Capcana inrobirii Romaniei - armistitiu sau capitulare?

Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (1) - Armistitiu sau capitulare ?

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

A fost prezent intreg guvernul, impreuna cu comisia care a dus tratativele de la Moscova, afara de printul Stirbey.( . . .) Domnul ministru Patrascanu citeste actul de armistitiu, facind la preambul urmatoarele observatiuni : ' Delegatia noastra a cerut sa dispara din textul armistitiului cuvintele < recunoscind invingerea, Romania a cerut armistitiu> . Dl. Molotov a argumentat ca infringerea noastra este o realitate, ca trupele sovietice sint pe teritoriul Romaniei si ca armatele romane se retrag batute. Aceasta deci, fiind o realitate nu trebuie sa se evite argumentele trecute in text. Delegatia romana a revenit, aratand ca armistitiul s-a produs nu prin forta infringerii noastre militare, ci prin o actiune politica,si ca aceste conditiuni care urmeaza sa fie stabilite in actul de armistitiu au fost de multa vreme discutate cu aliatii si deci guvernul actual care este emanatiunea acelor care au ajutat armistitiul si nu este vechiul guvern, care poate fi facut raspunzator pentru situatiunea militara a Romaniei, are o alta baza juridica decit daca ar fi ramas guvernul vechi. Punctul de vedere romanesc, totusi, nu a fost recunoscut. ()
Domnul ministru Damaceanu, comentind art.1, arata ca primul element pe care l-a ridicat delegatia noastra a fost obtinerea datei de la care se scurge armistitiul.()
Dupa lungi discutiuni, Comisia noastra a avut satisfactiunea sa se recunoasca data de 24 august ca data oficiala a incetarii ostilitatilor.()
A doua chestiune din art.1 care se degaja este aceea a cooperarii militare romano-sovietice.S-a admis cantitatea celor 12 divizii de infanteriwe si a trupelor suplimentare Domnul general Sanatescu: Angajamentul este sa cooperam cu minimum 12 divizii.( . ) Domnul general Damaceanu: Toate aceste chestiuni si altele care vor urma, am vrut sa le prevad in armistitiu, la aceasta chestiune s-a opus dl. Molotov, zicind ca va face obiectul unor conventiuni militare ce se vor incheia ulterior )
Domnul ministru Buzesti: ' Cum trebuie interpretat < prin ducerea razboiului pina la capat impotriva Germaniei si Ungariei > ? '
Domnul general Damaceanu: ' In sensul ca razboiul trebuie dus pina la capat. Ei zic asa: independenta si suveranitatea Romaniei nu pot sa fie asigurate atit timp cit Germania si Ungaria nu sint invinse. '
Domnul ministru Buzesti Exact asa cum ziceau nemtii cind ne bateam in Rusia. '
Domnul general Sanatescu : De altfel este logic
Domnul ministru Maniu: ' Domnilor, tin de la inceput sa constat ca textul acestui armistitiu nu corespunde cu acele conversatiuni si cu acele incheieri pe care emisarii nostri din Cairo au convenit cu reprezentantii aliati () constat ca aliatii nu si-au respectat intelegerea de la Cairo. La Cairo s-au facut intelegeri precise. Baza acestor conditiuni era fixata in 6 puncte care contineau anumite asigurari foarte pretioase pentru Romania si noi cind am facut armistitiul si cind am trimis comisia la Moscova, am fost de credinta ca aceste stipulatiuni vor fi respectate )
Conditiunile pe care le-am stabilit noi atunci erau neasemuit mai favorabile decit cele de acum si fiindca eu am cutezat sa recomand partidului si Majestatii Sale sa faca acest armistitiu, ne doare foarte mult la ce s-a ajuns . In tot cazul tin sa constat ca noi aceia care am pregatit aceasta actiune ssi am discutat-o luni de zile , nu sintem vinovati pentru acest text de armistitiu. Ceea ce am preconizat era cu totul altceva. Nu poarta vina dumnealor din comisie care au discutat la Moscova si nu tin sa le fac nici o invinuire pentru ca au acceptat acest text de armistitiu , fiindca nu puteau face altceva. Erau intr-o situatie intr-adevar tragica :armistitiu declarat, de axa rupti, armata rusa in cooperre cu noi pentru dezrobirea Ardealului. Evident ca ca nu puteau sa stea la mijloc si trebuiau sa accepte aceste puncte care multe reprezinta o adevarata capitulatie nu un contract liber de armistitiu. Tin sa constat acest lucru pentru a ne feri de invinuirea ca noi am adus tara inaceasta situatie. Ne-am gindit bine ce facem , am fixat bine conditiunile , dar fireste se intimpla si altfel, fiindca repet, ceea ce am stabilit la Cairo nu au respectat domnii din Moscova ()
Intreb: in comisia militara vor lua parte si aliatii, toate natiunile unite ori numai Rusia? Pentru livrariile de armament se obliga si Anglia si America, ori numai Rusia? ()
Domnul ministru Patrascanu: ' La sfirsit am sa fac citeva concluziuni. In textul armistitiului, in discutia cu cei trei ambasadori, Comandamentul aliat este reprezentat prin Uniunea Sovietica, o data pentru totdeauna. In toate discutiile noastre Comandamentul sovietic este singurul care reprezinta Anglia si America. Toate legaturile militare ale Romaniei trec pe planul discutiilor si intelegerilor cu Uniunea Sovietica. Aliatii daca vor voi sa ne inarmeze, o vor face prin intermediul Uniunii Sovietice. In Romania Comandamentul sovietic este acela care reprezinta toti aliatii. )
Domnul general Damaceanu : 'Raspund la lamurirea ceruta de domnul presedinte Maniu. Intii razboiul urmeaza sa se duca de catre Romania alaturi de puterile aliate pina la infringerea Germaniei si a Ungariei, deci nu este vorba de Japonia )
Al doilea , in privinta inarmarii noastre de catre unii sau alti aliati, de la inceput domnul Molotov a fost categoric si din continutul armistitiului rezulta acest lucru , toate chestiunile se fac de perfect acord intre aliati, prin Comandamentul Sovietic. Chiar daca cumva la un moment dat America sau Anglia va voi sa ne dea armament, o vor face prin Comandamentul Sovietic si intelegeau , cind Comnadamentul sovietic nu va putea face acest lucru ii vor cere ei in urma propunerilor noastre de la americani si englezi. In concluzie, toate aceste chestiuni se fac printr-o organizatie unica si anume Comandamentul sovietic. )
Domnul Maniu: ' In cele comunicate de 'Rador', se spune ca acceptam conditiile armistitiului impuse de reprezentantii guvernelor celor trei puteri aliate. '
Domul ministru Buzesti: ' In textul original este ca Romania accepta conditiile, deci ceea ce s-a publicat la radio nu este exact.'

Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (2) - In fata transformarii colaborarii in ocupatie , PCR invinovateste 'aliatii' de la 23 August dovedind ca cea mai buna aparare e atacul

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

Dl. ministru Patrascanu (Dupa ce citeste art. 3 ) declara :
' Din discutiile avute chiar in prima noapte cu dl.Molotov si Visinski si din cele ulterioare , au cerut ca ideea unei zone libere , care sa fie scoasa din circulatia trupeleor sovietice , nu mai este de actualitate.() '

Dl. ministru Buzesti : ' O observatie de ordin general. Daca acesta a fost sensul ducerii razboiului comun si nu se mai pune problema unei zone libere ar fi fost drept ca in acelasi timp sa ni se recunoasca statutul de cobeligeranti , gasesc ca renuntarea la o clauza care era un angajament formal acceptat prin trei declaratiuni succesive , de a se lasa o zona libera de trecere , renuntarea la aceasta clauza in favoarea noastra , trebuia sa ne recunoasca situatia de cobeligeranti cel putin. '

Dl. ministru Patrascanu : 'Ni s-a afirmat de domnul Molotov , cu asentimentul Americii si Angliei , aceasta calitate ni se va recunoaste in cursul desfasurarii luptei , probabil dupa incheierea armistitiului si intr-un timp destul de scurt, pentru ca aceasta a reiesit din discutiunile avute de noi la acest punct. '

Dl. ministru Eftimiu : 'Nu rezulta ca ar putea sa se faca modificarea instalatiunilor de transport , de comunicatie care exista acum in tara. Totusi rusii au executat largirea liniei de la Iasi pina la Ploiesti, de la Cernauti la Focsani , asa incit prin aceasta largire se paralizeaza complet orice posibilitate de trafic in jumatatea de vest a Moldovei. ()'

Dl. ministru Buzesti : ' Paralizam toata viata economica din Moldova, vine iarna , o sa fie o regiune infometata. ()'

Domnul Maniu Sa-mi dati voie cu aceasta ocaziune sa-mi exprim recunostinta mea pentru atitudinea dumnealor in pregatirea acestui armistitiu. Intra-devar, d-nii generali Aldea, Racovita, Potopeanu, si general Niculescu au luat parte foarte sirguitoare la pregatirea acestui armistitiu. Ii rog sa primeasca multumirile noastre sincere. () Eu sint multumit de a putea aduce intreaga me recunostinta acestor domni. In ceea ce priveste pregatirea acestui armistitiu am lucrat cu totii cu mare prevedere si noua nu ni se poate baga nici o vina ca acest armistitiu este asa cum este astazi, care in multe privinte se prezinta ca o capitulatiune. De aceea , era pentru mine foarte interesant cuvintul acela de la radio, ca s-au semnat conditiunile de armistitiu impuse de altii, fiindca acesta este adevarul. Prietenii pe care i-am trimis au facut si ei ce-au putut, au fost pusi in situatia de a capitula. Ce-au putut ei face la Moscova ? O situatie groaznica pentru dumnealor, dar mai groaznica pentru noi, care am hotarit acest lucru si care avem mare raspundere morala si politica. In ce ne priveste , avem distinse marturii si documente din care reise felul cum am pregatit acest armistitiu. Acest lucru este important alaturi de dicutiunile pe care le ducem noi pe sub mina , in mod foarte timid. A avut niste tentacule si domnul Mihai Antonescu raspindite in mai multe parti ale Europei. Prin aceste tentacule dinsul a prins cite ceva si a avut unele sugestii. Intre altele a avut sugestia si i s-a pus in vedere ca daca se va face armistitiul se va asigura o zona neutra libera , in care sa nu poata intra aliatii. Am vazut eu , dl. Buzesti are textul , si va puteti inchipui in ce situatie ajungem noi, guvernul acesta , regimul acesta si in special noi cei care am lucrat efectiv la pregatirea acestui armistitiu , cind ni se va pune in fata miine-poimine, faptul ca lui Mihai Antonescu i s-a promis de catre dl. Molotov o zona neutra pe care noi nu o avem. Pentru care motiv nu intereseaza, va puteti inchipui in ce situatie raminem noi. Deci, trebuie sa constatam numaidecit ca noi, intre conditiunile pe care le avem prin armistitiu era si punctul, precis stabilit , ca tot ce s-a discutat va fi respectat in armistitiul pe care noi il vom incheia. ()
Acest punct are importanta deosebita si din alt punct de vedere, fiindca in acest punct se spune ca Romania va pune la dispozitiunea sovieticilor mijloacele de comunicatie de care dispune. Dar, va rog si cele care apartin cetatenilor, are va tine la dispozitie mijloacele de comunicatie care sint ale statului, ale armatei, ori va tine la dispozitie si mijloacele de comunicatie pe care le u particularii ? ()
Dl. ministru al sanatatii ne-a comunicat ca cele mai bune mijloace de transport ale Crucii Rosii si ale armatei noastre le-au luat. Intrebarea este : Ce facem cu acestea? Ieri, dl.ministru al agriculturii mi-a declarat ca nu-si ia raspunderea pentru situatia in agricultura daca in anul viitor vom avea recolta slaba, fiinca luindu-i mijloacele de cominicatie, boii, caii, trasurile, tractoarele, dumnealui a raportat oficial ca nu raspunde pentru situatia din agricultura. () .trebuie sa accentuez gestul Majestatii Sale Regelui care a luat in aceasta chestiune partea leului, fiindca in cuvintul sau in hotarirea aceasta , a pus la dispozitia acestei actiuni intregul sau aparat militar si civil. Cum fiecare am riscat cite ceva in aceasta operatiune, desigur Majestatea Sa Regele a riscat cel mai mult, a riscat Dinastia, Tronul, a riscat chiar viata ) '

Domnul ministru Patrascanu: ' Intrucit domnul Maniu a ridicat citeva chestiuni de ordin general, tin sa nu las in dubiu nici Consiliul, nici pe dl. Maniu. Exista un vinovat, si eu vorbesc foarte deschis, exista un vinovat pentru ce Romania nu a incheiat armistitiul pe baza propunerilor din aprilie, si acest vinovat sinteti dv., D-le Maniu, fiindca sinteti singurul om politic caruia i-au fost transmise aceste conditiuni si-ati avut posibilitatea neasteptata sa interveniti in politica romaneasca. Si nu ati facut-o.
()Noi am fost pusi intr-o situatie foarte penibila , pentru ca politica de luni de zile de asteptare, de tergiversare din partea opozitiei si in special din partea Partidului National Taranesc nu a putut sa inspire nici o incredere aliatilor.()
In ce priveste partidul nostru, partidul comunist, s-a lovit de rezistenta sau mai bine spus de imposibilitatea de a cadea de acord cu dumneavoastra.Este o mare raspundere istorica, d-le Maniu, ca la propunerile de armistitiu din aprilie, dv. ati raspuns in iunie, fiindca aliatii in doua luni nu de la guvernul Antonescu au asteptat raspuns, ci de la dv ) Asa incit nu aveti raspunderea acestui document, aveti o raspundere mai grava, ca ati facut posibil acest document prin atitudinea opozitiei, prin tergiversare, ati facut posibil ca un text propus in aprilie sa-l discutam in septembrie.()In ce priveste chestiunea de la Cairo, iarasi tin sa accentuez, la Moscova a existat un consens unanim in ce priveste Romania. Nu a fost nici un moment nici o posibilitate de a face vre-o deosebire intre atitudinea Angliei, Americii si a Uniunii Sovietice, in nici un fel de privinta. Asa incit noi, ca reprezentanti ai guvernului actual ne-am gasit in aceasta atmosfera. '

Domnul Maniu: 'Trebuie sa pun la punct adevarul. Intra-devar, eu ma ocupam cu ideea, dar si lucram sa fac aceasta lovitura atunci cind s-a intimplat catastrofa armatei germane la Uman. () Ma gaseam inaintea situatiei. Cum s-o fac? S-o facem pe cale normala, sau pe cale de lovitura? Cine-a facut o revoulutie, ca mine, nu o mai face a doua oara. Pentru ca se stie cum incepi, dar nu stii cum termini. Si atunci am vazut spiritul public. Am discutat cu prietenii dumitale si patura muncitoreasca si cind le-am pus in vedere ca ar trebui sa facem o mare demonstratie ca sa fortam puterea constituita a statului sa se gindeasca la armistitiu si la schimbarea politicii, atunci mi-au spus:Dar, domnule Maniu, raspunzi ca armata este cu noi? Eu insa nu puteam raspunde atunci )
Atunci cind ni s-au propus conditiunile de armistitiu si le-am studiat, au cerut de la mine, cei din Cairo, raspuns categoric:Acestea sint conditiile, mai bune nu mai le au. Te obligi sa semnezi? Si am raspuns in 2-3 zile: Ma oblig sa fac armistitiul cu aceste conditiuni. Prin urmare din partea mea si a partidului nostru nu a fost nici un fel de tergiversare. Acum nu e vorba sa facem istorie , e vorba de ce trebuie facut. Atrag atentia dv. ca sa stiti unde sa puneti un punct deosebit si sa accentuati ca nu Romania este de vina ca a facut armistitiul acum. Dl.Buzesti stie ca am precizat anumite modalitati si nu ni s-a raspuns din partea aliatilor 7 saptamini si pe urma s-a spus :< Faceti dv. pe puterea dv. proprie ca noi nu putem face nimic> si s-a facut pe puterea proprie. Aceasta este situatia , am fost intr-o situatie groaznica,tragica. Vedeam ca nu puteam intirzia lucrurile si nu aveam nici un ajutor de nicaieri. Pe citea vreme nici de la Italia nici de la Franta nu au cerut sa faca actiune pe puteri proprii ci au cerut sa faca actiune cind erau aliatii acolo cu fortele lor noua ne cer actiune cu puteri proprii si am facut cu puteri proprii , riscind viata, existenta, dinastia si tot bunul pe care il are Romania.() '

dl ministru Patrascanu : 'Ceea ce am propus d-lui Maniu sa facem la sfirsitul lunii martie , pe calea rasturnarii , am facut la 23 August, aceasta vreau sa se stie. '

dl. ministru Buzesti : ' Nu era nevoie sa facem pe calea rasturnarii. Nu era nevoie sa recurgeti la manifestatiuni publice. Eu care am fost amestecat in aceste discutiuni, vreau sa mentionez, cind ati incheiat Blocul National Democrat ? La 20 iunie. La 22 iunie in numele acestui bloc au plecat propuneri cu care dv. ati fost de acord. Partidul comunist a subscris propunerile din 22 iunie.Declar ca fara acest ajutor nu puteam face nimic in tara. Aceasta ai subscris dumneata si partidul comunist. '

dl ministru Patrascanu : 'Eu vorbesc de sfirsitul lunii martie cind erau 13000 de germani in tara'.

Domnul ministru Buzesti: ' A intervenit momentul favorabil, am avut recrutii si astfel fara ajutor din afara am putut face schimbarea prin mijloacele noastre proprii. Chestiunea este daca acest text se datoreaza vreunei intirzieri din Romania. Nu se datoreaza pentru bunul motiv ca dupa 22 iunie, la 24 august, Uniunea Sovietica ne-a asigurat in scris si in mod formal ca va respecta toate cele 6 puncte din conditiile de armistitiu. Nimeni nu este vinovat ca conditiile de armistitiu au fost inrautatite. Niciodata nu ni s-au nerecunoscut conditiile din Aprilie. Niciodata nu ni s-a dat ultimatum, daca nu facem ceva le retrag. Aliatii nu au retras conditiunile. Asa incit pozitiunea juridica cu care ne prezentam la Moscova nu era slabita de faptul ca nu am facut nimic in aprilie si mai. La 24 August Uniunea Sovietica ne declara ca semneaza armistitiul pe baza celor 6 puncte. Va sa zica dumneata cind ai mers la Moscova cunosteai aceste chestiuni. Desigur ca nu puteai face altceva si nu dam raspunderea pe altii. Raspunderea este a aliatilor fiindca nu si-au respectat cuvintul ) '

Dl. Dinu Bratianu : 'Cred ca este inutil sa discutam aceasta chestiune. Pierdem vremea. Au facut ce au putut. Au fost conditii ineluctabile, se simteau stapini in tara romaneasca , fiindca armata ocupase tara. Sint sigur ca dl. Patrascanu si-a facut datoria dar nu trebuie sa ne acuzam unii pe altii. ' Dl ministru Buzesti : ' Aliatii sint vinovati fiindca nu si-au respectat cuvintul. '

Domnul Maniu: ' Conditiile de armistitiu primite din Cairo le-am comunicat la o serie intreaga de oameni care sint oameni importanti in tara aceasta si cind ei cunosc ceea ce am primit atunci, multi care nu stiu amanuntele, pot sa-mi bage mie vina ca am dus in eroare opinia publica. Trebuie sa constatam ca aliatii nu au respectat aceste conditiuni. In tot cazul nu pot ramine in situatia morala si politica ca eu sint vinovat de aceste conditiuni. ' Domnul ministru Buzesti: ' Armistitiul trebuie publicat miine. Al doilea, nu se face nici o declaratie. '

Domnul Patrascanu Comentariul armistitiului trebuie sa se faca. Eu imi iau raspunderea comentariului. Eu am facut un comentariu la Moscova, fiindca nu trebuie lasat armistitiul necomentat. Declaratia o voi face in calitate de presedinte al delegatiei, in sensul de a da asigurari ca acest armistitiu va fi considerat de romani ca un lucru care va fi pus in aplicare. Trebuie neaparat sa lasam impresia clara ca Romania nu a subscris un lucru cu care nu este de acord.'

(in loc de nota: din cuvintarea tov. Mihalcea (Lucretiu Patrascanu) la Congresul V al PCR - Moscova 1931: '() In chestia lozincilor partidului, propaganda intre tovii nostri in chestia nationala a fost atit de slaba incit lozinca DE AUTODETERMINARE PINA LA DESPARTIRE NU ESTE INCA INTELEASA SI POPULARIZATA.')

Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (3) - Soarta prizonierilor

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

'() dl ministru Patrascanu : la articolul 2 va lua cuvintul dl. Ghita Popp. Se da citire art.2 si anexa la art.2. ()

Dl general Sanatescu : Cum aplicam ? Inseamna ca internam pe toata lumea. Nu internam pe evreii refugiati din Germania si Ungaria. ()

Dl ministru Buzesti : Va sa zica pe evrei ii scapam si pe cehoslovaci si pe polonezi ii internam. Pot fi internati in lagar separat cel putin.

Dl ministru Patrascanu : Aceasta este altceva. Toti cetatenii de origine etnica germana trebuie sa fie internati. ()

Dl. general Racovita: Dezarmarea si internarea fortelor armate ale Gremaniei s-a facut. Fortele armate sint prizoniere. Ce se face cu acesti prizonieri, fiindca fortele sovietice ni-i cer.

Dl. ministru Patrascanu: Acesti prizonieri nu mai trebuiesc predati Uniunii Sovietice.

Dl. ministru Buzesti: Dupa conventie nu au dreptul sa-i ceara.

Dl. general Racovita: Avem o multime de ofiteri, soldati si ofiteri de-ai nostri in Germania si daca predam acesti prizonieri, condamnam la moarte pe toti acestia care sint in Germania.

dl ministru Buzesti: Nu au dreptul sa ceara prizonierii germani. In armistitiu nu se spune nimic.

Dl. ministru Marinescu: A venit un colonel rus care a cerut sa dam trenuri sanitare sa ia toti ranitii germani de aici, sa-i duca la Iasi. Va rog foarte mult sa hotariti, fiindca Ministerul de Razboi trebuie sa faca acest lucru.

Dl ministru Titel Petrescu : Delegatia ar putea sa ne spuna in aceasta privinta cum inteleg sa interpreteze textul, daca prizonierii intra in prada de razboi, fiindca vorbeste de prada si prada inseamna obiecte.

Dl. ministru Patrascanu: Trebuie precizat prin comisia militara.

Dl. Maniu: Va sa zica nu ati precizat acest punct la Moscova.

Dl general Damaceanu : () In privinta prizonierilor nu ne-au pretins nimic. De ce sa ridic aceasta chestiune care n-a fost ridicata.

Dl Maniu: Ne-au luat pe unii prizonieri germani, pe unii generali.

Dl general Sanatescu : I-au luat pina la incheierea armistitiului. Dupa armistitiu ce nu ne-au luat nu mai pot sa ne ia.

Dl general Racovita : Ar trebui sa ne dea inapoi ce ne-au luat de la 24 August ora 4.

Dl Maniu : Este extraordinar de important Avem in Gemaania , afara de prizonierii nostri , putin la numar, peste 20000 de muncitori adusi din Ardealul roman pentru munca. Sint o serie de ofiteri romani la studiu, instructie si daca nu avem o garantie pentru prizonierii lor , aceeasi soarta pot s-o aiba si prizonierii nostri. ()

Dl ministru Patrascanu: Tin sa atrag atentiunea onor.guvern sa fie foarte prudent in ceea ce priveste masurile de luat impotriva germanilor, sa nu se lase impresia unei complicitati a aparatului roman, care este vechiul aparat al dictaturii care a facut alianta cu Germania, caci Romania va plati foarte scump acest lucru () Rusii sint foarte susceptibili. In aceasta privinta Romania sa dovedeasca complet ca orice legatura cu dusmanii lor de moarte, care ramin germanii, a fost rupta definitiv.

Domnul general Damaceanu : (da citire art. 5) Eu m-am ocupat in special cu chestiunea prizonierilor de razboi. Am cerut impartirea chestiunii in doua si anume prizonieri inainte de 24 august ora 4 si prizonieri luati dupa aceasta data. Am solicitat restituirea intr-un minim de timp a prizonierilor romani luati inainte de 24 august 19444 si al doilea , restituirea tuturor unitatilor si formatiunilor romane , inclusiv navele de razboi de pe Dunare si Mare capturate si dezarmate dupa datade 24 august ora 4, cu tot armamentul, echipamentul , materialele si depozitele lor. ()
Ba mai mult , am am concretizat in propunerile inaintate inseara de 12 septembrie, inainte de semnarea armistitiului, urmatoarea formula : ' Restituirea prizonierilor romani si in special a unitatilor , formatiunilor si navelor care au fost dezarmate dupa intoarcerea focului, care restituire urmeaza sa se faca in virtutea unei conventiuni speciale intre inaltul comandament sovietic si roman, ce urmeaza sa se intruneasca cit mai curind posibil' Nici aceasta formula nu a fost reprodusa in clauzele armistitiului, din nou spunindu-mi-se verbal ca aceasta chestiune urmeaza sa fie tratata de catre comisia militara.

Domnul Maniu : Cum isi inchipuie satisfacerea acestui punct cind noua ne trebuie echipament, armament pentru propriile noastre trupe ? Cum putem sa satisfacem noi acest punct, cind noi trebuie sa imbracam mii si mii de prizonieri.? Ne dam seama ce cheltuieli mari sint acestea. Cum vom aplica aceasta obligatiune de a imbraca pe toti prizonierii rusi, cind avem dificultati de a imbraca soldatii cu care trebuie sa completam cele 12 divizii. ? () Dupa toate uzantele , cind se face o conventie se vorbeste de schimbul prizonierilor. Aici nu se vorbete de schimbul prizonierilor !

Dl. general Damaceanu : Am ridicat chestiunea ca este normal sa-mi dea prizonierii si nu au vrut sa-mi dea nici un raspuns, decit ca este o chestiune care trebuie sa se precizeze de catre comisiunea militara. Cert este ca in fapt aceasta conditiune prezentata cu oarecare caracter ultimativ, nu am putut face nimic.'

Referat: Politica romaneasca de dezvoltare regionala in context european Proiect: Comunicare politica

Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (4) - Jefuirea Romaniei

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

' Dl. General Damaceanu :(Citeste art. 7)
Dintre chestiunile pe care le-am judecat cele mai nedrepte ale armistitiului este aceasta . Si atunci am solicitat si la discutiile din 11 septembrie si la in discutiile din ziua de 12 ca toate materialele de razboi capturate de catre fortele romane dupa data de 24 august, ora 4, sa fie lasate Romaniei . Ba inca mai mult am cerut ca si in viitor , in calitate de colaboratori ai armatelor sovietice , aceste materiale capturate de la germani si unguri sa ne revina noua . Asupra acestei chestiuni dl. Molotov a fost contra , spunind ca tot ce a apartinut armatei germane trebuie sa revina armatelor sovietice. () Am cautat sa gasesc o formula mai atenuata pentru ca sa cistig aceasta cauza si am propus urmatoarea modificare : Inaltul Comandament sovietic va stabili in ce masura o parte din aceste materiale vor putea sa fie cedate Romaniei pentru uzul sustinerii efortului sau de razboi. Nu a fost acceptat nici acest punct de vedere.

Dl general Buzesti : Dar cele ce se vor captura de acum inainte ?

Dl general Damaceanu: Am propus asa cum am raportat guvernului , formula prima si anume , acelasi regim , adica sa revina armatei romane , va trebui sa se aplice in viitor in afara teritoriului Romaniei. Nici chiar la aceasta formula 'in afara teritoriului Romaniei' nu s-a raspuns, neadmitindu-se inserarea acestei modificari in conditiunile de armistitiu. ()

Dl ministru Marinescu : Germanii au avut un depozit foarte mare la Jilava si armata romana a luat o parte din acest depozit. Acum am fost informat ca rusii vor sa ridice acest depozit si ca obliga armata romana sa readuca ceea ce a luat, chiar ceea ce a luat pentru intretinerea ei. ()

Dl ministru Christu (Citeste art.8) : Nu este un articol cu caracter economic ci priveste obligatiunea pentru Romania ca anumite gajuri sa nu se piarda , deci trebuie sa se ia dispozitiuni ca averile ungurilor si germanilor sa nu fie camuflate, sa dispara. ()

Dl general Potopeanu : () Noi am blocat bunurile economice si comerciale ale supusilor germani si unguri, nu numai ca persoane individuale, dar ca participatiuni la diferite intreprinderi si societati. Printr-o alta lege le- am interzis dreptul de a umbla la seifuri, decit in anumite conditiuni. Acum se poate deduce din redactarea acestui articol ca inaltul comandament sovietic are dreptul sa schimbe acasta legislatie ? ()
dar procedura intrebuintata de noi a avut in vedere ca aceste bunuri sa poata functiona, sa nu nu inchidem compartimentul industriei si comertului, adica sa nu blocam si viata noastra economica nationala. Dar dumneavoastra credeti ca in locul administratorului sechestru pus de mine , poate sa vina comandamentul sovietic sa puna pe un altul al lui , aceasta este cu totul altceva.()

Dl ministru Rica Georgescu : La intreprinderile Siemens s-a dus o delegatie de rusi, spunind ca vor sa ia toata averea societatii, toate aparatele de radio etc. ()

Dl. ministru Potopeanu: Sint trei vase rusesti, cu care am cheltuit mult si astazi se gasesc in situatii mult mai bune.

Dl. ministru Sanatescu: Am primit doua note prin care mi se aduce la cunostinta ca ei au luat 2 vase de ale noastre, ne iau dragele de la Sulina.

Dl. ministru Cristu: (Citeste art.10 si anexa si art.11 cu anexa) ()
In alin.2 se prevede sa platim reparatiuni pentru proprietatile engleze si americane. Am incercat sa obtin preciziuni ce insemneaza aceasta, dat fiind ca nu pot fi obligat sa repar decit lipsa de folosinta cu care englezii si americanii au avut de suferit. Mi s-a raspuns ca este vorba de a reconstitui rafinariile distruse prin bombardamentele americane si engleze. ()
Art.10 est grav, depinde numai de felul cum va fi aplicat, ca aceasta gravitate sa nu se transforme intr-o sarcina foarte apasatoare. Este grav fiindca sint obligat sa tin intraga armata sovietica care opereaza pe diferite fronturi, avind Comandament si etapele in Tara Romaneasca si ei sint singurii judecatori ai sumelor ce li se cuvin pentru acoperirea tuturor necesitatilor. Si este grav pentru ca pot sa pun bani la dispozitie si pentru intretinerea armatei din Dobrogea si, doamne fereste si pentru armata din Bulgaria. ()
Art.12 est suparator - si care trebuie adaugat la sarcinile financiare care cad asupra Romaniei-, fiindca este vorba de restituit toate bunurile care au fost preluate din Basarabia sau din Transnistria. Cum articolul este redactat foarte larg, se inteleg nu numai bunurile proprietate de stat sau comuna, ci chiar bunurile care fac obiectul proprietatii personale. Daca ni se prezinta o nota de plata foarte exagerata articolul poate fi suparator. Suparatoare mai este si anexa de la art.10, care ne obliga sa dam Rusiei toate rublele si leii de ocupatie. Imi este teama ca volumul rublelor puse in circulatie poate sa fie mare. ()
Evident ca noi am facut la Moscova toate incercarile necesare pentru ca diferitele sume pe care le punem la dispozitia armatelor sovietice, avind in vedere ca Romania nu poate fi considerata ca o tara ocupata, trebuiesc evaluate in bani si imputate asupra clauzelor de reparatiuni. Cum am pus chestiunea, cum a fost respinsa cu maximum de claritate si cu maximum de energie. Asa ca va dati seama cam care era atunci atmosfera. Vreau sa spun ca desi in aparenta domnul Molotov si ceilalti pastrau cea mai mare urbanitate si erau cu surisul pe buze, nu erau accesibili la nici un fel de reglementare, si eforturile noastre erau respinse. La prima propunere a noastra dl. Molotov raspundea ca nu este de parere. La a doua argumentare ni se raspundea ca vrea sa stie de ce am fost la Stalingrad. La al treilea argument, dl. Molotov propunea ca sa treaca la discutarea art.urmator. ()
Celelalte artcole, 5,9,12, etc. sint articole extrem de suparatoare, tocmai pentru ca nu cuprind nimic precis, tocmai pentru ca daca daca ele nu vor fi clarificate mai tirziu, intr-o forma brutala, pot sa ridice indemnitatea de reparatie cu de doua, cu de trei ori, nu pot sa-mi dau seama. Si in privinta celorlalte articole nu ne ramine decit speranta ca prin colaborare cu comisiunea interaliata prevazuta de art.18, sa ajungem la o interpretare cit mai plina de bunavointa. Un singur lucru am incercat, introducerea in acest text a unei clauze finale, fie a unei clauze referitoare numai la textele cu caracter economic prin care sa reproducem angajamentul pe care si l-au luat cei trei aliati la Stockholm si la Cairo, ca interpretarea se va face cu bunavointa. Ni s-a refuzat inserarea acestui text, insa ni s-a explicat ca acest text merge de la sine.

Dl general Damaceanu: Aceasta intrebare a fost pusa de dl. Molotov, respectiv ambasadorului englez si celui american si ambii au fost de acord cu interpretarea d-lui Molotov, de a nu se preciza in scris nici o interpretare binevoitoare. ()

Dl. general Potopeanu: Aceasta chestiune trebuie transata, cit se poate de curind daca dl. general Malinovscki ne poate primi chiar astazi dupa amiaza. Unde este nu stiu. Eu vreau sa inchid aceasta poarta, fiindca daca cineva vrea sa ne faca rau se duce la un taran, cumpara o gaina si ii da 5000 de ruble si eu trebuie sa-i dau 500 000 lei, raminind ca pe urma sa-mi dovedeasca taranul ca nu a putut sa vinda marfa de 500 000 lei, astfel ca, s-ar putea ca art.10 sa reprezinte pentru tezaur si contribuabilul roman o sarcina incomparabil mai mare decit art.11. S-ar putea ca miine sa vina cu un avion un miliard de ruble si sa fie aruncte pe piata, chiar fara contra prestatii, incit rugamintea mea este ca dl. maresal Malinovski sa ia in aceasta privinta o hotarire cit mai urgenta.

Dl. ministru Aldea: Daca interpretarea s-ar da cum cred eu, noua ni s-ar lua de pe teritoriu o multime de lucruri si din averea personala. Restituirea lucrurilor care au apartinut particularilor trebuie sa o facem integral. Nu stiu daca inventariind tot ce s-a luat de Armata Sovietica nu ar putea sa se treaca si la noi intr-un bilant.

Dl. general Potopeanu: Veti primi o adresa in acest sens, dar aceasta nu este in legatura cu acest articol care este foarte urgent.

Dl. ministru Aldea: Am avut o conferinta cu colonel Sidorof in privinta lucrurilor preluate neregulat. Mi-a spus ca este o necesitate de razboi de a lua, insa nu sint cu caracter definitiv, se vor emite bonuri de rechizitie. ()'

Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (5) - Teritorii romanesti pierdute sau in pericol

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

Dl. ministru Patrascanu (Citeste art.4):
'Am ridicat in fata celor trei aliati chestiunea rectificarilor de frontiera dintre punctele.[ lipsa in text , evidenta referire la tinutul Herta, care facea parte din jud.Dorohoi ] si Mihaileni, din Dorohoi , si am afirmat ca delegatia romana roaga insistent sa se reexamineze trasarea frontierei intre aceste puncte. In privinta acestui punct argumentarea adusa a fost ca chestiunea frontierii dintre Romania si Uniunea Sovietica nu se discuta, fiindca aceasta este conditiunea esentiala si primordiala a celorlalte tratative. Asa incit aceasta chestiune nu a fost acceptata . ) ' Dl. Maniu: ' ( . ) In acest armistitiu se vorbeste de germani, de unguri, de evrei si de multe si multe lucruri.Dar nu se vorbeste de un lucru esential pentru noi, ce se intimpla in Basarabia, cu romanii nostri de acolo. Domnul Patrascanu aminteste adesea ca eu sint vinovat de oarecare tergiversari.
Nu este adevarat. Intr-un singur caz da, intr-o singura chestiune. Domnii comunisti au venit la mine la un moment dat sa-mi propuna sa facem un fel de legatura patriotica, si atunci nu s-a facut din cauza mea, recunosc. Pentru ce? Pentru ca eu insistam la dumnealor ca intre tintele acestui bloc patriotic sa fie pusa si chestiunea Basarabiei si Bucovinei, si am insistat pe acest lucru, si am spus ca nu este posibil ca noi sa inuguram o actiune de stat care nu ar avea intre tintele sale cistigarea Basarabiei si Bucovinei. Dumnealor nu au vrut acest lucru si din cauza aceasta nu s-a facut. Ce se intimpla? Dupa acest incident ne-au venit propuneri provocate din partea aliatilor, a Rusiei, Angliei si Americii, in care am fost incunostiintati in mod definitiv, fara posibilitate de a discuta, ca Basarabia si Bucovina, in forma hotarelor din 1944, trebuie sa ramina Rusiei, si atunci a trebuit sa ma supun acestei hotariri a celor trei state. Ar fi fost din partea mea un lucru nesocotit daca eu as fi inlaturat intreaga actiune politica proprie, de a salva interesele Romaniei, din cauza unui impediment de neinvins. Si atunci am facut blocul cu d-lor, si am facut prin urmare, blocul abia in luna iunie, desi propunerile erau facute in noembrie sau decembrie.Asa cum v-am aratat, din acest motiv nu am acceptat in aceasta forma. Acum lucrurile s-au inchis. Am vazut porunca inexorabila a Natiunilor Unite si a trebuit si eu sa ma conformez, in sensul ca am facut blocul cu d-lor, pentru realizarea celorlalte scopuri mari. Aceasta nu insemna insa ca noi ne dezinteresem de partea neamului romanesc care este in afara de hotarele noastre. Nu ne putem face vinovati ca ne dezinteresam de frati de un singe cu noi, pe care vitregia soartei, la un moment dat, i-a despartit de noi. Ce se intimpla? In acest corp al armistitiului nu se vorbeste nimic de Basarabia si Bucovina, decit in sensul ca ramin in posesia Rusiei. Daca nu se vorbeste ce s-a intimplat cu fratii nostri de acolo, se vorbeste in schimb, despre ce s-a intimplat cu evreii din Romania sau care pot sa vina in Romania. Pentru ce cred ca lucrul acesta trebuie pus in discutie? pentru ca mi-a prezentat dl. ministru de interne o adresa din partea Comandamentului militar prin care se cerea ca noi sa aratam tabloul exact al germanilor care se gasesc in tara si al basarabenilor. Ce insemneaza aceasta? Ca cel putin au intentionat ca sa urmareasca acesti oameni si sint multe semne care arata ca, intr-adevar, aceasta este intentiunea. Acum, in ceea ce priveste Basarabia si Bucovina, sintem o tara invinsa, ni s-au impus anumite conditiuni de armistitiu, si nu avem ce face si ne supunem, fiindca sintem intr-o situatie silita. A fost punctul cel mai dureros acela in care se spune ca hotarul Romaniei este acel fixat in 1940, prin hotarirea Regelui Carol si a d-lui Tatarascu. Ce se va intimpla in viitor? Vom vedea. Nu vrem cu aceasta ocaziune sa invinuim , nici sa inrautatim raporturile noastre cu Uniunea Sovietica cu care trebuie sa ducem cele mai bune raporturi. Nu punem in discutiune, decit spunem ca este o situatie de fapt la care trebuie sa ne supunem. Alta este insa chestiunea romanilor din Basarabia. Daca vor incepe a urmari, a inchide si aresta pe romanii de acolo care au votat in 1918 unirea Basarabiei cu noi, atunci noi, cu ce constiinta primim acest lucru? Natiunea romana si statul roman au ajuns in situatii foarte grele in trecut, dar conducatorii au stiut sa gaseasca accentele trebuitoare si in acele momente grele si triste.Cind s-a facut conventia din Berlin [ Nota :1812 ] ni s-a luat Basarabia. Fireste, a fost dureros. A fost un guvern legal al Romaniei, reprezentat prin marele Ion Bratianu si Kogalniceanu. A trebuit sa se supuna. S-au supus. Ne supunem si noi, ca nu putem fi mai tari decit Ion Bratianu si Kogalniceanu. Dar au protestat. Noi nu putem protesta acum, fiindca tratam un armistitiu. Trebuie insa sa se stie ca sufletul nostru singereaza si in al doilea rind ca avem constiinta vie ca trebuie sa ne ingrijim de fratii nostri care sint in afara si sa vedem ce intentiuni au rusii cu fratii nostri din Basarabia si Bucovina, fiindca am fost colegi de parlament cu Halipa, cu Pelivan, si nu ne vine bine sa vedem ca sint aruncati in inchisori sau loviti pentru ceea ce au facut acum 25 ani. Avem datoria in constiinta noastra sa tinem socoteala de acesti frati de singe. Deci, o data cu aceasta expunere a mea, tin sa rog pe domnii care vor pune in aplicare acest armistitiu in comisiunea militara care se va intocmi, ca sa puna in discutiune aceasta hotarire, ca fratii nostri din Basarabia si Bucovina sa aiba mingiierea ca noi avem grija de ei. Nu doresc sa se faca nici un fel de hotarire acum, nici un fel de decizie. Rog insa comisia care va discuta cu comisia militara sovietica sa puna in discutiune aceasta chestiune si pe cit posibil sa ia garantii pentru ei. Domnii acestia mi se adreseaza mie. Acum fug, se ascund prin diferite sate, vin si-mi cer scut, sfat, unde sa se ascunda, unde sa se aseze, ca sa nu fie spinzurati. Si eu trebuie sa dau raspuns si voi da, voi gasi o posibilitate.Cred ca este cazul ca sa trezesc interesul dv. asupra acestei nenorociri si sa facem tot posibilul ca ei sa fie ocoliti.

Domnul ministru Aldea: 'A fost punct cistigat de mine in 1940. Ni s-a cerut sa trimitem pe toti basarabenii in Basarabia. Si atunci s-a pus chestiunea ca nu pot sa trimit pe cei care nu vor sa vina in Basarabia. Acum nu stiu daca ne putem prevala de un cuvint din armistitiu care spune:< Guvernul si comandamentul suprem roman vor preda pe toti prizonierii. De asemenea cei internati sau pe cetatenii Uniunii Sovietice luati cu forta in Romania>.
Prin urmare, nu va trebui sa-i ceara pe aceia care au venit in mod voluntar din Transnistria sau din Basarabia si Bucovina

Domnul Maniu: 'Chestiunea este incurcata. Daca nu este o precizare se poate intimpla sa vina un ofiter sovietic cu un detasament sa ia pe domnii Halipa, Pelivan, fosti ministri. Si atunci? Ce facem? Cum raspunde constiinta noastra?

Domnul ministru Aldea: 'Aceasta este un abuz. '

Domnul Maniu: 'Nu trebuie sa fie asa, fiindca d-lor pot fi ridicati si omoriti, si atunci ce am facut

Domnul Patrascanu: 'In textul armistitiului se spune si precizeaza, numai acei luati cu sila. Si va este cunoscut ca o parte din romanii din Transnistria au fost luati cu sila din ordinul maresalului Antonescu. Aceasta chestiune nu am ridicat-o fiindca nu am vrut ca noi sa ridicam chestiuni care eventual nu se rezolavu favorabil pentru noi si a ramas sa dam pe cei luati cu sila. Asa ca acest articol este clar.

Domnul Maniu: ' Ceea ce as dori este sa stiu ce situatie au acesti romani care au luptat pe vremuri pentru unire. Sint considerati tradatori sau ca cetateni care nu pot fi urmariti acum de rusi? Trebuie precizat ca acesti romani care au luat atunci o atitudine prin care s-au alaturat Romaniei, pentru acest fapt nu pot fi urmariti.

Domnul ministru Patrascanu: 'Pentru informarea dv., chestiunea evreilor a fost ridicata de americani. Ei au cerut sa se mentina acest paragraf.

Domnul ministru Buzesti: ' In materia aceasta dreptul internatonal are principii destul de clare, este dreptul de optiune. Cred ca pe terenul acesta trebuie sa ne punem. Basarabenii de origine au dreptul sa opteze pentru cetatenia romana sau sovietica. In ce priveste libertatea de circulatie in Basarabia, aceasta tot printr-o conventiune de optiune se poate stabili.

Domnul Maniu: ' Evident, stim de aceasta si de aceeea am pus problema, fiindca trebuie sa se faca o conventie care va stabili precis care este situatia romanilor din Basarabia. '

Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (6) - Suspendarea libertatilor democratice

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

Dl. Lucretiu Patrascanu, ministru de Stat: 'art.16 . Tiparirea, importul si raspindirea in Romania, a publicatiilor periodice si neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru si a filmelor, functionarea statiunilor de TFF, Posta, Telegraf si Telefon, vor fi executate in acord cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic)'.

Dl.C.Visoianu: 'Consiliul de Ministri a luat cunostinta de esecul fiecaruia dintre noi. Acum incepe sa ia cunostinta de esecul meu personal Toate propunerile noastre nu au fost luate in considerare. Am intervenit ca sa arat ca semnificatia acestui articol,este in contradictie cu declaratia domnului Molotov si cu conditiunile armistitiului, asa cum le cunoastem de la Cairo, si ca constituie o imixtiune in administratia tarii. Am staruit mult, dar fara nici un rezultat. Domnul Molotov mi-a spus ca nu este in contradictie acest articol cu acele conditiuni si ca nu este o imixtiune in treburile noastre interne. Eu pastrez parerea mea ca este o imixtiune si destul de importantanta si imi pare foarte rau ca n-am putut fi ascultat.

Dl. general Sanatescu, presedintele Consiliului: 'Pina unde merge acesta? '

Dl.C.Visoianu: 'N-are nici o limita

Dl. Gr. Niculescu-Buzesti, ministrul afacerilor externe: 'Care este regimul in Italia in aceasta materie? Dar in ce priveste legatiile straine?

Dl. C.Visoianu: ' Cind am ridicat aceasta chestiune mi-au raspuns cu exemplul Italiei. Nu stiu in ce masura este exact. Acesta este raspunsul primit. Cind am vorbit de delicatetea in raporturile internationale, mi s-a raspuns ca sint mai importante interesele militare ale aliatilor decit delicatetea in raporturile cu noi.

Dl. general Sanatescu: 'Ei trebuie sa instituie undeva un organ de cenzura. Care este semnificatia textului?

Dl. C.Visoianu: 'Pina acum n-as putea sa va raspund exact care este semnificatia'.

Dl. general Sanatescu: 'Trebuie sa fie un organ undeva ,trebuie sa fie un organ de cenzura, care sa functioneze undeva, si cartile, revistele de teatru, etc. trebuie sa treaca prin aceasta cenzura. '

Dl. C.Visoianu: 'Se poate sa ajungem acolo. Trebuie sa alcatuim in administratia romaneasca un organ care sa primeasca sugestiile generale ale Comandamentului Sovietic.

Dl.general Sanatescu: 'Practic, aplicarea acestui articol cum s-ar putea face

Dl.Visoianu: ' Prima noastra propunere trebuie sa fie acesta: administratia noastra asculta sugestiile guvernului. Se poate intimpla insa ca Comandamentul Sovietic sa vrea sa dea o amploare si sa aplice efectiv aceasta masura si atunci sa fie, alaturi de organele noastre, prezente si organele sovietice.

Dl.Gr.Niculescu-Buzesti: ' La anexa la care se face referire in textul art.16, chestiunea este si mai grava. Ar trebui sa abordam discutiunea cu delegatia sovietica, ca sa gasim un mod practic de aplicare a acestor dispozitii; pentru ca nu se poate sa fim complet privati de orice posibilitate de a comunica cu strainatatea; caci daca noua nu ni se permite si nu se permite nici legatiilor noastre, asa cum prevedea anexa la art.16, legaturile decit cum va fi stabilit de comandamentul aliat(sovietic), nu ni se vor permite legaturile nici cu statele neutre, fiindca, atita vreme cit dureaza operatiunile militare, se va putea ridica oricind chestiunea necesitatii de a pastra secretele militare. . .) Dl.general Sanatescu: 'Programul de radio il revad ei? ' Dl.Gr.Niculescu-Buzesti, ministrul afacerilor straine: 'A intrat aici. Tot ceea ce este pentru uzul intern il facem noi; tot ceea ce este emisiune pentru strainatate, adica program de radio pentru strainatate, se face de acord cu delegatia lor de la Societatea de Radio. Mai este o chestiune, aceea a telegramelor. S-au strins 10 000 telegrame, care nu pot pleca pentru ca zic ca trebuie sa le examineze cenzura. Se string telegramele dar nici nu pot fi examinate, asa incit, in practica, toate comunicatiile sint intrerupte. Abia am trecut la telegramele Ministerului Afacerilor straine. Celelalte stau pe loc. '

Dl. general Sanatescu, presedintele Consiliului: 'Ne aduce si o paguba materiala aceasta

Dl.general C.Eftimiu, ministrul lucrarilor publice: 'Noi inainte aveam un sistem de ascultare pe care l-am desfiintat complet acum, si acum se asculta numai la masa de verificare, cind este nevoie.Este foarte grea insa procedura. Cu strainatatea se face cenzura'.

Dl.Iuliu Maniu, ministru de Stat: 'Punctul acesta are o importanta extraordinara si mai ales pe noi, partidele politice, ne pune intr-o situatie aproape intolerabila.
Noi am primit sa facem parte din guvernul acesta, pe baza manifestului, facut atit de frumos, din partea M.S.Regelui, in care se spunea ca se introduce in Tara Romaneasca un regim de libertate si constitutionalism, adica un regim in care opinia publica isi poate exprima liber parerile si opiniile sale si se pot forma curente, potrivit situatiei de azi. Or, in punctul acesta ce se spune? < Tiparirea, importuil si raspindirea in Romania, a publicatiilor periodice si neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru si a filmelor, functionarea statiunilor de TFF, Posta, Telegraf si Telefon, vor fi executate in acord cu Inaltul Comandament Aliat(Sovietic) > ( Vezi anexa art.16) Ce urmeaza de aici? Urmeaza de aici ca noi nu sintem stapini asupra miscarii noastre intelectuale si asupra cuvintului de opinie publica, care s-ar putea produce la un moment dat.De aici urmeaza ca orisice ziar, care apare in Romania, poate fi cenzurat. Tot aici urmeaza ca orice comunicare facuta prin radio poate fi cenzurata.
S-a dat ordin din partea Comandamentului rusesc sa se sechestreze aparatele de radio. Aceasta masura s-a luat pe baza conceptiei lor ca noi sintem o tara ocupata. Acum trecem la armistitiu si daca punctul acesta ramine aici, Comandamentul rusesc va putea mentine masura confiscarii aparatelor de radio, pe baza acestui punct. Se creeaza prin aceasta clauza o situatie intolerabila. Noi sintem in fata opiniei publice intr-o situatie intolerabila. Noi nu putem sa luam parte la miscarea intelectuala si artistica a universului. In plus: se fac confiscari de aparate de radio unor oameni, care nu sint bogati. Intreaga lume este saraca si ea n-are un alt control al stirilor, decit aparatul de radio. Acesta s-a luat. Putem noi admite lucrul acesta? Este o imposibilitate. Toata lumea ne sare in cap. Evident, delegatii nostri la Moscova n-au avut ce face; au trebuit sa accepte acest armistitiu, care ne-a fost impus.Si atunci, imi pare rau ca nu s-a pus aici: 'conditiuni impuse' fiindca atunci s-ar fi creat o situatie mai clara pentru noi si inaintea lumii si inaintea opiniei publice a tarii noastre. ()
Noi, daca vom avea acel Comandament rus intelegator pentru necesitatile sufletesti ale poporului nostru, nu vom mai fi condamnati de opinia publica romaneasca, lasind la o parte ceea ce spune dl.ministru de externe: ca nu avem legaturi cu strainatatea. Este o situatie intolerabila.
Rog comisia care va trata aceasta chestiune sa dea toata atentia acestui punct si sa-l precizeze. Daca nu-l poate sterge, cel putin sa-l lamureasca si sa dea posibilitate opiniei publice sa fie la curent cu miscarile intelectuale ale lumii. Atunci, nu se va putea vinde in librarii nici o carte din strainatate. Orisice produs din Franta, din Anglia sau din America, care va fi socotit ca contine idei extravagante, fata de conceptia rusa, nu va putea fi pus in vinzare. Ba ne putem expune sa ne fie confiscate carti, la noi acasa. De aceea trebuie sa se arate ca prin aceasta masura se creeaza pentru noi o situatie intolerabila '

Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (7) - Comisia aliata = Comandamnetul rus

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

' dl C. Visoianu:
8. Va fi infinntata o Comisie de Control Aliata care va lua asupra sa , pina la incheierea pacii , reglementarea si controlul executarii prezentelor conditiuni, sub directivele generale si ordinele Inaltului Comandament Aliat(Sovietic) actionind in numele puterilor aliate. (vezi anexa la art.18) ()

Dl. general Sanatescu, presedintele Consiliului : Cum ati inteles dumneavoastra aceasta chestiune ? Din text reiese ca aceasta Comisie aliata de Control este sub ordinele Comandamentului rus.

Dl I.Christu, ministru plenipotentiar : Aceasta comisie este sub ordinele Comandamentului rus. In toate cazurile, va fi un functionar care va decide. Ceilalti doi vor fi un englez si un american.

Dl. Visoianu: In Italia situatia este inversa : Comandamntul lucreaza dupa directivele Comisiunii Aliate

Dl Sanatescu, presedintele consiliului : Eu credeam ca este vorba aici de o comisie a celor trei guverne aliate.

Dl Niculescu-Buzesti, ministrul afacerilor straine : In comisie sint reprezentanti ai Comandamentelor , nu ai guvernelor. Or, se considera ca in Romania, Comandamentul Sovietic este comandament aliat. ()

Dl I.C.Bratianu, ministru de stat : Comisia este mai mult o acoperire a maresaluilui Malinovski si a Comandamentului.

Dl general C. Sanatescu , pesedintele consiliului: Si cind era sa ia fiinta ?

Dl general adj. D.Damaceanu : In timpul cel mai scurt

Dl Niculescu-Buzesti: Pentru diferitele acorduri speciale pentru aplicarea armistitiului , care vor fi incheiate pe baza lui. Comisiunea acestui Comandament Sovietic aplica aceste acorduri.

Dl general adj. D.Damaceanu : Le controleaza.

Dl Niculescu-Buzesti: Cu cine negociem noi aceste acorduri ?

Dl general Damaceanu : Cu Malinovski. ()

Dl Visoianu : Teza principala trebuie sa fie din partea noastra urmatoarea : o ruptura completa intre trecut si situatia actuala . In trecut , s-a spus ca Romania , pina la semnarea armistitiului era considerata in razboi cu Uniunea Sovietica si ca toate cererile noastre de aceea erau respinse , pentru ca nu era semnat armistitiul. Una din conditiunile armistitiului este unificarea legislatiei , iar domnul Manlinovski devine reprezentantul puterilor aliate , cosemnatare ale armistitiului, pentru intreaga Romanie, caci acum este reprezentantul aliatilor in intreaga Romanie.

Dl general Sanatescu : Noi trebuie sa cerem schimbarea regimului de pina acum si intrarea in acordul legal international, oricit ar fi el de aspru, dar masurile lui sa se aplice.

Dl Niculescu-Buzesti: Ar fi inportant daca s-ar rezolva si chestiunea relatiilor diplomatice , pentru ca daca tratam numai prin domnul Malinovski, aceasta reprezinta o cale de tratare ; dar ar trebui sa putem avea si o cale catre guvernul sovietic, care ar fi o cale de apel.

Dl. Lucretiu Patrascanu: Am pus aceasta chestiune domnului Visinski.; am discutat cu domnul Molotov aceasta chetiune. Raspunsul a fost ca si pentru Italia, in privinta schimbului de ambasadori

dl Niculescu-Buzesti: Domnul Molotov a pus un punct special in cursul lunii aprilie. A declarat ca in afara de organele de armistitiu, daca Romania doreste sa schimbe reprezentanti diplomatici cu Uniunea Sovietica, aceasta este gata oricind sa procedeze la acest schimb. () Trebuie sa repetam cererea noastra.

Dl. Visoianu : In masura in care ne putem transforma dezideratele actuale - cu oarecare autoritate morala pentru ca ne-au fost propuse de ei anterior- si in cadrul propunerilor lor, sa cautam sa amelioram clauzele armistitiului. caci altfel nu facem decit sa exprimam si dv. si noi - aceeasi tristete ca nici una din cererile noastre n-a fost aplicata.

Dl C.I.Bratianu : Cind inceteaza clauzele acestui armistitiu? Cind se retrage armata rusa ? ()

Dl general Sanatescu : 'Punctul 20. Prezentele conditiuni intra in vigoare in momentul semanarii lor. ' O chestiune despre care vrem sa va intrebam si pe dumneavoastra : Ce i-a determinat pe aliati ca acest armistitiu sa nu fie semnat de reprezentantii celor trei mari puteri , ci sa dea delegatie maresalului Malinovski , care este un comandant militar.

Dl I.Patrascanu : Impresia mea este ca au vrut sa sublinieze cine are cuvintul hotaritor in chestiunile romanesti. ()

Dl C.Visoianu : () Domnule presedinte , mai este inca o chestiune : in afara de cererile pe care le-am facut si n-am reusit , am propus sa se adauge la Conventia de armistitiu citeva paragrafe , care insa au fost repinse. Vreau sa le aduc la cunostinta consiliului pentru ca ele constitue o informatie utila. Primul articol pe care l-am propus este urmatorul: ' Trupele aliate vor parasi teritoriul Romaniei , in momentul inceperii ostilitatilor contra Germaniei si Ungariei. In acelasi timp vor lua sfirsit toate dispozitiunile din art. 3,7,10,14,17,18 si 19 care sint relative la prezenta trupelor aliate in Romania si la conducerea operatiunilor militare.
Cu alte cuvinte am cerut o garantie scrisa ca la sfirsitul ostilitatilor trupele aliate vor parasi teritoriul romanesc si am argumentat - cum va puteti usor imagina- astfel : Cauza prezentei acestor trupe in Romania fiind conducerea ostilitatilor in comun, in momentul cind nu mai sint ostilitati, cauza inceteaza si ele nu mai pot ramine aici. Nu mi s-a admis aceasta cerere. Am avut discutii foarte staruitoare si n-am reusit sa se introduca acest text. Mi s-a raspuns : este de prisos sa adaugam o asemenea dipozitiune; ar fi un pleonasm , fiindca aceasta rezulta evident din sensul armistitiului. Am insistat : tocmai pentru ca reprezinta intentiile aliatilor , textul trebiue tracut in armistitiu. Mi s-a raspuns din nou : Nu este nevoie-deci acelasi raspuns- pentru ca n-am adauga nimic nou , intrucit sensul armistitiului este acesta : trupele trebuie sa paraseasca Tara romaneasca la sfirsitul ostilitatilor.
S-a cerut avizul ambasadorilor Angliei si Americii . Ambasadorul Americii a spus ca interpretarea data de domnul Molotov este corecta iar ambasadorul englez a adugat urmatorul exemplu : Si trupele engleze si americane se gasesc in Franta si francezii n-au cerut un asemenea text. Din conversatiile pe care le-am avut cu ei in particular, mi-au dat un exemplu care sa ne serveasca nu numai noua , ci si in raporturile cu ceilalti aliati.
Cum staruintele noastre n-au fost fructuoase , am cerut sa luam la cunostinta in mod solemn ca aceasta este interpretarea guvernului sovietic si guvernelor aliate : ca trupele aliate vor parasi Tara Romanesca la sfirsitul ostilitatilor.

Dl Niculescu-Buzesti : S-a precizat ?

dl Visoianu : Am cerut sa se inregistreze in mod solemn aceasta interpretare. A doua propunere fara suces pe care am facut-o este urmatoarea ; am cerut sa se adauge textul : ' In urma colaborarii cu Puterile Aliate, Romania dobindeste calitatea de putere aliata sau cel putin de putere cobeligeranta'
Aceasta propunere am facut-o mai intii din cauza conditiunilor de la Cairo, unde ni s-a propus cobeligeranta, in toate conversatiile, pe care le-am avut cu ei. Acum au rectificat pretentia noastra de a ne numi putere aliata, pe care n-au admis-o, si au retinut cererea noastra de a fi socotiti cobeligeranti - pentru ca acesta fusese procedeul si fata de Italia.
Rezultatul a fost ca domnul Molotov a declarat ca din toate propunerile pe care le-am facut, numai pe aceasta o retine, dar nu se inregistreaza in armistitiu. Cu timpul, pe masura ce colaborarea noastra militara va progresa si va fi satisfacatoare, ni se va acord si cobeligeranta.
A treia propunere , care era poate excesiva : 'Romania pastreaza dreptul de a prezenta Conferintei de Pace sau la incheierea armistitiului cu tarile respective , cererile sale relative la valorificarea creantei sale asupra Germaniei si la reparatiilor si stricaciunilor cauzate bunurilor romanesti de germani si eventual de unguri.
A patra propunere

Dl Iuliu Maniu :
A fost respinsa ?

Dl Visoianu :
A fost socotita prematura. A patra propunere se ocupa de colaborarea militara a Romaniei prevazind ca, in conformitate cu declaratia facute de aliati si ca urmeaza o colaborare militara din partea Romaniei, in acest caz va trebui sa se dea pentru Romania o interpretare favorabila a conditiilor prezentului armistitiu. ()
Mi s-a respins si aceasta propunere. mi s-a raspuns ca pe masura ce colaborarea militara va fi satisfacuta, in aceeasi masura interpretarea clauzelor tratatului va fi favorabila. N-am putut dobindi cistig de cauza nici pe aceasta chestiune deci.
In concluzie, la sfirsitul acestei comunicari , trebuie sa va spun ca succesele delegatiei dv. la Moscova au fost absolut neinsemnate. Si va spun cu tristete acest lucru.

Dl Iuliu Maniu: N-ati amintit ca noi am avut la Cairo discutiuni preliminare si ca nu corespund textele ?

Dl Visoianu : Nu numai ca am amintit, dar am scris in text : 'in conformitate cu discutiile cu aliatii'. Singura ameliorare care s-a obtinut, a fost acea introdusa la articolul 19 cu privire la Transilvania . A fost o ameliorare la textul propus de ei , dar o ameliorare nu fata de textul de la Cairo. Am reusit sa obtinem o ameliorare prin redactiunea mea , asa cu v-am expus-o.

Dl Iuliu Maniu : Ati spus ca aceste conditiuni nu corespund cu conditiunile de la Cairo ?

Dl Visoianu: Am spus , dar ei ne-au raspuns ca noua conditiune nu constitue o agravare. '

Armistitiu ? - Capcana inrobirii Romaniei (8) - In care slugile Moscovei (PCR) incep sa scoata coltii, dupa o pregatire de decenii

/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

Dl Lucretiu Patrascanu :' In afara de interpretarea textului armistitiului, socotesc de datoria mea sa impartasesc guvernului unele impresiuni si unele constatari , facute in timpul sederii noastre la Moscova. Fac aceasta cu constiinta ca sint anumite lucruri care trebuiesc spuse si sint anumite lucruri care trebuiesc cu foarte mare luare aminte luate in consideratie. Am socotit semnarea armistitiului ca un succes.dupa doua saptamini de asteptari zadarnice la Moscova - si in sufletul delegatiei cind a fost chemata la tratative , a nascut o mare bucurie dupa ce suportase zile intregi de asteptare si tristete- astazi cred ca iscalirea armistitiului asa cum este , CONSTITUE UN SUCCES PENTRU NOI SI PENTRU ROMANIA. ()

In ce priveste atitudinea Uniunii Sovietice fata de Romania : nu numai declaratiile celor trei membri din delegatia sovietica - spuse in conversatiile particulare, dar nu personale- ca Uniunea Sovietica are bunavointa fata de Romania , ca Uniunea Sovietica vrea sa sprijine Romania sa se refaca si sa devina puternica ; nici cele declarate de domnii Maiski, Visinski si Molotov, declaratii care au fost intarite de reprezentantii Angliei si ai Statelor Unite , dar chiar declaratiile ministrului plenipotentiar al Olandei si ale ministrului Cehoslovaciei le-au intarit. Din aceasta cauza am tinut sa subliniez ca Uniunea Sovietica are bunavointa fata de Romania, si ca priveste prin prisma viitorului Romania, si nu prin prisma trecutului- ceea ce trebuie iarasi luat in consideratie. ()
In ce priveste armata, am avut o declaratie din partea domnului Visinski, pe care am comunicat-o guvernului : nu vor sa puna armata romana intr-o situatie inferioara fata de armata sovietica. Tot ceea ce a fost dezarmat se va inarma. Din punct de vedere moral, material,etc se vor aplica conditiuni de perfecta egalitate, liberatate si de cobeligeranta. () Am hotarit facerea unei vizite de curtoazie la ambsadorul Angliei si la acela al Statelor Unite. () Au fost foarte afabili, insa foarte prietenosi.() Ne-au multumit ca le-am facut vizita de curtoazie si ca s-au stabilit legaturi normale, fara insa sa obtinem de la ei altceva decit un singur raspuns : Depinde de Uniunea Sovietica. ()
Intre timp au venit din tara telegramele Ministerului Afacerilor Straine, in care se semnalau diferitele fapte , care se intimplau in cursul zilelo (). In sinul delegatiei s-a propus - eu am respins aceasta parere , pentru ca mi-am dat seama de realitatile de la Moscova- sa facem un protest sau sa se ia o atitudine potrivnica si sa adresam aceasta plingere a noastra ambasadorului american si a celui englez.Am fost impotriva unui asemenea pas ().
Totusi () am facut o vizita cu copia adresei depusa de Ministerul Afacerilor Straine lui Visinski , pe care am depus-o si ambasadorului Statelor Unite () si celui englez. Raspunsul a fost stereotip:< Noi nu putem face nimic, vom comunica aceasta la Londra. Dv. intelegeti-va cu rusii.> Aceasta a fost atitudinea de la care nici unul din ambasadori nu s-a abatut nici o clipa. Acesta este un prim element, la care tin foarte mult, in special reprezentantii partidelor politice , si domnul Maniu si ceilalti, si acest element TIN SA-L SUBLINIEZ FOARTE MULT PRIN CALCULELE NOASTRE POLITICE DE VIITOR.
Al doilea lucru : nu este intimplator ca Malinovski iscaleste armistitiul. Iar faptul ca textul armistitiului unde este vorba de Comandamentul Suprem Aliat, are trecut in paranteza cuvintul sovietic, TINE SA ACCENTUEZE CINE ARE PUTEREA SI CINE ARE AUTORITATEA SA TRANSEZE CHESTIUNILE ROMANESTI. ()
In tot timpul dezbaterilor, atit ambasadorul Marii Britanii cit si acela al Statelor Unite n-au intervenit in discutie sub nici o forma si niciodata, decit cel mult sa sublinieze si sa intareasca afirmatiile domnului Molotov. ()
Lucretiu Patrascanu : Al treilea element este elementul politic. Si aici trebuie sa intervina iarasi o foarte mare bagare de seama. Am mai spus si alta data ca trebuie facut totul pentru a capata increderea politica a Uniunii Sovietice, fiindca mi-am dat seama ca in aceasta privinta unele partide si unii oameni politici se inseala. Daca din punct de vedere politic guvernul de astazi sau guvernul de miine al Tarii, reprezentantii partidelor si oameni politici vor pacatui, vor duce o politica falsa, acest lucru nu ne va costa numai prestigiul, sau va pune capat carirei politice a unora sau altora, - ceea ce este o chestiune personala- dar va atrage asupra Romaniei grave primejdii. Deci fixarea pozitiei politice a Romaniei, este un element determinant in cee ce priveste relatiile viitoare cu Uniumea Sovietica.
Imi permit sa fac aceste observatii , care vin din realitate, d-le Presedinte [ nota : g-ral Sanatescu ] , va rog sa ma credeti, dintr-o realitate pe care am avut ocazia s-o pipai in mod direct, date fiind cunostintele mele cu Rusia Sovietica si tinind seama de faptul CA NU ERA PRIMA DATA CIND MA DUCEAM ACOLO [ Nota : vezi episoadele precedente privind tezele si activitatea tovarasului Patrascanu sia colegilor sai, in perioada congreselor si conferintelor tinute la Moscova ] asa ca stiam ce interpretari sa dau faptelor, gesturilor, fiecarui lucru si fiecarui pas ce se facea. ()
Am sosit in Romania la 15 zile dupa ocuparea Bucurestilor, intr-un moment cind fusesera semnalate anumite incidente petrecute cu Armata Rosie, incidente de care am luat cunostinta din telegrama dlui ministru Buzesti. Iarasi voi fi foarte sincer si voi spune : Nu cred ca guvernul si mai ales partidele politice, recte Partidul National Taranesc si Partidul Liberal , au procedat just in aceasta chestiune pina acum. Va spun foarte cinstit : greselile recente sint mai grave decit cele trecute.
Ce s-a intimplat in Romania? De pe o zi pe alta , o armata care se pregatea sa intre victorioasa in Romania, o armata ucrainiana care trecuse prin satele devastate din Ucraina, trupe care fusesera intimpinate de populatia ucrainiana cu strigate : , trupe care aveau in ochi imaginea vie a ruinelor pe care le-a lasat armata romana, au sosit in tara. Ce sentimente doriti dv. sa aiba aceasta armata ?
Nu putea sa aiba alte sentimente si alte porniri decit acelea pe care le-a avut - si cred in limitata masura - pentru ca s-a vazut bine din tot ce am putut avea ca material diplomatic, ca detasamente izolate, grupuri razlete, au pradat si au facut anumite excese , dar sub nici un motiv unitati compacte n-au facut asemenea lucruri. () Dar ce s-a intimplat aici ? Timp de ani de zile, va rog sa va amintiti, s-a dus ce mai ticaloasa propaganda de aparatul nazist : s-a facut din prezenta Armatei Rosiii un lucru de oroare : copiii vor fi spintecati, femeile vor fi siluite, sate si orase vor fi distruse - aduceti-va aminte de placardele pe care le-ati admirat - tot ceea ce mintea omeneasca imagina ca grozavie, a fost infatisat ca perspectiva, in ceea ce priveste prezenta Armatei Rosii. S-a creat in poporul roman o stare de panica, care a facilitat excesele si nu le-a impiedicat.

Dl Buzesti : ' Nimeni n-a admirat placaredele acelea, cum ziceti dv. Tin sa protestez in ceea ce ma priveste.

Dl general Sanatescu : “Eu nici nu le-am vazut'

Dl Patrascanu : ' Le cunoasteti: stiti propaganda facuta de aparatul lui Antonescu. Oamenii erau in stare sa fuga din fata Armatei Rosii. () Am impresia - si as dori foarte mult sa fiu dezmintit- ca si dupa prezenta Armatei Rosii , aceasta panica a fost cultivata. Aici ma adresez in special domnului Maniu si domnului

Dinu Bratianu. Nu s-a intervenit ca acestei panici sa i se puna capat () Nu fac proces de intentie nimanui, dar nu trebuie sa se lase impresia ca se cultiva panica, dupa intrarea Armatei Rosii in Romania. () cred ca in momentele acelea de panica cuvintul d-lui Maniu si al d-lui Bratianu ar fi trebuit sa se auda.

Dl I.C.Bratianu : ' Domnule Patrascanu, eu am un defect de auditie si nu aud ce spuneti. Cum s-au luat note stenografice, am sa cer stenograma si am sa va raspund in sedinta viitoare.

Dl L.Patrascanu : ' Acum reviu la elementul politic. JOCUL PRIMEJDIOS DE PINA ACUM TREBUIE SA INCETEZE. Daca se merge cu iluzia - ma adresez partidelor politice- ca Romania va face jocul celor doua luntri, ca va specula pe unii impotriva altora, CA VA ADUCE AICI INFLUENTE CARE SA SE BATA CAP IN CAP, PENTRU PERIOADA ISTORICA PE CARE O TRAIM, SE INSEALA ENORM si fac un rau imens Romaniei. Daca conducerea partidelor politice burgheze nu va avea intelegerea momentului politic actual, Romania isi pierde neatirnarea si aceasta din vina , din incapacitatea sau din lipsa de pricepere a timpurilor pe care le traim. Perspectivele Romaniei sint legate in momentul de fata de executarea armistitiului, de pregatirea prin armistitiu a viitorului. Toate vechile iluzii, toate vechile resentimente, dca astazi se mai cultiva in soapta si daca se cauta sa se faca din ele arme pentru inveninarea raporurilor cu Uniunea Sovietica, sa stiti ca se dau lovituri directe in trupul Romaniei. () Armistitiul cred ca trebuie privit de noi ca UN INSTRUMENT DE IMBUNATATIRE A RELATIILOR NOASTRE. Cunoasteti clauzele grele pe care le are. Sa-l privim ca pe un instrument si sa facem ca acest instrument sa fie in folosul intereselor poporului roman si sa nu fie un instrument indreptat impotriva Rusiei Sovietice. SA SE ABANDONEZE IDEEA SPRIJINULUI EXTERIOR , CARE AR PUTEA VENI IN FAVOAREA ROMANIEI, fiindca aceasta idee complica inutil situatia. sa plecam cu convingerea ca trebuie sa ne imbunatatim relatiile cu Rusia Sovietica, cu convingerea ca aceasta este conditia prosperitatii Romaniei si imbunatatirii tuturor relatiilor nationale si internationale ale poporului roman '

Dl Iuliu Maniu : ' Domnilor , fiind ecoul salii asa cum este n-am inteles tot ce a spus domnul ministru Patrascanu. Totusi am prins ceva din expunerea d-sale : am primit inainte de toate invinuirea , pe care o face d-lui Bratianu si mie ca, la sosirea armatei sovietice, n-am contribuit cu nimic la calmarea panicii care s-a produs in opinia publica romaneasca. Invinuirea nu este intemeiata. Am facut tot ce s-a putut face. Adevarat insa ca n-am putut face tot ceea ce doream sa fac. Din ce cauza ? Din cauza armatei sovietice.Domnul Patrascanu sa-si dea seama de situatia noastra extrem de grava in fata opiniei publice romanesti. Noi am militat pentru aceasta politica ani de-a rindul; ani de-a rindul am lucrat in opinia publica, in scris si cu vorbe, ca sa inlaturam acea iluzie care exista in contra natiunilor unite din cauza prezentei Rusiei Sovietice , in care Romania avea o neincredere , sa zicem , traditionala. Ne-am tinut sa convingem lumea ca soarta Romaniei depinde de aceste natiuni unite, ca trebuie sa acceptam situatia ca intre aceste natiuni este si Rusia. Si am militat , prin toate mijloacele posibile, ca sa producem un sentiment de liniste in opinia noastra publica. Astfel am aratat ca nu este de prevazut o agresiune dusmanoasa din partea sovietelor , daca noi vom avea o politica prieteneasca fata de ele. ()
Eram decis ca sa fac toate gesturile prevenitoare , ca sa arat Armatei Sovietice ca sintem cu toata increderea fata de ea si ca o privim ca pe o aliata, ca o tovarasa de lupta. Ce s-a intimplat insa ?
S-a intimplat mai mult decit ceea ce spunea domnul Patrascanu. Conducatorii oficiali ai Armatei Sovietice au declarat oficial si in conversatiile particulare pe care le-am avut ca ei vin in Romania ca intr-o tara dusmana ca o armata de ocupatie. ()
In fata acestei atitudini a lor , care era cunoscuta noua, nu puteam face noi manifestari de dragoste si manifestari de amicitie cind ei fac manifestari evidente nu numai de dusmanie, dar chiar de ofensa.() Dar cind insasi conducerea suprema si Comandantul Suprem Militar si cind unitatile organizate rusesti fac acte inadmisibile, atunci ce putem noi face ? Las ca la toate protestele , pe care le puteam prezenta pina la ultimul moment, raspunsul era ca sint in tara ocupata (). Stiti cum au pus mina pe toate vasele noastre si au facut unele acte pina acolo , incit un amiral a trebuit sa se impuste, s-a sinucis pentru ca au fost facute acte umilitoare, nu acte facute numai de un dusman, ci acte umilitoare, care dezonoreaza. Ei bine , in asemenea conditii , cum poti d-ta astepta ca noi sa facem osanale de dragoste si de prietenie, sa facem manifestari de prietenie? Am fost fericit ca m-am putut stapini, pe mine si ca domnul Bratianu s-a putut stapini si ca lume romaneasca si ceilalti domni ministri s-au putut stapini ca sa nu facem nici un accent de revolta si de nemultumire. ()
Cind sate de-ale noastre sint aprinse, cind se prapadesc averi de miliarde, cind Comandamentul Militar Rus nu primeste pe membrii guvernului si evacueaza sate intregi, -ce vrei dumneata sa facem noi ? Manifestari de amor, dragoste si iubire ? ()
Ai fi facut dumnata - te intreb pe dumneata domnule Patrascanu si pe domnul Bratianu - pe toata raspunderea dumitale fara a intreba pe cineva, pe nici un membru din partid, nici comitetul executiv, nici delegatia, nici chiar pe cei mai buni prieteni , ceea ce am facut eu : ca sa dau telegrama la Cairo ca ma oblig a face armistitiu ? Ai fi facut-o dumneata ? Nu cred, fiindca ar fi trebuit si tovarasii dumitale ti-ar fi spus-o, sa te consulti si cu altcineva.Eu nu am facut-o. De ce? Findca eram convins ca trebuie facut acest lucru si fiindca contam pe prietenia camarazilor mei. () Si atunci, va rog : ma trezesc aici cu o armata care vine aici ca in tara dusmana si care nu stie nimic de treaba aceasta.: vine ca o armata de ocupatie , care, nu cu soldati particulari cum ati spus dv. ci cu unitati organizate si comandate face lucruri din acestea. Am inchis ochii si am inghitit. Eu multe inghit, n-aveti idee cit pot sa inghit , cind trebuie sa fie in interesul tarii noastre. Am facut niste declaratii foarte cinstite si am avut toata intelegerea domnului ministru de externe, care stie cum am facut aceste declaratii. Nu se poate pretinde de la mine atunci cind lumii intregi, incepind de la rege si pina la ultimul om cu care am vorbit, i-am spus : Am conditiuni linistitoare de la Aliati, sa vina armata aceasta, sa faca ce a facut, iar eu sa spun :
< Te salut , domnule ocupator al nostru.> ' ()

Dl L.Patrascanu : Am ascultat cu foarte mare atentie pe domnul Maniu si trebuie sa remarc cit de juste au fost observatiile mele si cit de intemeiata a fost adresarea la domnul Maniu :SA FIE CU FOARTE MARE BAGARE DE SEAMA , CUM JUDECA, CUM ACTIONEAZA SI CUM ANGAJEAZA TARA. Sentimentul public , domnule Maniu, nu trebuie exploatat : TREBUIE INDREPTAT. Este o crima daca dv. vreti sa exploatati sentimentul public. Acest sentiment public a fost indus in eroare de ani de zile. Trebuie indreptat acum, de dv. si de noi. )


Dl C.I.C. Bratianu : ' N-am sa raspund mult la cele spuse de domnul Patrascanu , fiindca domnul Maniu a exprimat in mod foarte inimos si foarte clar care a fost atitudinea noastra in timpul acestei perioade. Sintem in guvernul compus din militari si din sefii celor patru partide din tara care lucreaza alaturi de dv. Cind am intrat in contact cu domnul Patrascanu, aveam oarecari judecati contra partidului comunist, in afara de conceptiile noastre. Insa domnul Patrascanu mi-a spus atunci :< Domnule Bratianu, noi inainte de toate sintem romani. Sa lucram intr-un scop comun fiindca in aceasta ordine de idei nu reprezentam altceva decit reprezentantii dv.> Am spus domnului Patrascanu : < Cred ca dv. puteti avea pentru apropierea cu Rusia , mai multa influenta la Moscova decit putem avea noi si puteti arata opera noastra , pe care vrem s-o ducem inainte si care va deveni opera comuna a tuturor partidelor politice.> Va spun aceasta fiindca ma mira cum domnul Patrascanu pe care l-am cunoscut si l-am apreciat , cum a putut aduce impotriva noastra chestiunile pe care le-a adus ? Cum a putut reprosa domnului Maniu si mie ca n-am facut armistitiul ?
Cum ne-a putut reprosa ca n-am facut propaganda pentru impacarea cu Rusia ? '