Contenciosul administrativ - consideratii introductive

Contenciosul administrativ - Consideratii introductive

Termenul de „contencios” isi are originea etimologica in limba latina, in verbul contendere, care inseamna a lupta, a se stradui sa invinga etc.

Asadar, „contenciosul” inseamna o confruntare, actiuni contradictorii, prin care fiecare parte implicata intr-un litigiu cauta sa-si realizeze interesele in dauna celeilalte parti, acestea avand in acel litigiu pozitii divergente.

Profesorul Constantin Rarincescu considera ca notiunea deriva din latinescul „contendere” (a lupta), deoarece procesele care se desfasurau inaintea instantelor, au fost asemuite, de mult timp, unor dispute judiciare, unde fiecare parte lupta, contradictoriu, pentru recunoasterea si apararea dreptului sau.

Termenul de contencios administrativ poate fi utilizat in mai multe acceptiuni, astfel:

Notiunea de contencios administrativ

a) In sens functional, de activitate, prin contencios administrativ se intelege activitatea propriu-zisa de solutionare a litigiilor, in care cel putin una dintre parti este un organ al administratiei publice;

b) In sens organizatoric, de sistem de organe, prin contencios administrativ se intelege totalitatea organelor care solutioneaza litigiile, in care cel putin una dintre parti este un organ al administratiei publice;

c) In sensul de institutie juridica, prin contencios administrativ se intelege ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in activitatea de solutionare a litigiilor, in care cel putin una dintre parti este un organ al administratiei publice

Contenciosul administrativ a aparut in conditiile aplicarii principiului separatiei puterilor in stat, cu referire la litigiile ivite intre administratia de stat si cei administrati, a caror solutionare se facea prin aplicarea regulilor dreptului public.

Notiunea de contencios administrativ nu trebuie confundata cu notiunea de jurisdictie, in general, si nici cu aceea de jurisdictie administrativa, in special.

Termenul de jurisdictie provine din cuvintele latine juris drept) si dictio a spune), cu alte cuvinte a afirma dreptul.

In functie de aplicarea diferitelor criterii, se poate opera o anume clasificare a jurisdictiei.

Astfel, in functie de organul care o realizeaza, se disting mai multe feluri de jurisdictie:

jurisdictie judiciara, cand aceasta este infaptuita de catre organele
judecatoresti;

2) jurisdictie administrativa, cand este realizata de organe ale administratiei publice;

3) jurisdictie neguvernamentala, cand este infaptuita de organe neguvernamentale cu atributii jurisdictionale.

Lucrare: Comportamentul politic asimilat grupurilor Referat: Structura organizationala a UE

In functie de continutul activitatii si de scopul urmarit, se disting:

A. jurisdictie contencioasa;

B. jurisdictie necontencioasa sau gratioasa.

Activitatea jurisdictionala contencioasa are ca obiect rezolvarea unor conflicte juridice nascute din incalcarea legii.

A. Activitatea jurisdictionala contencioasa este definita ca fiind o activitate ce consta in solutionarea litigiilor juridice, de organe expres prevazute de lege, concretizata in hotarari ce au forta de lucru judecat, activitate care se desfasoara dupa o anumita procedura, in care se evidentiaza in mod deosebit principiile contradictorialitatii si al motivarii hotararilor.

B. Prin activitatea jurisdictionala necontencioasa sau gratioasa se urmareste recunoasterea pentru partile unor raporturi juridice a drepturilor pe care le au, in scopul asigurarii lor in cazul unor eventuale litigii.

Aceasta activitate se concretizeaza prin acte emise de organele judecatoresti, dar mai ales, prin acte notariale.

In timp ce prin jurisdictia contencioasa se intelege solutionarea oricarui fel de litigiu, prin contenciosul administrativ se intelege solutionarea unui anumit gen de litigii si anume, litigiile in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica. Deci, sfera contenciosului administrativ este mai restransa decat aceea de jurisdictie contencioasa

Raportata insa la notiunea de jurisdictie administrativa, notiunea de contencios administrativ este mai larga, deoarece jurisdictia administrativa, se refera numai la litigiile solutionate de organele administratiei publice cu atributii jurisdictionale, in timp ce contenciosul administrativ cuprinde toate litigiile in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, litigii solutionate de catre instanta de judecata.

Din punct de vedere al litigiilor ce formeaza obiectul judecatii ei, functiunea jurisdictionala se imparte in doua ramuri si anume:

a. contenciosul de drept comun care este alcatuit din totalitatea litigiilor de competenta organelor judecatoresti propriu-zise de natura civila, comerciala si penala - care nu face obiectul studiului nostru;

b. contenciosul administrativ compus din totalitatea litigiilor de natura administrativa de competenta fie a tribunalelor de drept comun, fie a curtilor de apel.

Prin urmare, organele de contencios se impart in organe de contencios judiciar, competente sa solutioneze potrivit legii, toate conflictele juridice existente in legi si organe de contencios administrativ, competente sa judece, potrivit legii, conflictele juridice in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica.

Definitia contenciosului administrativ

Potrivit art.2 alin. 1 lit. f din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, asa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 262/2007,  prin contencios administrativ intelegem activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor, in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.