Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Asistenta sociala


Qdidactic » bani & cariera » management » asistenta sociala
Evolutia fenomenului violentei in familie



Evolutia fenomenului violentei in familie


Evolutia fenomenului violentei in familie

Violenta tine de viata cotidiana a societatii noastre, care ne ameninta direct sau indirect siguranta de fiecare zi in mod dureros, dar si o realitate culturala, o parte a discursurilor care privesc societatea umana. Directiile ei de actiune sunt extrem de variate, fiind adesea orientate impotriva unor categorii si grupuri vulnerabile ale comunitatii, ca minoritatile etnice, religioase sau sexuale, femeile, copiii si persoanele de varsta a III-a

Violenta este universal prezenta dar, totodata, si condamnata, deoarece ea ne afecteaza vietile, atat la nivel interpersonal, cat si la nivel societal. La primul nivel vorbim de actele de delicventa, de criminalitate, de violenta fizica, emotionala si psihica dintre persoane (membrii de familie sau din afara ei). La cel de-al doilea nivel regasim formele ei structurale societale, ca: razboaiele, inegalitatile sociale, conflictele intre comunitati si intre natiuni

Fenomenul violentei domestice a devenit, din pacate, unul reprezentativ pentru multe dintre mediile sociale caracterizate de deprivare social-economica (saracie, somaj, lipsa de educatie). Corespunzator studiilor efectuate asupra familiei ca institutie sociala, violenta domestica se manifesta si in contexte familiale care nu prezinta trasaturile mentionate mai sus, deci ingrijorarea specialistilor sporeste odata cu diversificarea itemilor luati in discutie: comportament necontrolat, expectatii nerealiste, tendinte de izolare, blamare reciproca, manifestari violente in cazul relatiilor intre membrii familiei si, in special, utilizarea fortei in sex, admonestari verbale, personalitate duala, violenta fizica



Prin urmare, violenta in familie reprezinta o problema sociala, o problema de sanatate si, in acelasi timp, o incalcare a drepturilor omului.

Concluziile cercetatorilor si datele statistice au stabilit anumite coordonate de timp, spatiu, stari afective etc. ce influenteaza aparitia si evolutia abuzului in familie. De regula, evenimentele nefericite debuteaza seara, in jurul momentului cinei, cand toti membrii se aduna in casa, in jurul mesei.

In familiile sarace, se pare ca aparitia celui de-al doilea copil determina o crestere a incidentelor violente, iar prezenta in familie a unei persoane cu deficiente sau cu o boala cronica reprezinta un factor agravant. De asemenea, sarbatorile sunt momente de escaladare a violentei

Gelles si Straus au aratat ca de Craciun si Anul Nou se produce o escaladare a incidentelor de violenta in familie, determinate de stresul financiar asociat cu timpul liber, cand toti membrii familiei sunt impreuna. Sfarsitul de saptamana este, de asemenea, o perioada mai violenta, deoarece nici un membru al familiei nu este prins intr-un alt mediu social, cum ar fi scoala sau locul de munca.

Violenta in familie, prin amploarea si formele grave in care se manifesta, pune in pericol insasi existenta familiei, ca grup social.

Din studiul situatiei infractiunilor savarsite in 2002 – raport al Ministerului de Interne din 05.03.2003 – rezulta ca majoritatea faptelor comise intre membrii familiei le constituie cele de omor, tentativa de omor, lovirile cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, vatamare corporala, violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuala, coruptia sexuala, incestul, talharia, abandonul de familie, relele tratamente aplicate minorului si punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji. Din totalul de 26.890 de asemenea infractiuni, in 2.115 autorii si victimele au fost soti sau rude apropiate, reprezentand 7,86%.

Dintre cele 2.115 infractiuni intrafamiliale, au fost victime 2.182 persoane, dintre care:

– minori – 852 (39,04%), din care: 570 cu varsta de 0–14 ani si 282 cu varsta de 14–17 ani;

– majori – 1.330 (60,95%), din care: 943 de femei si 387 de barbati.

Dintre cei 2.105 autori care au savarsit infractiunile intrafamiliale, 386 (18,33%) aveau antecedente penale, 761 (36,15%) erau sub influenta alcoolului, 33 (1,56%) sufereau de boli psihice, 7 (0,33%) erau toxicomani si 914 (43,61%) se incadrau in alte situatii.

Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului a avut initiativa de a acumula informatiile si experienta in domeniul prevenirii si interventiei in cazurile de neglijare si abuz ale diverselor organisme internationale si nationale, guvernamentale si neguvernamentale pentru a creiona un program unitar coerent si complex in favoarea copilului.

Ancheta intreprinsa la nivelul gospodariilor cu copii minori a scos in evidenta o incidenta relativ scazuta a cazurilor de abuz sever, declarate de parinti. Astfel, 1,4% dintre parintii investigati au declarat ca-si abuzeaza fizic sever, cu o frecventa regulata, copiii (urme lasate pe corpul copilului dupa bataie, privare temporara de hrana, spitalizare in urma bataii), 0,5% recurg la abuz emotional grav cu frecventa ridicata (izolarea sau incuierea copilului, legarea copilului pentru a-i interzice iesirea din casa), 12,9% dintre copii sunt opriti de parinti sa mearga la scoala, in acest timp fiind obligati sa presteze diferite treburi casnice (0,5%), sa lucreze (6,3%), sau pentru ca parintii considera scoala fara importanta pentru viitorul copilului (0,6%) si a fost inregistrat un singur caz de abuz sexual din 1.556 gospodarii cat a cuprins esantionul investigat.


Incidenta cazurilor de pedepsire a copilului prin bataie sau agresiune verbala pentru diverse greseli atinge frecvente ridicate. Parintii asociaza aceste incidente cu masuri educative pentru discriminarea copilului. Astfel, copiii sunt batuti in 47,2% din familiile investigate, 79% din totalul copiilor sunt batuti numai cu mana, 5,2% cu obiecte (bat, linie, curea) si 15,8% cu mana si cu diverse obiecte, 24% gospodarii declara ca-si injura copiii, 48% ii ameninta cu bataia sau alte pedepse si 38,6% isi umilesc copiii

Rezultatele anchetei intreprinse in randul copiilor indica frecvente mai mari ale incidentei cazurilor de abuz fata de declaratiile parintilor, 4,6% dintre copii considera ca sunt abuzati fizic sever si cu frecventa ridicata, 1,7% dintre copii declara ca au ramas cu urme ale bataii pe diverse parti ale corpului, 2,0% au fost privati temporar de hrana ca pedeapsa, 0,3% au fost arsi cu diverse obiecte ca pedeapsa si 0,6% au fost loviti sau izbiti de pereti sau alte obiecte. 10,4% dintre copiii investigati se considera exploatati de familie, pentru ca nu sunt lasati la scoala fiind trimisi sa munceasca (2,6%) sau sa cerseasca (1,2%). Procentul copiilor care declara ca au fost abuzati sexual este mai mare fata de declaratiile parintilor (9,1%), 1,1% dintre copii declarand ca au fost obligati sa aiba relatii sexuale, 1,2% au primit bani pentru a avea relatii sexuale si 0,7% au primit bani pentru a poza goi.

Copiii se simt neglijati fizic, emotional sau educational mai putin decat declara parintii, iar efectele negative pe care aceste forme de neglijare le pot avea asupra dezvoltarii copilului sunt resimtite mai slab de copii decat de parintii lor

Violenta este clasificata de OMS in patru categorii: fizica, sexuala, psihologica si deprivare sau neglijare. Cu toate acestea, raportul vorbeste doar de numarul de raniri sau morti prin aplicarea fortei fizice (si sexuale, in oarecare masura). Pe baza acestor cifre se dezvolta programe si se dau recomandari. Cazurile de violenta fizica sunt mai usor de monitorizat, pe cand celelalte tipuri sunt mai greu de cuantificat.

Cu toate acestea, violenta este parte a oricarui sistem viu, deci ea exista in fiecare fiinta umana.

Partea cea mai mare a violentei zilnice cu care se confrunta oamenii, desi mai putin spectaculoasa ca violenta fizica, au mai ales efecte pe termen lung (abuz de putere, manipulare, violenta verbala, amenintari, santaj emotional, hartuire, neglijare). Cu alte cuvinte, violenta este forta ce afecteaza sau incearca sa afecteze o persoana in integritatea ei sau parti ale unui sistem (corpul ori vointa unei persoane). Aceasta definitie scoate in evidenta, pe de o parte, faptul ca aceasta forta imbraca foarte multe aspecte (poate fi agresiune fizica, dar si manipulare de energii, umilire etc.) si, pe de alta parte, spune ceva despre puterea sau „integritatea“ celui asupra caruia se actioneaza. Aceeasi forta poate fi distrugatoare pentru integritatea unei persoane, dar nu si pentru alta. Aceasta are de-a face cu dezvoltarea personala si capacitatea de vindecare a unei persoane

Atat violenta, cat si nonviolenta isi au originea in insasi natura umana care, in sine, nu ar trebui sa reprezinte deloc o problema. Intre doua sau mai multe persoane, in mod inevitabil, vor exista diferente legate de temperament, de modul de a fi, de comportament, de credinte, de puncte de vedere. Cum reactioneaza oamenii la aceste diferente? Pat Patfoort considera ca, in mod uzual, oamenii opereaza cu aceste diferente folosind ceea ce se numeste modelul superioritate-inferioritate

Conform acestui model, oamenii  incearca sa-si prezinte propriile atribute, comportamente sau puncte de vedere ca fiind mai bune decat ale celorlalti. Cu alte cuvinte, incearca sa se plaseze pe o pozitie de superioritate si sa-l minimizeze sau sa-l anihileze pe celalalt.

Deci, la baza comportamentelor violente sta aceasta lupta pentru pozitia de superioritate care, din pacate, este cea mai folosita metoda de raportare la celalalt in societatea actuala si, la prima vedere, pare cel mai usor de folosit.

Violenta impotriva femeilor exista in toate tarile, atat in cele cu o economie dezvoltata, cat si in cele sarace. Mai mult, ea exista in toate clasele sociale si la toate nivelurile de educatie




Maria Roth-Szamosközi, op. cit., p. 3.

Ibidem, pp. 4-5.

Mariana Spanu, Introducere in asistenta sociala a familiei si protectia copilului, Editura Tehnica, Chisinau, 1998, p. 53.

Gabriela Irimescu, Violenta in familie si metodologia interventiei in Asistenta sociala. Studii si aplicatii, Editura Polirom, Iasi, 2005, p. 147.

Gelles si Straus apud Gabriela Irimescu, op. cit., p. 147.

Gabriela Irimescu, op. cit., pp. 147-149.

***, In interesul copilului, art. Abuzul si neglijarea copilului in Romania, nr. 1, 2001, p. 6.

Ibidem, p. 7.

Alina Dumitru, Corina Acris, op. cit., p. 68.

Ibidem, p. 80.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright