Conexiunile administratiei publice

CONEXIUNILE ADMINISTRATIEI PUBLICE

In aceasta sectiune ne vom ocupa de conexiunile sau legaturile pe care le are administratia publica cu diferitele elemente componente ale societatii . Vom observa din aceasta analiza ca administratia publica nu functioneaza ca un sistem izolat ci, din contra, se manifesta activ in toate sferele vietii sociale, avand un rol uneori de coordonare a unor activitati iar alteori chiar de conducere a acestora . Din acest punct de vedere administratia publica se manifesta ca un motor al vietii sociale. Din alta perspectiva administratia publica la randul ei este influentata de acest angrenaj social.

Administratia publica si sistemul social

Orice administratie este rezultatul mediului social. Structura si etica oamenilor, nivelul de dezvoltare economica si tehnica, puterea politica reprezinta tot atatea elemente care determina formele de activitate ale administratiei. A studia administratia, ignorand aceste date, duce la o simpla descriere a sistemului administrativ si limiteaza intelegerea esentei sale. De aceea este bine ca studiul despre administratie sa inceapa prin examinarea mediului in care se integreaza administratia cu atat mai mult cu cat relatia este reciproca – mediul isi determina administratia iar administratia influenteaza mediul insusi .

Evolutia administratiei publice depinde deci de evolutia mediului social. Se contureaza astfel ceea ce numim pe de o parte socialitatea administratiei, care ne arata felul in care mediul social isi pune amprenta asupra administratiei publice ca sistem de organizare si ca activitate.

Socialitatea administratiei se cerceteaza prin doua elemente – timp si spatiu – pentru ca atat mediul social cat si administratia exista in timp si spatiu. Socialitatea administratiei arata trasaturile care particularizeaza un anumit tip de administratie in raport cu mediul social. Nu se poate vorbi de un sistem abstract de administratie publica, ci de un tip istoric concret de administratie intr-o tara sau alta. Constructia sistemului administrativ este strans legata de particularitatile grupurilor sociale de la nivel statal. Aceste aspecte determina in mare masura structura si functionalitatea sistemului administratiei publice[2].

Partile componente ale sistemului administratiei publice sunt constituite in stransa legatura cu specificul activitatilor dispozitive sau prestatoare ale administratiei in asa fel ca acestea sa poata fi accesibile mediului social, in care functioneaza. Astfel, administratia publica este organizata functie de asezarea si structura meniului social pentru a realiza accesul usor al acestuia la serviciile sale. Exemplu: amplasarea primariei sau prefectura in puncte accesibile egal pentru toti membrii colectivitatii locale.

In afara de socialitatea administratiei, putem vorbi de sociabilitatea ei.   

Sociabilitatea administrativa ne arata daca si in ce masura sistemul administratiei publice este penetrabil de mediul social si, in functie de aceasta, daca este sau nu compatibil cu societatea globala.

Exista tipuri de administratie publica care sunt incompatibile cu mediul social din punct de vedere al compozitiei sociale a oamenilor care compun sistemul administratiei publice, deoarece organele administratiei publice sunt formate numai din anumite clase sau categorii sociale ale mediului social dat.

Dimpotriva exista sisteme ale administratiei publice care sunt deschise sistemului social global inlesnindu-i acestuia penetrarea sub diferite forme atat in compozitia organelor administratiei publice cat si in functionalitatea acestora. Asemenea sisteme ale administratiei publice sunt caracteristice statelor democratice care asigura in acest fel un raport pozitiv de compatibilitate intre sistemul administratiei publice si societatea globala .

2. Administratia publica si sistemul politic

Legaturile dintre administratie si mediul politic sunt atat de ordin teoretic cat si de ordin practic, deoarece administratia are o pozitie de subordonare fata de deciziile politice.

Intr-adevar, administratia executa sarcinile incredintate de puterea politica. Atributiile administratiei sunt stabilite de puterea politica, care prin aceasta isi asuma raspunderea continutului lor, chiar daca ele au fost inspirate de organele administrative.

Administratia statului constituie una din activitatile cele mai importante ale societatii contemporane. De aceea, ea trebuie sa stea in centrul preocuparilor factorilor politici.

Pentru organizarea si functionarea unui stat este necesar ca administratia si puterea politica sa colaboreze. Administratia statului este una din formele fundamentale de realizare a puterii politice. Avand un caracter determinant, mediul politic este examinat in stiinta administratiei. Dintre instrumentele de care dispune puterea politica pentru conducerea politica, desigur ca administratia prezinta cea mai mare importanta. Interdependenta reciproca, armonia intre conceptii, metodele, oamenii care au responsabilitati in stat si in administratie sunt factori esentiali pentru eficienta activitatilor administrative. De aceea analiza raporturilor dintre elementul politic si administrativ si interactiunea lor este primordiala.

Prin esenta sa, sistemul administratiei publice este inseparabil legat de realizarea politicii statului, avand in vedere natura activitatii pe care o desfasoara.

Administratia publica are ca obiect realizarea valorilor politice prin care se exprima interesele generale ale societatii organizate in stat.

Sistemul politic ca ansamblu de elemente prin care se realizeaza politica, cuprinde statul ca instrument principal al puterii politice dar si partidele politice si unele grupari sociale care au un rol important pentru structurarea interesului general ca valoare politica .

Cu fiecare dintre elementele componente ale sistemului politic, sistemul administratiei de stat are anumite legaturi. Cele mai importante legaturi pentru structura si functionalitatea sistemului administratiei publice sunt cele care privesc puterea de stat.

Sistemul administratiei publice este legat din punct de vedere organizatoric si functional de puterea legiuitoare si puterea executiva.

Puterea legiuitoare este cea care formuleaza prin lege valorile politice pe care le realizeaza sistemul administratiei publice. Puterea legiuitoare are importante atributii in constituirea organelor puterii executive, a guvernului, in controlul functionalitatii acestuia. Prin aceasta este subliniata legatura intre sistemul administrativ si puterea legiuitoare.

Cele mai ample si complexe relatii exista intre sistemul administratiei publice si organele puterii executive pe planul determinarilor si influentelor mediului politic. Puterea executiva este formata din Presedintele Romaniei si Guvern. Sub autoritatea si conducerea generala a Guvernului isi desfasoara activitatea administratia publice. Puterea executiva este cea care asigura conducerea si controlul intregului sistem al administratiei publice, pentru realizarea puterii statului. De aceea in structura sistemului administratiei publice exista importante functii de conducere cu caracter politic prin care se coordoneaza activitatea sistemului administratiei publice.

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

Sistemul administratiei publice cuprinde insa pe langa aceste functii legate de puterea de stat care au un pronuntat caracter politic si functii care releva tehnicitatea administratiei publice ca activitate cu caracter dispozitiv si prestator. Aceasta parte a administratiei publice, desemnata prin functionarii birourilor, serviciilor si a diferitelor institutii publice, marcheaza si nuanteaza specificul sistemului administratiei publice in raport cu sistemul politic.

O chestiune importanta priveste sistemul administratiei publice si partidele politice.

Intre sistemul administratiei publice si partidele politice ca elemente ale sistemului politic exista relatii diferentiate de la un stat la altul si in functie de sistemul de guvernamant.

In statele democratice bazate pe sisteme pluripartidice sistemele administrative au legaturi indirecte cu partidele de guvernamant si cele care participa in coalitiile de guvernare.

Persoanele desemnate de aceste partide sau acceptate de ele ocupa functii politice in organele puterii executive si prin aceasta influenteaza sistemul administratiei publice in functionalitatea sa.

La nivelul administratiei locale reprezentantii partidelor politice alesi in organele administratiei locale au acelasi rol cu privire la structura si functionalitatea acestor componente ale sistemului administratiei publice.

Din acest punct de vedere se poate spune ca prin aceste parghii se contureaza o anumita politica administrativa sub influenta factorilor participanti la realizarea puterii politice in cadrul sistemului administratiei publice.

In sistemele de guvernamant bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional acestui partid politic. In aceste conditii este foarte greu sa se faca distinctie intre conducerea de stat si cea de partid.

O alta problema priveste raportul dintre sistemul administratiei publice si grupele de presiune. Grupele de presiune sunt grupuri sociale organizate care urmaresc realizarea unor interese cum ar fi interese de natura profesionala. Aceste grupari exercita o anumita presiune asupra sistemului administratiei publice atunci cand organele componente ale acestuia iau anumite decizii care privesc interesele acestor organizatii. Asa sunt de pilda sindicatele si patronatele.

In fine, trebuie remarcat rolul sistemului administratiei publice in activitatea sistemului politic.

Sistemul administratiei publice nu-si limiteaza functia la realizarea valorilor politice formulate de puterea publica, cu participarea specifica fiecaruia din elementele componente ale sistemului politic.

Oamenii care compun sistemul administratiei publice participa in diferite forme la activitatile care se desfasoara in cadrul sistemului politic. Astfel, birourile si serviciile administratiei publice pregatesc in mare masura proiectele deciziilor pe care le iau organele de conducere ale puterii executive. De asemenea, isi dau concursul la elaborarea proiectelor de lege, pe care le voteaza organele puterii legiuitoare, contribuind prin tehnicitatea pregatirii lor si a functiilor pe care le indeplinesc la precizarea domeniului de reglementare si preciziunii reglementarii.

La aceasta se mai adauga si participarea unor functionari ai sistemului administratiei publice la viata politica in cadrul unor partide politice sau acela al unor organizatii care desfasoara activitati de interes obstesc.

3. Administratia publica si dreptul

Multitudinea si varietatea activitatilor si a formelor de organizare a sistemului administratiei publice sunt rezultatul activitatii normative din sfera juridica.

Normele juridice constituie o modalitate importanta de realizare a ordinii in organizarea si functionarea sistemului administratiei publice, oferind un criteriu obiectiv de apreciere a conduitei oamenilor care realizeaza administratia publica.

Necesitatea reglementarii juridice a administratiei publice, in conditiile statului de drept, deriva din natura obiectului acestei activitati. Dupa cum am vazut, administratia publica are ca obiect realizarea valorilor politice, care exprima interesele generale ale societatii, interese care sunt formulate prin lege.

Avand de asigurat executarea legii, sistemul administratiei publice este instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza dreptul. Pentru a raspunde acestei misiuni administratia publica, privita ca activitate si ca sistem de organizare, trebuie sa fie de asemenea supusa dreptului. In felul acesta se contureaza principiul legalitatii administratiei publice care caracterizeaza statul de drept.

Exista o complexitate de relatii sociale ce se desfasoara in cadrul colectivelor de oameni organizati in scopul realizarii administratiei publice, precum si intre aceste colectivitati de oameni si institutii publice sau organe de stat. Organizarea si activitatea celor care realizeaza administratia publica trebuie sa fie supusa reglementarii juridice. In felul acesta dreptul constituie o dimensiune necesara pentru administratia publica.

Normele de drept constituie si un criteriu rational de apreciere a actiunilor celor care realizeaza administratia publica, prevazandu-se raspunderea acestora in situatiile in care actiunile lor nu corespund exigentelor exprimate prin normele juridice.

Normele juridice aplicabile administratiei publice se pot grupa in doua mari categorii, in functie de faptul daca acestea se aplica administratiei in raport cu ea insasi sau in raport cu altii.

Principiul legalitatii administratiei publice trebuie interpretat dinamic, in sensul obligatiei organelor administratiei publice de a actiona punand in executare legea si de a lua masurile care se impun, inclusiv cele de constrangere, pe baza si in executarea legii, in scopul restabilirii ordinii juridice incalcate. Aceasta interpretare decurge din insasi menirea administratiei publice ca slujitoare a intereselor generale ale societatii exprimate in lege. De asemenea, numai aceasta interpretare a principiului legalitatii administratiei publice poate explica particularitatile dreptului administrativ care, dupa cum vom vedea, admite actul administrativ implicit dedus din inactiunile organelor administratiei publice.

In actiunea de executare a legilor, administratiei i se poate ingadui sa emita ea insasi norme juridice.

Emiterea de norme juridice de catre administratie trebuie facuta pe baza si in executarea legii si cu respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.

O alta chestiune este aceea a normelor juridice aplicabile sistemului administratiei publice.

Pentru rezolvarea problemei naturii normelor juridice aplicabile administratiei publice si a surselor acestor norme de drept, trebuie sa tinem seama de diversitatea problemelor la care se refera reglementarea juridica cu privire la administratia publica.

Diversitatea situatiilor la care se refera normele juridice in legatura cu administratia publica implica varietatea reglementarilor aplicabile administratiei publice.

Din cercetarea normelor juridice care se refera la administratia publica rezulta marea diversitate a acestor norme precum si diferitele particularitati pentru diferitele grupe de astfel de norme juridice. Pentru acest motiv socotim ca in aceasta situatie nu mai putem sa reducem normele juridice aplicabile organizarii si functionarii administratiei publice la o singura ramura de drept, ramura dreptului administrativ, care sa cuprinda toate normele juridice aplicabile administratiei publice.

Astfel, cu privire la organizarea administratiei publice exista multe norme ale dreptului constitutional care stabilesc principiile de baza pentru organizarea si functionarea administratiei publice. Exista insa si norme juridice care reglementeaza particularitatile de organizare si functionare a administratiei publice, norme care tocmai datorita acestor particularitati pe care le cuprind pot fi grupate in ramura dreptului administrativ.

4. Administratia publica si mass media

Un subiect important si in acelasi timp delicat este relatia intre mass media ca fenomen social si administratia public, indeosebi cu sistemul autoritatilor publice ca parte fundamentala componenta a fenomenului administrativ central sau local. Preocuparea de a studia aceasta relatie raspunde imperativelor impuse de realitatea sociala, realitate in care rolul mediei a devenit foarte important.

Presa a devenit in ultimii ani in Romania un puternic factor dinamizator al constiintelor, ceea ce ii face pe multi analisti sa afirme ca este o “a patra putere” in stat. De fapt, mass-media a devenit o interfata intre societate si individ precum si intre sistemul autoritatilor publice si cetatean .

Termenul “media” desemneaza toate mijloacele de expresie, inclusiv vocea si gestul. Exista media autonoma (carti, ziare, casete video si audio etc.), media de difuzare (radioul si televiziunea) si media de comunicare (telefonul, videotextul etc.).

Notiunea de mass-media, provenind din termenul “mass” de origine anglo-saxona si cuvantul “media”, pluralul cuvantului latin „medium”, desemneaza intermediarii care realizeaza difuzarea mesajelor si presupune existenta a trei componente, respectiv suport, mesaj si public de masa care recepteaza mesajul.

Media poate influenta cetateanul in legatura cu orice problema existentiala, deci implicit si referitor la exercitiul drepturilor si indatoririlor in raporturile cu administratia. Mai mult, media poate constitui si o cauza de aparitie a unor distorsiuni, chiar conflicte intre administratie si cei administrati, relatiile intre administratie si media sunt in ambele sensuri influentandu-se reciproc .

Practic, intre media, autoritatile publice si cetateni exista raporturi de interdependenta, de presiune reciproca .

Desemnarea autoritatilor administratiei publice, prin alegere sau numire, mobilizeaza intreaga medie a unui stat. Totodata, media intervine pe intreg parcursul exercitarii puterii si activitatii administratiei, inclusiv printr-un control riguros si sesizarea disfunctionalitatilor.

Pe de alta parte, autoritatile administratiei publice au tendinta de a tine sub control prin modul de reglementare juridica, audio-vizualul, presa scrisa si celelalte segmente ale media in scopul manipularii mai mult sau mai putin directe a informatiei.

De fapt, indiferent de modul de organizare socio-politica a unui stat, media nu poate fi total independenta. Acolo unde media este un serviciu public, dependenta de puterea politica este evidenta, finantarea fiind asigurata, in principal, de la bugetul statului. Aceasta nu inseamna insa ca media ca serviciu oferit de un particular ar fi total independenta si neutra.

In relatiile administratiei cu media, cei administrati ocupa in societate un loc cu o dubla semnificatie: beneficiari ai mesajelor transmise prin media de la autoritatile administratiei publice dar si de factor determinant in constituirea acestor autoritati sub influenta mesajului mediatizat.