publica, care este cea mai frecventa modaslitate de incheiere a unor asemenea contracte;

c2) contracte incheiate prin simpla invoiala, care sunt de regula limitate la o anumita suma;

c3)contracte incheiate prin invoiala dar care au nevoie pentru a fi valabile si de aprobarea unei autoritati ierarhice.

6. Studiul aplicativ al unor contracte administrative

Gestionarea serviciului public poate fi facuta fie de catre o persoana publica, fie de catre o persoana privata, fizica sau juridica cu respectarea principiilor de echitate, eficienta, continuitate, adaptabilitate, neutralitate, cuantificare si descentralizare.

In Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare, intalnim urmatoarele forme de gestiune a serviciilor publice:

a)     gestiunea directa;

b)     gestiunea delegata;

c)      gestiunea semidirecta.

a)            reprezinta situatia in care, colectivitatile, prin autoritatile lor reprezentative, asigura ele insele serviciul public. Acest tip de gestiune poate imbraca urmatoarele forme: gestiunea directa, gestiunea depersonalizata, regia autonoma.

b)           reprezinta procesul de incredintare a serviciului public de catre autoritatea administrativa unei intreprinderi, de regula private. Cele mai intilnite forme din acet tip de gestiune sunt: concesiunea, arendarea, regia interesata.

c)            este un proces de administrare mixta a serviciului public.

6.1. Contractul de concesiune

Concesionarea este un mod de gestiune a unui serviciu, in care persoana publica - concedentul, insarcineaza prin contract o persoana particulara - concesionarul sa puna in functiune un serviciu public sub supravegherea autoritatii publice, pe o anumita perioada de timp si in schimbul unei remuneratii constand in taxa perceputa de la beneficiarul serviciului.

Concesiunea bunurilor din domeniul public trebuie sa imbrace forma unui contract complex, continand atat conditii impuse de concedent cat si cu clauze convenite de parti.

Potrivit Legii privind regimul concesiunilor, concesionarea se face in baza unui contract prin care concedentul transmite pentru o perioada determinata, de regula de maxim 49 de ani, unei persoane numite concesionar, care actioneaza pe riscul si pe raspinderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitatati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente.

Trasaturile caracteristice contractului de concesiune sunt:

a)          este un contract cu titlu oneros, fiecare parte urmarind un avantaj;

b)         concedentul este intotdeauna o autoritate publica;

c)          are un caracter intuitu personae deoarece se incheie in considerarea persoanei concesionarului;

d)         este un contract solemn, forma scrisa fiind solicitata de lege ca o conditie de valabilitate a contractului;

e)          are o perioada de valabilitate determinata, de cel mult 49 de ani;

f)           este un contract comutativ, deoarece intinderea pretatiilor partilor poate fi apreciata la momentul incheierii contractului;

g)          este un contract cu o executare succesiva, sub forma unei prestatii continue.

Obiectul contractului de concesiune il pot constitui:

a) terenurile proprietate publica pe care se afla plajele, cheiurile, zonele libere, bazele sportive, infrastructurile rutiere, feroviare, portuare, aeroporturile civile;

b) serviciile publice : transporturi publice, servicii postale, retele de transport si distributie a energiei electrice si termice, retele de transport prin conducte si de distributie a petrolului si gazelor combustibile, retele de transport si distributie a apei potabile, anumite servicii medicale, retele de transport si distributie pentru telecomunicatii;

c) activitatile economice: exploatarea resurselor naturale, punerea in valoare a monumentelor,                                  colectarea si depozitarea deseurilor.

Obiectul contractului de concesionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)       bunul sa existe in momentul incheierii contractului, dar pot fi insa concesionate si bunuri viitoare;

DOCUMENT ONLINE: Aderarea la Uniunea Europeana. Asistenta acordata de catre UE in vederea aderarii DOCUMENT ONLINE: Comunicare politica

b)       bunul sa fie determinat in individualitatea sa ori determinabil prin specia sa;

c)        redeventa trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului sau determinabila prin stabilirea unui procent sau a unei parti din profit.

Pot avea calitate de concedenti autoritatile publice- ministere, organe de specialitate ale administratiei centrale, consiliile judetene, consiliile locale, institutiile publice.

Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana sau straina. Persoana fizica trebuie sa fie majora, sa nu aiba discernamintul alterat, in timp ce persoana juridica trebuie sa fie legal infiintata si sa aiba o capacitate de folosinta specifica obiectului concesiunii.

Etapele procedurale prealabile incheierii contractului de concesiune sunt urmatoarele:

initierea procedurii de concesionare;

organizarea licitatiei publice deschise, fara preselectie;

organizarea licitatiei publice deschise cu preselectie;

desfasurarea licitatiei;

desfasurarea procedurii negocierii directe;

procedura de contestare a licitatiei deschise.

6.1.1. Initierea procedurii de concesionare

Concedentul initiaza procedura de concesionare prin:

intocmirea studiului de oportunitate;

intocmirea caietului de sarcini;

publicarea anuntului privand licitatia.

Potrivit legislatiei in vigoare studiul de oportunitate va cuprinde:

descrierea bunului, a activitatii sau a serviciului public ce va fi concesionat;

motivatia economico-financiara, sociala sau de mediu care sa justifice concesionarea;

investitiile necesare;

nivelul minim de redeventa;

modalitatea de acordare a concesiunii;

durata estimata a concesiunii;

termenele pentru realizarea procedurii de concesionare;

avizele obligatorii pentru realizarea concesiunii, ex. in cazul infrastructurii sistemului de aparare.

Investitorii interesati inainteaza o propunere catre concedent care va cuprinde obligatoriu si un plan de afaceri sau studiu de fezabilitate.

Concedentul are obligatia ca in termen de 30 de zile de la primirea acestei propuneri sa procedeze la intocmirea studiului de oportunitate in scopul luarii deciziei de concesionare.

6.1.2. Intocmirea caietului de sarcini

Caietul de sarcini se intocmeste de catre concedent si cuprinde anumite elemente obligatorii si altele facultative.

Elementele obligatorii sunt urmatoarele:

conditiile de exploatare a concesiunii si obiectivele urmarite prin aceasta;

investitiile pe care trebuie sa le faca concesionarul si termenele de executare a acestora;

clauzele financiare si de asigurari;

regimul bunurilor utilizate de concesionar;

obligatiile privand protectia mediului.

Clauzele facultative pot fi urmatoarele:

identificarea bunurilor in urma inventarierii si evaluarii lor;

destinatia bunurilor sau a serviciilor ce vor fi concesionate;

in cazul serviciilor publice obligatia asigurarii acestora in regim de continuitate si permanenta;

interditia subconcesionarii bunului sau conditiile in care acesta poate fi inchiriat pe durata concesiunii;

durata concesiunii;

redeventa minima si modul de calcul al acesteia;

cuantumul garantiilor ce urmeaza a se depune de catre concesionar;

clauze de incetare a contractului;

clauze de protectie sociala.

Toate clauzele sunt stabilite in mod unitar de catre concedent care are si obligatia de a pune in vinzare caietul de sarcini in locul stabilit in anuntul publicitar.

6.1. Organizarea licitatiei publice

A) Licitatia publica deschisa fara preselectie

Dupa aprobarea caietului de sarcini se procedeaza la publicarea anuntului privand licitatia in Monitorul Oficial, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala.

In afara caietului de sarcini, concedentul elaboreaza si instructiuni privand organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare.

Ofertele participantilor sunt transmise in doua plicuri si se inregistreaza in ordinea primirii lor in registrul special al concesionarului.

Plicul exterior contine informatiile privand ofertantul si declaratia acestuia de participare, precum si garantia de participare la licitatia deschisa.

Plicul interior va contine denumirea ofertantului, adresa sau sediul sau social.

Plicurile sigilate se predau comisiei de evaluare in ziua stabilita pentru deschiderea lor.

Concedentul numeste o comisie de evaluare alcatuita dintr-un numar impar de membrii care nu poate fi mai mic de cinci si din care fac parte reprezentanti ai concedentului, ai Ministerului de Finante, ai autoritatii de mediu.

Atributiile comisiei de evaluare sunt urmatoarele:

analiza si evaluarea candidatilor;

selectarea ofertelor pe baza datelor cuprinse in plicul exterior;

analiza si evaluarea ofertelor;

intocmirea raportului de evaluare;

desemnarea castigatorului.                    

Sedintele de lucru ale comisiei de evaluare sunt valabile numai daca sunt prezenti toti membrii acesteia, iar deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor sai.

B) Licitatia publica deschisa cu preselectie

Acest tip de licitatie presupune ca la ea pot participa numai acele persoane fizice sau juridice de drept privat pe care concedentul le-a selectionat pe baza unor criterii elaborate in prealabil.

Anuntul de organizare al licitatiei trebuie sa respecte aceleasi reguli ca si in cazul licitatiei fara preselectie.

Rezultatul preselectiei se afiseaza la sediul unde a avut loc preselectia, dupa care se trece la desfasurarea licitatiei.

6.1.4. Desfasurarea licitatiei

Desfasurarea procedurii licitatiei presupune existenta a cel putin doi ofertanti.

In cazul in care pina la expirarea termenului limita de depunere a ofertelor nu se depun cel putin doua oferte, se procedeaza la republicarea anuntului publicitar, iar procedura licitatiei va fi reluata de la etapa depunerii ofertelor.

Comisia de evaluare va alege oferta pe care o considera cea mai buna avand in vedere urmatoarele criterii de selectie:

eficienta economica, suma investitiilor propuse, pretul prestatilor, costul de utilizare, valoarea lor tehnica, modul de       rezolvare a obligatiilor legate de protectia muncii si de protectia mediului, garantiile profesionale si financiare propuse, termenele de realizare.

In cazul in care licitatia deschisa nu se finalizeaza cu desemnarea unui castigator, se va organiza o noua licitatie. Daca nici in urma celei de a doua licitatii nu se desemneaza un castigator, se recurge la procedura negocierii directe.

6.1.5. Desfasurarea procedurii negocierii directe

Aceasta procedura incepe cu publicarea anuntului privand intentia de a recurge la negocierea directa in Monitorul Oficial, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-un cotidian de circulatie locala.

La data prevazuta in anunt se organizeaza negocierea directa, pentru care va fi pastrat acelasi caiet de sarcini ca si pentru licitatia ramasa nefinalizata.

Dupa incheierea negocieirii directe cu fiecare ofertant in parte, concedentul va alege cea mai avantajoasa oferta.

6.1.6. Procedura de contestare a licitatiei deschise

Legea prevede posibilitatea contestatiei doar in cadrul prodecurii licitatiei deschise, nefiind prevazuta in cazul negocierii directe.

In termen de cinci zile calendaristice de la primirea unei copii a procesului verbal de evaluare a ofertelor, candidatii pot face contestatie, iar in termen de zece zile calendaristice de la primirea contestatiei concedentul este obligat sa o solutioneze si sa comunice rezultatul contestatarului.

Solutionarea contestatiei va fi realizata de o comisie formata din trei membri care vor fi diferiti de reprezentantii comisiei de evaluare a licitatiei.

In cazul in care contestatia este fondata, concedentul revoca decizia de desemnare a castigatorului, se anuleaza licitatia si se trece la organizarea unei noi licitatii.

In cazul in care contestatia este respinsa, contestatarul se poate adresa instantei competente drept comun.

6.1.7. Incheierea contractului de concesiune

Contractul de concesiune se incheie sub forma scrisa sub sanctiunea nulitatii absolute.

Nerespectarea termenului legal de 30 de zile pentru incheierea contractului, atrage plata de daune interese pentru partea in culpa, iar in situatia in care ofertantul castigator refuza semnarea contractului, pe linga plata daunelor interese el va pierde si garantia de participare la licitatie.

Continutul contractului de concesiune este prezentat cu titlu orientativ in lege, majoritatea clauzelor acestuia fiind preluate din caietul de sarcini in care acestea sunt prestabilite de concedent. Clauzele preluate constituie partea reglementara a contracrului, in timp ce clauzele stabilite prin acordul partilor formeaza partea convetionala.

6.1.8. Efectele contractului de concesiune

Se refera la drepturile si obligatiile care izvoresc din contract.

Drepturile concesionarului:

de a exploata pe riscul si raspunderea sa bunurile care fac obiectul contractului;

de a folosi si de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii;

de a incheia contracte cu tertii pentru asigurarea si valorificarea bunurilor care fac obiectul concesiunii, fara a le putea transfera drepturile dobandite prin concesiune.

Obligatiile concesionarului:

sa asigure exploatarea eficace in regim de continuitate si permanenta a bunurilor care fac obiectul contractului;

exploatarea in mod direct a bunurilor concesionate, fara a le putea subconcesiona, in tot sau in parte unei alte persoane;

plata redeventei la valoarea prevazuta de contract;

la expirarea contractului restituirea bunului in mod gratuit si libere de orice sarcini;

asigurarea continuitatii prestarii serviciului in cazul incetarii contractului din salte clauze decat expirarea termenului acestuia;

notificarea concedentului cu privire la existenta unei cauze care sa conduca la imposibilitatea realizarii activitatii prevazute in contract.

Drepturile concedentului:

dreptul de supraveghere si control al activitatii concesionarului urmarindu-se modul de respectare a obligatiilor asumate;

dreptul de a modifica unilateral partea reglementata a contractului.

Obligatiile concedentului sunt:

obligatia de a pune la dispozitia concesionarului bunurile concesionate;

obligatia de a notifica concesionarul la aparitia oricarei imprejurari care poate perturba executarea corespunzatoare a contractului.

6.1.9. Incetarea contractului de concesiune

Acest tip de contract fiind cu executare succesiva si pe durata determinata inceteaza de drept la expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea acestuia.

Incetarea contractului poate avea loc si pe cale judecatoreasca in cazul nerespectarii din culpa a obligatiilor asumate de una dintre parti.

Incetarea contractului prin manifestarea de vointa a uneia dintre parti poate avea loc in urmatoarele situatii:

denuntarea unilaterala a contractului de concesiune din motive obiective, legate de interesul public - modalitate denumita de rascumparare a concesiunii;

renuntarea concesionarului la contract in cazul disparitiei bunului concesionat dintr-o cauza de forta majora sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata.

6.2. Contractul de achizitii

6.2.1.Notiune, clasificare si trasaturi ale contractului de achizitie publica

Contractele de achizitie publica sunt:

a)       contracte de furnizare de produse care au ca obiect achizitionarea de catre o autoritate publica a unuia sau mai multor produse prin cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing;

b)       contractul de executie de lucrari care are ca obiect proiectarea si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii de catre un particular in favoarea unei autoritati publice;

c)        contractul de prestari servicii care este acel contract care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, de catre un particular in favoarea unei autoritati publice.

Contractul de achizitie publica are urmatoarele caracteristici:

a)       este un contract sinalagmatic, deoarece naste, modifica sau stinge drepturi si obligatii reciproce ale partilor;

b)      este un contract cu titlu oneros, fiecare parte urmareste obtinerea unei contraprestatii;

c)       este un contract solemn deoarece se incheie in forma scrisa;

d)      este un contract comutativ, deoarece prestatia este certa si determinata chiar in momentul incheierii contractului.

6.2.2. Partile contractului de achizitie publica

Acest tip de contract se incheie intre o autoritate publica si un particular.

Legislatia tarii noastre face distinctie intre autoritati publice si institutii publice.

Pentru institutiile publice, legiuitorul precizeaza ca sunt acele entitati create de catre autoritatile publice cu sau fara personalitate juridica.

Institutiile publice fara personalitate juridica nu pot incheia contracte de achizitie in nume propriu, ci numai in numele autoritatii publice care le-a impunternicit in acest scop.

Pe linga autoritati si institutii publice mai pot exista si alte persoane juridice ale statului sau unitatilor administrativ teritoriale care au calitatea de contractant – regii autonome si societati comerciale cu capital public integral sau majoritar, insa acestea trebuie sa desfasoare activitati relevante de interes public.

6.2. Procedura de atribuire a contractului de achizitie publica

Legislatia prevede urmatoarele tipuri de proceduri pentru atribuirea contractului de achizitie publica:

a)        licitatia deschisa - este procedura prin care orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii interesat are dreptul sa depuna o oferta;

b)        licitatia restransa – se desfasoara in doua etape distincte, oferta putand fii depusa doar de cei selectati de autoritatea contractanta;

c)         negocierea :

competitiva - autoritatea contractanta negociaza clauzele cu mai multi ofertanti;

negociere cu o singura sursa - autoritatea contractanta negociaza clauzele cu un singur ofertant.

d)     cererea de oferta - procedura care se desfasoara fara publicitate prealabila, autoritatea contractanta solicitand oferte de la mai multi potentiali contractanti;

e)     concursul de solutii - procedura care permite autoritatii contractante selectionarea de catre un juriu a solutiei competitive.

Incheierea contractului de achizitie publica

Autoritatea publica are obligatia de a incheia in forma scrisa contractul de achizitie publica cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita castigatoare de catre comisia de evaluare.

In cazul in care ofertantul castigator refuza incheierea contractului cu autoritatea contractanta, aceasta are urmatoarele posibilitati:

de a invita ofertantii, in ordine descrescatoare a clasmentului, in vederea incheierii contractului cu acestia;

de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

Efectele contractului de achizitie publica

Efectele contractului de achizitie publica rezulta din contractele cadru stabilite de catre autoritatile centrale.

Acestea sunt:

a)        in cazul furnizarii de produse este stipulat ca in situatia sistarii producerii de piese de schimb, furnizorul este obligat sa notifice cu cel putin 90 de zile inainte achizitorul. In situatia in care in urma testelor efectuate de achizitor, se constata ca nu au fost respectate normele de calitate, furnizorul are obligatia de a remedia defectiunea si chiar de a inlocui produsul fara costuri suplimentare pentru achizitor.

b)       in cazul executarii de lucrari, executantul acesteia poate ridica obiectii in scris daca considera ca dispoziitiile achizitorului sunt nejustificate, insa el este absolvit de executarea obligatiilor asumate prin semnarea contractului, numai in situatia in care acestea contravin dispozitiilor legale.

c)        in cazul prestarilor de servicii, prestatorul are dreptul de a primi plata acestora, in conditiile stabilite in contract, iar pentru intarzieri poate pretinde plata unor despagubiri, sistarea sau diminuarea ritmului prestarii serviciului.

Modificarea si incetarea contractului de achizitie publica

Modificarea acestui tip de contract nu se poate face unilateral decat daca este afectat interesul public.

Modificarea se poate deci realiza numai cu acordul partilor, prin act aditional, in mod exceptional si numai daca sunt lerzate interesele comerciale ale partilor.

Executantul poate solicita prelungirea termenului de valabilitate in urmatoarele situatii:

- volumul sau natura unor lucrari neprevazute;

- conditii climaterice nefavorabile;

- orice alt motiv care nu se datoreaza executantului.

Termenul de prelungire se stabileste de comun acord intre parti stabiland totodata si cheltuielile suplimentare care apar.

Incetarea contractului poate avea loc in urmatoarele conditii:

a)       de drept la expirarea termenului sau prin executarea contractului;

b)       pe cale judecatoreasca in cazul nerespectarii obligatiilor de catre una din parti;

c)        prin manifestarea unilaterala de vointa a autoritatii publice, in termen de 30 de zile de la data aparitiei unor circumstante neprevazute la data semnarii contractului si cu sumelor datorate pina la momentul rezilierii.

6. Contractul de achizitii publice guvernamentale

Se considera contracte de achizitii publice guvernamentale contractele comerciale de orice fel, destinate consumului propriu al unei entitati guvernamentale, precum si contractele de concesiune sau de inchiriere stabilite in cuantumul prevazut de lege, inclusiv prestari de servicii, daca valoarea acestora nu depaseste valoarea marfurilor fiind incjeiate de entitatile guvernamentale sau de alte persoane juridice romane autorizate in acest scop de catre Guvern.

Contractele de achizitie guvernamentala nu pot avea o valoare inferioara cuantumului prevazut de lege si nu pot fi exclusiv de prestari servicii, incheierea acestora realizandu-se exclusiv pe baza de licitatii organizate in sistem deschis sau unic de catre entitatile cumparatoare.

Legea prevede ca publicitatea achizitiilor guvernamentale sa fie realizata si intr-o limba de circulatie internationala.

Contractul de achizitii publice prin licitatie electronica

Acest contract se atribuie prin procedura licitatiei electronice care asigura dreptul fiecarei persoane fizice sau juridice de a participa la procedura de atribuire a contractului de achizitie publica numai dupa inregistrarea sa in sistemul electronic.

Operatorul sistemului electronic este abilitata sa verifice informatiile inregistrate de fiecare solicitant pentru inscrierea la licitatia electronica.

Dupa verificarea datelor, se considera potentiale persoane colaboratoare doar acelea care:

nu se afla in stare de faliment sau lichidare juridica;

nu fac obiectul unei proceduri legale de declarare a falimentului sau lichidarii;

se afla la zi cu plata impozitelor sau taxelor catre stat;

nu furnizeaza informatii nereale cu privire la situatia lor juridica;

nu incalca procedurile stabilite de catre operatorul sistemului electronic.

Pentru desfasurarea ei in bune conditii procedura necesita parcurgerea anumitor faze:

publicarea anuntului de participare;

inscrierea solicitantilor;

preselectia solicitantilor;

comunicarea documentatiei de elaborare si prezentare a ofertei;

comunicarearezultatelor;

incheierea contractului;

publicarea anuntului de atribuire a contractului.

Contractele de parteneriat public-privat

Acest tip de contracte au ca obiect proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea intretinerea si transferul oricarui bun public pe baza parteneriatului public- privat.

Initiativa apartine autoritatii publice care intocmeste pe cheltuiala sa un studiu de prefezabilitate.

Tot ea comunica tuturor investitorilor interesati proiectul avut in vederea, prin anuntul de initiere si ocumentul atasat acestuia.

6.5.1. Tipuri de proiecte de parteneriat public-privat

Principalele tipuri de proiecte de parteneriat public privat sunt urmatoarele:

a)     proiectare-constructie-operare;

b)     constructie-operare-reinnoire;

c)      constructie-operare-transfer;

d)     leasing-dezvoltare-operare;

e)     reabilitare-operare-transfer.

a) DBO este un contract intre autoritatea publica si investitor, in care proiecatrea, constructia si exploatarea sunt transferate investitorului pe o perioada de 50 de ani. Contractul poate include si finantarea proiectului de catre investitor sau asigurarea de catre acesta a unor servicii.

La finalizarea contractului, bunul public este transferat cu titlu gratuit autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.

b) BOR – este contractul in care investitorul isi asuma sarcina finantarii si suportarii costurilor de operare si intretinere a bunului public pentru o perioada stabilita.

Durata totala a contractului initial si a eventualei prelungiri a acestuia nu poate depasi 50 de ani in total.

Nivelurile de tarifare sunt stabilite in prima oferta a investitorului, renegocierea acestora fiind posibila la expirarea perioadei stabilite initial, daca aceasta a fost mai mica de 50 de ani. La finalizarea contractului, bunul public este transferat cu titlu gratuit autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.

c) BOT- contrat in care investitorul isi asuma sarcina constructiei, incluzand si finantarea, exploatarea si intretinerea unui bun public, investitorului permitand investitorului sa perceapa tarife de utilizare.

La finalizarea contractului, bunul public este transferat cu titlu gratuit autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.

d) LDO – investitorul preia in leasing un bun public existent pe o perioada care nu poate depasi 50 de ani, fara a avea obligatia de a investi in unul respectiv.

La finalizarea contractului, bunul public este transferat cu titlu gratuit autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie. .

e) ROT- este un contract prin care bunul public este transferat investitorului, care finanteaza, reabiliteaza, opereaza si intretine bunul public pe o perioada de timp care nu poate depasi 50 de ani.

La finalizarea contractului, bunul public este transferat cu titlu gratuit autoritatii publice, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.

6.5.2.Principii de baza

Procedura de selectionare a investitorilor are la baza urmatorele principii:

a)       principiul competitiei libere dintre potentialii investitori;

b)       evaluarea investitorilor se face in concordanta cu un set de criterii stabilit si aprobat de catre autoritatea publica si precizat in anuntul de intentie;

c)        comisia de evaluare a scrisorilor de intentie este obligata sa pastreze confidentialitatea tuturor informatiilor si a continutului documentelor puse la dispozitie de catre investitori;

d)       procedura de selectie trebuie sa se desfasoare in stricta concordanta cu programul stabilit si aprobat anterior de catre autoritatea publica;

e)       membrii comisiei de evaluare trebuie sa faca dovada unei probitati morale si profesionale asumate prin declaratii de confidentialitate si de impartialitate.

6.5.Etapele procesului de definire a proiectului public-privat si de selectie a scrisorilor de intentie

Procesul de definire a proiectului public privat si de selectie a investitorilor capabili sa realizeze proiectul se desfasoara in etape, dupa cum urmeaza:

a)       elaborarea si aprobarea studiului de prefezabilitate;

b)       elaborarea documentului atasat la anuntul de intentie;

c)        constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intentie si numirea ei prin ordin sau decizie;

d)       elaborarea si aprobarea criteriilor de evaluare si a grilelor de punctaj;

e)       publicarea anuntului de intentie;

f)        distribuirea documentului atasat la anuntul de intentie;

g)       primirea si inregistrarea plicurilor ce contin scrisorile de intentie ale investitorilor interesati;

h)       convocarea comisiei de evaluare si deschiderea plicurilor;

i)         evaluarea scrisorilor de intentie si a documentelor anexate;

j)         intocmirea raportului de evaluare si prezentarea acetuia autoritatilor publice spre aprobare;

k)       invitarea investitorilor selectati la negocierea si semnarea acordului de proiect.

6.5.4.Anuntul de intentie si documentul atasat acestuia

Autoritatea publica este obligata sa publice un anunt de intentie in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a- VI-a, in e candidati cunoscuti ca avand capacitatea de a indeplini cerintele proiectului.

Documentul atasat trebuie sa furnizeze informatii suficiente si coerente pentru ca, potentialii investitori sa prezinte scrisori de intentie complete pe baza carora autoritatea sa poata face o selectie fundamentata.

Prezentarea scrisorilor de intentie

In limita termenului specificat in anuntul de intentie, investitorii transmit autoritatii publice o scrisoare de intentie sigilata.

Pina la expirarea termenului de 60 de zile autoritatea publica este obligata sa pastreze securitatea si integritatea pachetelor sigilate ce contin scrisorile de intentie.

Investitorii isi asuma integral orice risc legat de prezentarea scrisorilor de intentie.

6.5.6. Comisia de evaluare a scrisorilor de intentie

Pentru evaluarea scrisorilor de intentie autoritatea publica numeste prin decizie sau ordin o comisie de evaluare compusa din specialisti din cadrul autoritatii publice.

Persoanele nominalizate in comisia de evaluare depun o declaratie formala de impartialitate si una de confidentialitate.

6.5.7. Deschiderea scrisorilor de intentie si evaluarea acestora

La data si ora stabilita comisia de evaluare se intruneste in vederea deschiderii scrisorilor de intentie.

Desfasurarea procesului de deschidere este descrisa intr-un proces verbal de sedinta.

In termen de 30 de zile de la data limita de depunere a scrisorilor de intentie comisia de evaluare este obligata sa se intalneasca pentru finalizarea procedurii de selectie.

Se intocmeste un proces verbal de evaluare care va include lista investitorilor selectionati si motivele neselectionarii celorlalti.

6.5.8. Pregatirea si semnarea acordului de proiect

Autoritatea publica incheie cu fiecare dintre investitorii selectionati un acord de proiect care se defineste precis drepturile si obligatiile partilor, precum si modalitatile de stingere a obligatiilor reciproce pe durata negocierilor.

6.5.9. Tipuri de contracte de parteneriat public-privat

Principalele tipuri sunt:

contractele cu pret fix;

contractele cu valoare variabila calculata pe baza de preturi unitare;

contractele tip cost plus remuneratie;

contractele pe faze de realizare

6.5.10. Continutul standard al contractului de parteneriat public-privat

Acest tip de contracte este structurat in general pe doua sectiuni:

A.       Sectiunea legala care cuprinde termenii generali, specifici si comuni

B.       Conditii de proiect. In aceasta sectiune, conditiile de realizare a proiectului public-privat se identifica pe principalele aspecte ale acestuia, operare si venit.

Continutul standard al contractului de parteneriat public-privat este urmatorul:

A.     Sectiunea legala

a)     Termeni generali: partile semnatare, scopul contractului, durata contractului, inceperea contractului, drepturi de proprietate, confidentialitate, drepturi de exploatare a bunului public.

b)     Termeni specifici: incredintarea realizarii proiectului, termeni de plata, libertatea comerciala, modificari in proiect, achizitionarea de terenuri, drepturi de exclusivitate, compensari, regimul taxelor si impozitelor, garantii speciale, transferul bunurilor publice, garantii financiare si de risc valutar, interdictii de substitutie a partilor semnatare, cazuri de suspendare sau incetare anticipata a contractului, mecanisme de finantare si de auditare financiara pe durata de functionare a proiectului, proceduri de urmarire a realizarii obiectivelor proiectului, modul de recuperare a investitiei de catre fiecare parte, alte angajamente specifice ale partilor.

c)      Termeni comuni: legislatie aplicabila asigurarea proprietatilor, incetare, forta majora, dispute si rezolvarea acestora.

B.     Conditii de proiect

a)     Conditii financiare: capital investit sau capital initial subcris si varsat, raportul debit-capital, rata de acoperire, capitalul de lucru, dividende, faciltati de creditare stand-by, acorduri intre actionari, rata aplicabila a dobanzilor, valutele imprumuturilor si sursele de finantare, contabiliate.

b)     Conditii de constructie: standarde si specificatii, durata de viata proiectata, servicii existente, durata maxima de constructie, metodele de punere in exploatare, calitatea constructiilor, sursa materialelor, caracteristicile constructiilor, tehnologii de constructie, penalitati de intarziere in constructie, programul lucrarilor auxiliare, garantii si precautii constructive.

c)      Conditii de exploatare: specificatii de performanta, cerere minima, capacitati de infrastructura, metode de transfer, garantii, contabilitate, specificatii de ecipament, proceduri de control si inspectie, penalitati de neindeplinire, metode de operare.

d)     Conditii de venit: nivelul taxelor percepute si modul de percepere, perioada pe care vor fi percepute, frecventa si metoda de actualizare a taxelor, distributia de venituri, valuta veniturilor, garantii, structura tarifului, aranjamente bancare, venituri nete maxime, formule de variatie a tarifelor, subventii si plati.

Leasingul financiar si operational ca forma de finantare a investitiilor

6.1. Aspecte generale ale operatiunilor de leasing

Interesul practic al leasing-ului este acela de a asigura finantarea integrala, prin fonduri imprumutate a unei investitii, fara ca beneficiarul sa constituie masuri asiguratorii, leasing-ul distingandu-se astfel de forma traditionala de creditare a investitiilor, in cadrul careia beneficiarul suporta o parte din valoarea investitiilor.

Economia romaneasca aflata in fata unor cerinte de restructurare si modernizare poate folosi leasing-ul ata in export cat si in import aceasta operatiune apartinand tehnicilor comerciale de actualitate.

Ca metoda de privatizare, leasing-ul presupune incheierea unui contract intre un operator particular si stat, contract care are ca obiect inchirierea unor bunuri aflate in proprietatea statului unui loctor particular, cu posibilitatea achizitionarii lui ulterioare ceea ce face ca utilizatorul sa foloseasca rational bunurile inchiriate.

Aceasta modalitate de finantare este eficienta in conditiile in care lipsa de fonduri din enonomie face dificila cumpararea imediata a bunului respectiv.

Activitatea de leasing presupune:

personal instruit pentru analiza riscului fiecarui client;

personal capabil sa dezvolte actiunea propriu zisa de leasing;

personal tehnic care sa supravegheze mentinerea in bune conditii a bunurilor inchiriate;

personal pregatit in domeniul comercial care sa asigure derularea operatiunilor de contractare, transport, vamuire, receptie si plata a echipamentelor.

6.2. Aspecte teoretice privand operatiunile de leasing

Leasing-ul s-a afirmat in ultimele decenii ca metoda de finantare pe termen mediu si lung si prin aceasta, ca factor de promovare a vanzarilor.

Leasing-ul este o forma de inchiriere realizata de societati specializate a unor bunuri si echipamente de catre diferite firme care nu dispun de fonduri proprii sau care nu doresc sa recurga la credite bancare pentru cumpararea acestora de la producatori.

Bunurile care se inchirieaza sunt achizitionate special pentru a satisface nevoile chiriasului, scopul final al actiunii fiind scumpararea bunului respectiv de catre utilizator cu luarea in calcul a platlor efectuate cu titlu de chirie.

Caracterul de credit al operatiunii de leasing decurge din aceea ca:

presupune plasamentul capitalului disponibil al societatilor financiare specializate in aceste operatiuni;

investirea capitalului se face pe termen mediu si lung;

garantia materiala a operatiunii prin care se caracterizeaza creditul este inclusa si asigurata in proportii mai mari si in conditii mai bune.

Tranzactia de leasing presupune trei etape: contractarea, cumpararea si inchirierea. Practic se se incheie in principiu doua contracte: unul de vanzare-cumparare incheiat intre producator ca vanzator si societatea de leasing care crediteaza operatiuneain calitate de cumparator si un contract de locatie incheiat intre societatea de leasing si un tert beneficiar.

In Romania, leasing-ul a cuprins si sectorul imobiliar avand ca obiect inchirierea de cladiri cu destinatie industriala sau comerciala sau a unor cladiri administrative.

Operatiunea de leasing este initiata de catre societatea are doreste inchirierea produsului si care adreseaza societatii de leasing o cerere de oferta. Aceasta contacteaza producatorul bunului solicitat, in vederea achizitionarii acestuia. Urmatoarea etapa consta incheierea contractului de leasing in vederea punerii bunului la dispozitia beneficiarului.

Pentru utilizarea bunului, beneficiarul va plati societatii de leasing un pret sub forma unor rate esalonate pe perioada de valabilitate a contractului.

La sfarsitul perioadei de inchiriere, beneficiarul poate opta pentru prelungirea sau abandonarea contractului sau pentru cumpararea bunului la valoarea reziduala.

6. Contractul de leasing

Contractul de leasing face parte din cadrul contractelor de locatie, dar contine si o serie de aspecte determinate de obiectul si tehnica acestei operatiuni comerciale.

Datorita particularitatilor fiecarei forme de leasing care se reflecta si in contractele aferente nu exista un contract universal valabil.

Contractul de leasing poate fi privit ca un act juridic bilateral, prin care societatea de leasing – locatorul, finantatorul - inchiriaza firmei solicitante - utilizatorului, beneficiarului, bunuri spre folosinta, contra unui pret, cu dreptul acestuia de a cumpara bunul inchiriat la expirarea termenului contractului.

Contractul de leasing este un act juridic netranslativ de proprietate, care reglementeaza relatiile dintre parteneri pe perioada inchirierii si care se compune din doua rapoarte juridice:

a)        un contract de vanzare-cumparare incheiat intre firma producatoare in calitatea de vanzator si societatea de leasing in calitate de cumparator;

b)        un contract de locatiune, incheiat intre societatea de leasing- proprietara bunului respectiv si societatea beneficiara.

Dreptul de proprietate al finantatorului asupra obiectului constituie o garantie a rambursarii capitalului avansat, a platii ratelor de chirie,a dobanzii, a valorii reziduale, permitand utilizatorului realizarea investitiei pe calea creditarii de bunuri.

Contractul de locatiune are trasaturi specifice determinate de particularitatile leasing-ului, ca instrument de finantare pe termen lung:

a)            irevocabilitatea contractului impusa de considerentele de ordin financiar, economic si fiscal;

b)            caracter sinalagmatic si consensual;

c)             clauzele referitoare la obligatiile utilizatorului sunt stricte si severe, fara posibilitatea utilizatorului de a le modifica, ceea ce confera caracterul unui contract de adeziune.

La expirarea perioadei de locatiune, utilizatorul poate opta pentru:

a)       cumpararea bunului inchiriat, la un pret fixat inainte prin contractul de locatiune, respectiv la valoarea reziduala a bunului;

b)      reinnoirea locatiei pentru o noua perioada;

c)       restituirea bunului proprietarului.

In anumite situatii, in contract se poate stipula dreptul utilizatorului de subinchiriere, precum si posibilitatea reinchirierii sau vanzarii bunului respectiv utilizatorului la pretul stabilit prin contract.

Contractul se poate incheia pe diferite temene:

pe termen lung: peste 8 ani;

pe termen mediu: 3-8 ani;

pe termen scurt: 2-3 ani.

6.4. Elementele componente ale contractului de leasing

Rata de leasing este factorul care determina optiunea pentru leasing. Aceasta se stabileste in functie de pretul de achizitie al bunului, de comisionul si profitul societatii de lesing, de conditiile de piata; de riscurile ce pot apare in perioada inchirierii.

Taxa de leasing este fixata ca o suma constanta ce trebuie platita lunar, trimestrial, bitrimestrial sau semestrial.

Metodele de calcul a chiriei presupun parcurgerea urmatoarelor etape:

a)     determinarea pretului real de achizitie al echipamentului la care se adauga cheltuielile de transport si alte cheltuieli;

b)     determinarea comisionului societatii de leasing, de regula acesta este de 5-10%;

c)      stabilirea cotelor procentuale de amortizare a echipamentului;

d)     aplicarea unei cote procentuale asupra cheltuielilor de capital, recuperarea dobanzilor si a profitului rezultat din investitia facuta.

Perioada de inchiriere

Viata tehnica a ecipamentelor, in conditiile actuale de devoltare a stiintei si tehnicii, se imparte in doua perioade:

a) perioada primara, egala cu viata economica a masinii;corespunde de multe ori cu perioada de amortizare fiscala, iar contractul nu poate fi denuntat in vederea rezilierii;

perioada secundara, egala cu intervalul de timp care dureaza de la terminarea vietii economice, pina la sfarsitul vietii tehnice a masinii, contractul poate fi. reziliat oricand, cu un preaviz.

Obligatiile partilor

Practica internationala privand operatiunile de leasing a implementat o serie de obligatii standard.

Obligatiile furnizorului:

a)       livrarea si instalarea echipamentului comandatla data si locul convenite cu utilizatorul;

b)       garantarea faptului ca echipamentul livrat este conform celui solicitat de utilizator in faza negocierii contractului;

c)        garantia pentru viciile ascunse.

Obligatiile creditorului

a)         suportarea riscului insolvabilitatii utilizatorului, dar are garantia dreptului de proprietate asupra bunului;

b)        plata pretului echipamentului;

c)         fixarea duratei inchirierii.

Obligatiile utilizatorului

a)        plata chiriei ale carei rate se calculeaza in raport cu durata vietii economice a bunului;

b)        intretinerea si repararea bunului respectiv.

Reglementari legislative

In tara noastra se utilizeaza doua tipuri de operatiuni de leasing:

a)     leasing financiar;

b)     leasing operational.

Leasingul financiar este definit ca fiind operatiunea de leasing care indeplineste una sau maimulte din urmatoarele conditii:

riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului in momentul incheierii contractului de leasing;

partile prevad expres ca la expirarea contractului de leasing sa se transfere utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de piata de la data la care optiunea poate fi exprimata;

perioada de folosire a bunului in sistem leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare, chiar daca in final dreptul de proprietate nu e transferat.

Leasingul operational este acela care nu indeplineste nici una dintre conditiile indeplinite de leasingul financiar.

6.5 Clasificarea operatiunilor de leasing

Clasificarea se poate face dupa mai multe criterii:

a)     in functie de durata inchirierii:

leasing pe termen lung;

leasing pe termen mediu;

leasing pe termen scurt.

b)     in functie de natura bunului inchiriat:

leasing mobiliar;

leasing industrial;

leasing operational

c)      in functie de provenienta bunurilor finantate:

leasing clasic, cand bunul provine de la un furnizor;

leasing care are ca obiect un bun realizat chiar de catre finantator.

d)     in functie de pozitia furnizorului in contractul de leasing;

leasing direct;

leasing indirect                

e)     in functie de apartenenta fondurilor investite:

leasing realizat cu fondurile unei societati de leasing;

leasing sindicalizat;

leasing public;

leasing privat

f)       in functie de calitatea utilizatorului:

leasing national;

leasing international;

leasing brut;

leasing net;

leasing financiar;

leasing functional.

g)      in functie de modul de calcul al redeventelor:

contract de leasing cu amortizare integrala;

contract de leasing cu amortizare partiala.

Exista si forme specializate de leasing cum ar fi :

lease back;

time sharing;

leasing experimental;

master leasing

leasing actionar;

operatiuni de hire si renting.