Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Administratie


Qdidactic » bani & cariera » management » administratie
Sistemele politico – administrative nationale ale celor mai reprezentative state ale uniunii europene



Sistemele politico – administrative nationale ale celor mai reprezentative state ale uniunii europene


SISTEMELE POLITICO – ADMINISTRATIVE NATIONALE ALE CELOR MAI REPREZENTATIVE STATE ALE UNIUNII EUROPENE


1. Structurile de stat

Prin structura se intelege modul de organizare a puterii de stat in raport cu teritoriul, existand doua tipuri de clasificare a statelor: -una conform dreptului constitutional, conform careia statele sunt impartite in:unitare; federale si

Confederale; -a doua clasificare, mai apropiata de realitate si care tine cont si de anumite particularitati ale statelor, conform careia acestea se impart in: state unitare, federale, state cu puternice structuri regionale si comunitare precum si state integrate intr-un ansamblu cu caracter cvasi confederal.

O situatie aparte o au statele cu puternice structuri regionale si comunitare care se afla intr-o stare intermediara intre statul unitar si cel federal.

Mai devreme sau mai tarziu in aceste state se va cristaliza una din optiuni intre cele doua structuri de stat.

In ce priveste fostele puteri coloniale, care au si astazi interese majore fata de teritoriile de peste mari care le-au apartinut sau inca le mai apartin, pentru metropola structura este unitara (partea europeana a Frantei, Marii Britanii si Olanda). Dar ele au dezvoltat relatii cu fostele colonii, care seamana cu cele din statele compuse sau din compunerile de state.

Apare, dupa Jacques Ziller, o categorie distincta de state comunitare – state integrate intr-un ansamblu cvasiconfederal, care au o dubla natura: pentru partea europeana structura este unitara iar pentru relatiile cu unele dintre fostele colonii structura este cvasiconfederala.


1.1. Statele integrate intr-un ansamblu cu caracter cvasiconfederal : Olanda si Marea Britanie.


Indiferent de definitiile date, elementul de departajare a confederatiei de federatie consta in faptul ca spre deosebire de federatie, confederatia nu constituie un nou stat diferit de statele membre (ex. C.S.I.).



Acestea raman independente, egale, subiecte distincte de drept international public, avand insa anumite organe comune, ale caror acte, ca regula nu sunt de aplicabilitate imediata, in statele confederate.

Dar termenul de confederatie nu se poate aplica relatiilor dintre metropole si fostele lor colonii, care sunt din punct de vedere juridic sau cel putin politic si sociologic, distincte de aceste, dar in care fosta metropola are o pozitie dominanta si presteaza anumite activitati politico-administrative directe.

La fel, aici termenul de federatie nu poate fi aplicat deoarece uniunea fostelor puteri coloniale si a fostelor colonii nu da nastere unor noi state.

Pentru desemnarea acestei realizari s-a inventat termenul de cvasiconfederatie.

Esenta relatiilor stabilite in cadrul acestora consta in existenta unor forme de dependenta a fostelor colonii fata de fostele metropole.

Termenul se aplica:

1. Regatului Tarilor de Jos, un ansamblu compus din trei parti cu drepturi egale: Aruba, in Marea Caraibelor; Antilele Olandeze si Olanda, singura care face parte din C.E.

Fiecare dintre cele 3 componente are constitutie proprie.

Competentele cvasiconfederative cuprind partea esentiala a politicii externe, apararea, cetatenia si, partial, sistemul judiciar. In toate celelalte domenii, cele 3 state dispun de autonomie legislativa deplina.

2. Domeniilor Coroanei Britanice, constituit din Marea Britanie si Irlanda, insula Man si insulele anglo – normande; insula Jersey, Guernesey si Sark


D.C.B. au institutii foarte vechi care le asigura o larga autonomie interna, exercitand doar competentele privind apararea si reletiile internationale.

Desi nu fac parte din statele comunitare D.C. li se aplica totusi anumite reguli din tratatele comunitare.

3. Termenul de cvasiconfederatie se aplica de asemenea formele particulare care leaga insulele ce apartin Europei si pe cele din Atlanticul de Nord, de Marea Britanie sau Danemarca, regate de care ele depind printr-o traditie seculara.

Dimpotriva, termenul de cvasiconfederatie nu se poate aplica relatiilor de natura conventionala dintre Franta si Monaco sau dintre Italia si Vatican, care sunt state independente, dar se pot aplica relatiilor deosebite si a unor aspecte de natura administrativa existente intre Andora, Spania, si Franta. In cazul raporturilor dintre Italia si Republica San Marino nu exista nici un fel de realatii de tip cvasiconfederal.


1.2. Statele unitare : Franta, Danemarca, Grecia, Finlanda, Suedia;

Sunt cele care “poseda un singur centru de impulsuri politice si guvernamentale.

Puterea politica in plenitudinea atributiilor si functiilor sale, apartine unui titular unic care este persoana juridica a statului.

Toti indivizii plasati sub suveranitatea statului sunt supusi aceleiasi autoritati unice, traiesc sub acelasi regim constitutional si sunt dirijati de aceleasi legi.

Desi statul unitar nu este incompatibil cu autonomia autoritatilor locale, aceasta este insa limitata fata de puterea centrala.

Potrivit constitutiilor actuale calificativul de stat unitar se aplica la 10 din cele 15 state ale U.E analizate. Trebuie precizat ca in cadrul acestui tip de stat exista configuratii total diferite, ilustrativ fiind modelul francez si modelul britanic.

In Franta caracterul de stat unitar a fost consacrat prin diverse texte constitutionale si regimul juridic este uniform pe intreg teritoriul.

In Marea Britanie nu exista o constitutie scrisa, principiul constitutional fundamental fiind cel al suveranitatii Parlamentului care poate legifera pe tot teritoriul Marii Britanii, ceea ce demonstreaza caracterul unitar al statului.

Conform acestui principiu Parlamentul poate legifera in mod diferit pentru anumite parti ale teritoriului si poate, de asemenea, sa-si delege puterea unor organe locale astfel incat unitatea statulu britanic este insotita de o diversitate a dreptului.


1.3. Statele federale: Austria, Belgia, Germania;

Conform lui Georges Burdeau, statul federal, cu toate ca apare ca un singur subiect de drept international public, este constituit din state membre ce isi pastreaza anumite atribute ale suveranitatii interne si in special o parte importanta a puterii legislative.

Statele membre (federate) se deosebesc de colectivitatile locale din statul unitar, prin faptul ca poseda o competenta proprie fixata prin constitutia federala, in materie legislativa si jurisdictionala si participa la formarea vointei statului federal.


1.4. Statele cu structuri regionale si comunitare puternice : Spania si Italia


Aceasta forma de stat de natura recenta, este o structura intermediara intre statul unitar si cel federal, fiind definita de Philippe Lauvaux, astfel: “Modelul statului regional a fost conceput de autorii Constitutiei spaniole republicane din 1931 sub denumirea de Stat integral. Distinctia dintre statul regional si statul federal este in primul rand de natura juridica.

In statul regional exista o singura ordine constitutionala, aceea a statului central originar, si Constitutia este cea care determina statutul si atributiile organelor regionale, conform principiului federalist de repartizare a competentelor legislative. Dimpotriva, statul federalist poseda o dualitate de ordini constitutionale : ordinea statului federal si ordinile statelor federate.

Definitia statului regional vizeaza in mod expres Spania si Italia iar intre 1970 – 1993 s-a aplicat si Belgiei.

Actuala Constitutie a Italiei reunificate dateaza din 1947. Aceasta proclama Republica Italiana unica si indivizibila dar recunoaste, in acelasi timp, autonomia regiunilor prin adaptarea principiilor si metodelor legislative la exigentele autonomiei si descentralizarii.

Prin referendumul din 7 octombrie 2001 care a confirmat revizuirea titlului V “ Regiunile, provinciile si comunele “ Italia a facut un pas important spre federalism.


1. Structura de stat a Romaniei in comparatie cu structura statelor comunitare


Prin art. 1 alin. 1 al Constitutiei din 1991 se consacra structura unitara de stat a Romaniei. Aceasta este aproape identica cu cea a Frantei, diferenta esentiala constand in relatiile cvasiconfederate pe care Franta metropolitana le are cu teritoriile de peste mari, unele din fostele sale colonii.

Privind comparativ structurile nationale de putere, putem lesne constata ca intre Romania si Uniunea Europeana nu exista nici o incompatibilitate.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright