Grila Management General

Grila Management General

1. Latura tehnico - organizatorica a managementului decurge din:

Precizati care este varianta corecta care indica abordarea universalitatii managementului prin prisma laturii tehnico - organizatorice.

a. natura juridica a colectivitatilor implicate;

b. calitatea factorilor de decizie la nivel de sectii;

c. caracterul oricarui proces de munca si care reprezinta managementul tehnicii si al tehnologiei de fabricatie;

d. numarul de contracte de munca;

e. parghiile economice folosite, la formele si metodele managementului, la aspectele concrete ale stimulentelor materiale si morale;

2. Managementul  este:
Care este definitia corecta si completa a managementului?

a. ansamblul activitatilor care au ca scop analizarea intregului colectiv de salariati din intreprindere;
b. o disciplina fundamentala care are ca scop asigurarea unui viitor trainic si eficace pe plan economic;
c. o disciplina fundamentala care are ca scop asigurarea unui viitor trainic si eficace pe plan social;
d. dat de numarul de sarcini pe care le are de indeplinit un manager in vederea obtinerii de profit;
e. ansamblul activitatilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care inglobeaza sarcinile conducerii, gestiunii, administrarii si organizarii agentului economic si vizeaza ca prin adoptarea deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor microeconomice sa analizeze intregul colectiv de salariati pentru a intreprinde si a lucra profitabil, pentru a organiza schimbari capabile sa asigure unitatii un viitor
trainic si eficace pe plan economic si social.

3. David H Hemphil, sustine ca managementul este:

1) un compus al elementelor putere;
2) autoritate;
3) influenta;
4) specific firmelor mari;
5) specific firmelor mici si mijlocii.

Care din combinatiile de mai jos au legatura cu definitia data de David H Hemphil:
a. 2,3,4
b. 1,2,3
c. 1,4,5
d. 1,2,5
e. 3,4,5.

4. William Newman defineste managementul ca:
Alegeti varianta de raspuns corecta care scoate in evidenta definitia managementului in opinia lui William Newman.

a. ansamblul activitatilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care inglobeaza sarcinile conducerii, gestiunii, administrarii si organizarii agentului economic si vizeaza ca prin adoptarea deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor microeconomice sa analizeze intregul colectiv de salariati pentru a intreprinde si a lucra profitabil, pentru a organiza schimbari capabile sa asigure unitatii un viitor trainic si eficace pe plan economic si social
b. importanta tehnica sociala, ca directionare, conducere si control al eforturilor unei grupe de indivizi in vederea realizarii unui anumit scop comun;
c. ansamblul activitatilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care inglobeaza sarcinile conducerii;
d. ansamblul deciziilor optime in vederea proiectarii si reglarii proceselor microeconomice
e. ansamblul deciziilor optime in vederea proiectarii si reglarii proceselor macroeconomice.

5. Dinamizarea managementului societatii comerciale depinde in principal de:

1) initiativa managerilor;
2) politic adoptata de firma;
3) gradul de implicare al factorilor de decizie;
4) initiativa statului;
5) calitatile managerilor.

De ce anume depinde in principal dinamizarea managementului societatii
comerciale? Alegeti combinatia de variante corecta care scoate in evidenta acest lucru.
a. 1,4
b. 2,3
c. 3,4
d. 4,5
e. 1,5

6. Aplicarea necorespunzatoare a managementului transformarii mediului ambiant in cadrul firmei sau aplicarea acestuia intr-un numar nesemnificativ de firme dauneaza:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu aplicarea necorespunzatoare a managementului transformarii mediului ambiant in cadrul firmei.

a. analizei rezultatelor economice
b. intrarii in fabricatie a materiilor prime
c. controlului C.T.C al produselor
d. adoptarii deciziilor
e. procesului general de management al transformarii mediului ambiant la nivel agregat, macroeconomic

7. Punand in evidenta rolul factorului uman in procesul managerial, continutul social este redat de: Alegeti varianta de raspuns corecta care nu are legatura cu rolul factorului uman in procesul managerial.

a. analiza resurselor financiare pe termen mediu si lung
b. participarea omului in etapele de stabilire a scopului;
c. analiza situatiei
d. depistarea problemei
e. elaborarea variantelor deciziei.

8. Determinarea continutului metodologic al procesului managerial, date fiind trasaturile specifice ale activitatii manageriale, se face parcurgand urmatoarele etape:

1) definirea scopului;
2) adoptarea deciziilor de reinvestire;
3) analiza optiunilor strategice;
4) analiza situatiei;
5) determinarea problemei si adoptarea deciziei.

Care este combinatia de variante corecta care scoate in evidenta etapele specifice
procesului managerial:
a. 1,3,5
b. 1,4,5
c. 2,4,5
d. 3,4,5
e. 1,2,3

9. Din punctul de vedere al practicii, necesitatea studierii procesului managerial este pusa in evidenta de:
De ce anume este pusa in evidenta necesitatea studierii procesului managerial din punctul de vedere al practicii?  Identificati varianta de raspuns corecta.

a. cresterea deosebita a rolului parametrilor temporali ai managementului in era vitezei dezvoltarii tehnico-stiintifice
b. rezultatele activitatii trecute
c. rezultatele activitatii prezente
d. functiile managementului firmei;
e. functiunile managementului firmei

10. Sfera de cuprindere si intensitatea procesului managerial se afla intr-un raport de:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu sfera de cuprindere si intensitatea procesului managerial.

a. dependenta cu esalonul managerial, in sensul ca, cu cat acesta se realizeaza pe o
treapta din ierarhia superioara a sistemului managerial, cu atat este mai cuprinzator, mai intens si mai bogat in semnificatii si rezultate
b. independenta cu esalonul managerial, in sensul ca, cu cat acesta se realizeaza pe o
treapta din ierarhia superioara a sistemului managerial, cu atat este mai cuprinzator, mai intens si mai bogat in semnificatii si rezultate
c. dependenta cu esalonul managerial, in sensul ca, cu cat acesta se realizeaza pe o treapta din ierarhia inferioara a sistemului managerial, cu atat este mai cuprinzator, mai intens si mai bogat in semnificatii si rezultate
d. dependenta cu esalonul managerial, in sensul ca, cu cat acesta se realizeaza pe o treapta din ierarhia inferioara a sistemului managerial, cu atat este mai cuprinzator, mai putin intens si mai bogat in semnificatii;
e. crestere a esalonul managerial, in sensul ca, cu cat acesta se realizeaza pe o treapta din ierarhia superioara a sistemului managerial, cu atat este mai cuprinzator, mai intens si mai bogat in semnificatii.

11. Esenta procesului managerial consta in:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu esenta procesului managerial.

a. crestere a esalonul managerial, in sensul ca, cu cat acesta se realizeaza pe o treapta din ierarhia superioara a sistemului managerial
b. concentrarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune
c. semnificatii si rezultate deosebite
d. cresterea deosebita a rolului parametrilor temporali ai managementului in era vitezei dezvoltarii tehnico-stiintifice
e. diversificarea gamei de produse

12. Continutul functional al procesului managerial se contureaza in urmatoarele etape:
Alegeti varianta de raspuns corecta care nu reprezinta etapa a continutului functional al procesului managerial.

a. coordonare
b. planificarea
c. organizarea;
d. controlul;
e. influentarea

13. Trasaturile definitorii ale strategiei sunt:

1) au in vedere, in mod explicit si implicit, realizarea unor scopuri bine precizate,
specificate sub forma de misiune si obiective, vizandu-se in acelasi timp perioadele viitoare;
2) sfera de cuprindere a strategiei o reprezinta forta de munca;
3) identificarea principalelor deficiente ale sistemului informational;
4) sfera de cuprindere a strategiei este organizatia in ansamblul sau rezumandu-se la
elementele sale esentiale;
5) este rezultatul negocierii.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta trasaturile definitorii ale strategiei:
a. 2,3,4
b. 1,2,4
c. 1,4,5
d. 1,3,5
e. 3,4,5

14. Elaborarea si aplicarea strategiilor nu reprezinta un scop in sine, ci constituie:
Alegeti varianta de raspuns corecta care scoate in evidenta modul de elaborare si
aplicare a strategiilor.

a. sfera de cuprindere a organizatiei;
b. esenta managementului
c. obiectivul de studiu al managerului
d. o modalitate manageriala majora de profesionalizare a conducerii si cresterii competitivitatii firmei
e. totalitatea operatiunilor de verificare a desfasurarii procesului de productie.

15. In conceperea si fundamentarea activitatilor firmelor un rol esential il au strategiile si politicile elaborate de catre:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu conceperea si fundamentarea
activitatilor firmelor.

a. mecanismele manageriale
b. structurile guvernamentale
c. structurile functionale
d. subalterni
e. actionari

16. Pentru a formula strategia, managerul trebuie sa stabileasca un model in care sa
clarifice cele patru componente ale strategiei manageriale:
Alegeti varianta de raspuns corecta care nu are legatura cu formularea strategiei de
catre manager.

a. oportunitatea pietei
b. competentele si resursele societatii comerciale
c. valorile si aspiratiile personale ale cadrelor superioare
d. sinergia, definita ca afecte sintetice ce se asteapta, ca urmare a implementarii
deciziilor si utilizarii resurselor organizatiei
e. valorile morale, rolul social si responsabilitatea sociala a societatii comerciale

17. Organizarea se cladeste in functie de trei criterii:

1) divizarea lucrului general in vederea atingerii unui obiectiv, dintr-o serie de activitatii si de operatii;
2) costuri mai mari decat precedentele dar relativ modeste;
3) forta de munca specializata cu pregatire continuu actualizabila;
4) evitarea reverificarii sarcinilor;
5) orientarea tuturor eforturilor catre un obiectiv unic si o functionare corespunzatoare.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta criterii specifice organizarii:
a. 2,3,4
b. 1,3,4
c. 1,4,5
d. 1,3,5
e. 3,4,5

18. McGregor, C. Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert si alti teoreticieni ai
organizarii intreprinderilor sustin ca pentru a fi eficienta, organizarea trebuie sa se bazeze pe:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu ceea ce au spus McGregor, C.
Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert si alti teoreticieni ai organizarii intreprinderilor in legatura cu organizarea.

a. ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maximum de eficienta a resurselor financiare pe care le are la dispozitie societatea comerciala;
b. structuri dinamice, adaptate continuu la obiectivele intreprinderii si la oamenii care
le realizeaza;
c. ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maximum de eficienta a resurselor umane pe care le are la dispozitie societatea comerciala
d. metode, tehnici si instrumente manageriale
e. principii, metode si tehnici fundamentate stiintific

19. H. Fayol defineste organizarea in felul urmator:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu definitia data de H. Fayol in
ceea ce priveste organizarea.

a. a organiza intreprinderea inseamna a o aproviziona cu tot ce-i necesar pentru functionarea ei: materii prime, utilaj, bani, personal
b. ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maximum de eficienta a resurselor financiare pe care le are la dispozitie societatea comerciala
c. ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maximum de eficienta a resurselor umane pe care le are la dispozitie societatea comerciala;
d. gruparea functiunilor activitatilor, atributiilor si sarcinilor in functie de anumite criterii si repartizarea acestora in scopul realizarii lor, pe grupuri de lucru si salariati in vederea concretizarii conditiilor care sa asigure posibilitati pentru realizarea obiectivelor societatii comerciale
e. gruparea functiunilor activitatilor, atributiilor si sarcinilor in functie de anumite
criterii si repartizarea acestora in scopul realizarii lor

20. In procesul de grupare a activitatilor pe functiuni managerul va tine seama de legaturile dintre obiective, functiuni si activitatii, precum si de anumite criterii, dintre care mai semnificative ne apar:

1) criteriul de identitate, care cere ca gruparea unor activitatii identice ca factura sa tina seama si de necesitatea utilizarii unor tehnici specializate de lucru in acelasi domeniu, precum si de volumul de lucru care sa justifice tratarea lor distincta;
2) criteriul de complementaritate care solicita gruparea unor activitatii ca factura, dar cu legaturi indispensabile ceea ce impun activitatilor respective raporturi de completare reciproca sau de auxiliaritate;
3) criteriul de convergenta, care are in vedere gruparea activitatilor diferite ca natura, care solicita tehnici specializate deosebit de diferite, dar care converg spre realizarea acelorasi obiective;
4) criteriul de reducere a costurilor de productie care are in vedere gruparea activitatilor
diferite ca natura;
5) criteriul desfasurarii procesului de productie in bune conditii.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta criterii de care managerul trebuie sa tina
seama in procesul de grupare a activitatilor pe functiuni:
a. 2,3,4
b. 1,3,4
c. 1,4,5
d. 1,2,3
e. 3,4,5

21. In practica managementului societatii comerciale se utilizeaza urmatoarele feluri de informatii:

1) de comanda sau de dirijare (analiza fenomenelor manageriale, declansarea actiunilor manageriale);
2) dificile in sensul ca analiza fenomenelor manageriale nu reprezinta o problema in finalizarea obiectivelor firmei;
3) informatiile legate de modul de desfasurare a productiei;
4) de reglare si de cunoastere si raportare ( indreptarea mersului activitatii economice, prin modificari cantitative si calitative);
5) de planificare si prognoza (necesare formularii de decizii privitoare la dezvoltarea economiei societatii comerciale).

Care din combinatiile de mai jos reprezinta principalele feluri de informatii specifice practicii managementului firmei:
a. 2,3,4
b. 1,3,4
c. 1,4,5
d. 1,3,5
e. 3,4,5

22. Tratarea sistemica a organizarii managementului unitatii economice implica:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu tratarea sistemica a organizarii
managementului unitatii economice.

a. o analiza profunda si analitica a aspectului sau informational
b. o analiza corecta a aspectului sau informational;
c. o descrierea grafica a fenomenelor informationale
d. descrierea grafica a fluxurilor informationale
e. descrierea grafica a circuitelor informationale

23. Adoptarea deciziei la nivel de societate comerciala genereaza:
Ce anume genereaza adoptarea deciziei la nivel de societate comerciala? Identificati
varianta de raspuns corecta.

a. circuite informationale care se transmit la executanti sub forma de planuri
b. informatia decizionala, care se transmite la executanti sub forma de planuri, sarcini, normative, comenzi si le serveste ca impuls spre actiuni coordonate si orientate spre scopuri manageriale precise
c. un complex de factori interni si externi
d. definirea ariei studiului precum si definirea cerintelor sistemul informational managerial
e. definirea cerintelor sistemul informational managerial

24. In procesul managerial al societatii comerciale, cu ajutorul deciziilor se stabilesc:
Ce anume se stabilesc cu ajutorul deciziilor in procesul managerial al societatii
comerciale? Identificati varianta de raspuns corecta care nu are legatura cu cele prezentate mai sus.

a. obiectivele derivate din plan si modalitatile de realizare a acestora
b. politicile economice a societatii comerciale (elaborarea planului de dezvoltare in
perspectiva)
c. actiunile si comportamentele executantilor
d. programele corespunzatoare
e. se adopta perfectionarile si corecturile necesare pentru desfasurarea eficienta a activitatii in societatea comerciala.

25. Rolul deosebit al deciziei in managementul societatii comerciale este subliniat de
faptul ca:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu rolul deosebit al deciziei in
managementul societatii comerciale

a. prin intermediul ei se determina locul fiecarei verigi organizationale a societatii
comerciale, a fiecarei subunitati si a fiecarui salariat la solutionarea sarcinilor preconizate
b. fiecare salariat participa la progresul societatii comerciale
c. se adopta perfectionarile si corecturile necesare pentru desfasurarea eficienta a activitatii in societatea comerciala
d. se adopta perfectionarile necesare pentru desfasurarea eficienta a activitatii in societatea comerciala
e. informatiile pot fi definite ca elemente de instiintare care provoaca managerului si celorlalte cadre de conducere reactii ce declanseaza decizii si actiuni.

26. Bugetul reprezinta instrumentul cu ajutorul caruia:

1) managerul raspunde cerintelor de pe piata;
2) managerul fundamenteaza si infaptuieste deciziile;
3) isi asuma raspunderi pentru utilizarea eficienta a resurselor;
4) se asigura cunoasterea si evaluarea obiectivelor de atins;
5) controleaza nivelul veniturilor, cheltuielilor si profitului.

Care din combinatiile de mai jos definesc corect bugetul:
a. 2,3,5
b. 1,3,4
c. 1,4,5
d. 1,2,3
e. 3,4,5

27. Metoda manageriala reprezinta:
Alegeti varianta de raspuns care defineste corect metoda manageriala

a. ansamblul datelor, informatiilor si fluxurilor informationale
b. modalitatea prin care managerul actioneaza pe piata financiara
c. modalitatea in care managerul realizeaza procesul managerial, transformand informatiile in actiune cu ajutorul deciziilor, prin armonizarea resurselor cu cerintele si urmarind rezultatele maxime
d. nivelul veniturilor, cheltuielilor si profitului;
e. modalitatea prin care managerul actioneaza pe piata valutara

28. Cu ajutorul tehnicilor stochastice se poate:
Alegeti varianta de raspuns care indica corect semnificatia tehnicilor stochastice.

a. ajunge la scopul propus de organizare
b. previziona viitorul intreprinderii
c. sistematiza rationamentul aplicat diferitelor ipoteze, circumstante si obiective manageriale care trebuie avute in vedere atunci cand se adopta o decizie in conditii de risc;
d. sistematiza rationamentul aplicat diferitelor ipoteze, circumstante si obiective manageriale care trebuie avute in vedere atunci cand se adopta o decizie in conditii de incertitudine
e. sistematizarea rationamentului aplicat diferitelor ipoteze si obiective manageriale in conditii de certitudine

29. Abordarea societatii comerciale ca sistem se caracterizeaza prin faptul ca:
Alegeti varianta de raspuns corecta care reprezinta caracteristica specifica abordarii
societatii comerciale ca sistem.

a. functiile manageriale nu mai sunt tratate ca unitati individuale
b. functiunile manageriale nu mai sunt tratate ca unitati individuale
c. luarea deciziilor se realizeaza independent de vointa managerului
d. anterior adoptarii deciziei, se studiaza mai multe variante, respectiv
alternative
e. optimizarea aprovizionarii pietei in conditiile concentrarii activitatii de
cercetare si a tuturor celorlalte posibilitati au ca scop satisfacerea nevoilor
consumatorilor in anii viitori

30. Eliminarea perturbatiilor in ceea ce priveste controlul se refera la:
Alegeti varianta de raspuns corecta care scoate in evidenta modalitatea de eliminare a perturbatiilor in ceea ce priveste controlul.

a. realizarea functiunilor manageriale
b. cresterea profitului;
c. indicele de profitabilitate
d. politicile adoptate
e. identificarea cauzelor abaterilor, analizarea si elaborarea de masuri concrete pentru inlaturarea lor

31. In activitatea manageriala controlul urmareste:

1) analiza rezultatelor;
2) bugetul previzionat;
3) echilibrul financiar al firmei;
4) eficienta economica a activitatii;
5) cresterea profitului.

Care din combinatiile de mai jos au legatura cu controlul:
a. 1,3,4
b. 1,2,4
c. 1,4,5
d. 1,3,5
e. 3,4,5

32. Functiile controlului managerial specifice societatii comerciale au in vedere:
Ce anume au in vedere functiile controlului managerial pentru buna desfasurare a activitatii din cadrul societatii comerciale? Indicati varianta de raspuns corecta.

a. orientarea sa judicioasa spre realizarea obiectivelor strategice;
b. nu numai constatarea erorii in activitatea manageriala, ci si efectele pozitive generate de acesta, care se refera la corectarea actiunii si orientarea sa judicioasa spre realizarea obiectivelor strategice si tactice
c. orientarea sa judicioasa spre realizarea obiectivelor tactice
d. orientarea sa judicioasa spre realizarea obiectivelor finale
e. interventia imediata cu solutii concrete si prompte pentru a preveni aparitia unor
fenomene negative

33. Functia preventiva a controlului la nivel de societate comerciala se manifesta:
Cand se manifesta functia preventiva a controlului la nivel de societate comerciala? Indicati varianta de raspuns corecta.

a. dupa ce au aparut abaterile fata de valorile preconizate
b. inaintea producerii abaterile fata de valorile preconizate
c. nu dupa ce au aparut abaterile fata de valorile preconizate, ci inaintea producerii lor;
d. dupa constatarea erorii in activitatea manageriala
e. periodic conform noilor politici adoptate

34. In managementul societatii comerciale activitatea de cercetare-dezvoltare detine un rol decisiv, subliniat de faptul ca:
Alegeti varianta de raspuns corecta si completa care are legatura cu rolul decisiv pe
care il are activitatea de cercetare-dezvoltare in managementul societatii comerciale.

a. nivelul, ritmul si directiile sale influenteaza toate laturile vietii economico-sociale a unitatii si in mod deosebit productivitatea muncii, nivelul si structura productiei,
eficienta intregii activitatii economico-sociale
b. nivelul si structura productiei sunt nesatisfacatoare
c. nivelul, ritmul si directiile sale influenteaza toate laturile vietii economico-sociale a unitatii;
d. ritmul activitatii de cercetare-dezvoltare este scazut
e. eficienta activitatii de cercetare - dezvoltare poate fi urmarita prin parcurgerea etapelor de productie

35. In procesul de cercetare-dezvoltare, in cresterea eficientei acestuia un rol important
revine:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu procesul de cercetare-dezvoltare, in vederea cresterii eficientei.

a. structurii productiei
b. sistemului decizional
c. salariatului;
d. cenzorilor
e. managementului

36. Implementarea de tehnologii de inalt randament, concomitent cu omologarea si
punerea in fabricatie de serie a unor produse noi cu caracteristici tehnico-functionale
superioare implica:
Ce implica implementarea de tehnologii de inalt randament, concomitent cu omologarea si punerea in fabricatie de serie a unor produse noi cu caracteristici tehnico-functionale superioare? Indicati varianta de raspuns corecta.

a. imbunatatirea structurii sortimentale
b. asimilarea de noi produse cu performante superioare in toate domeniile de activitate;
c. un management care sa se caracterizeze prin flexibilitate si rapiditate decizionala si
actuala;
d. retragerea de pe piata a produselor care nu sunt cerute de consumatori
e. ridicarea substantiala a nivelului tehnic si calitativ al intregii productii prin intensitatea lucrarilor de reproiectare si modernizare

37. Dintre problemele care se pun managerului din punct de vedere al complexitatii si
amplorii cercetarilor stiintifice in conditiile tranzitiei la economia de piata si a actualei
revolutii tehnico-stiintifice amintim:
Una din variantele enumerate mai sus nu reprezinta o problema care se pune managerului din punct de vedere al complexitatii si amplorii cercetarilor stiintifice in conditiile tranzitiei la economia de piata si a actualei revolutii tehnico-stiintifice. Care este aceasta varianta?

a. implicatiile umane ale procesului de creatie in cercetarea stiintifica
b. particularitatile selectiei, orientarii profesionale, a pregatirii si perfectionarii personalului ce lucreaza in cercetarea stiintifica;
c. factorii psihosociali ai managementului cercetarii stiintifice
d. factorii psihosociali ai managementului inovarii
e. aspectele psihosociale ale folosirii intereselor in cresterea eficientei activitatii de cercetare stiintifica

38. Marimea capacitatii de productie a utilajului se determina in functie de:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu marimea capacitatii de
productie a utilajului

a. stadiul indeplinirii cantitative si calitative a productiei
b. repartitia sarcinilor pe executanti
c. repartitia sarcinilor pe echipe
d. utilajul de baza al productiei si caracteristica lui de lucru si de normele tehnice de folosire intensiva sau extensiva
e. repartitia sarcinilor si lansarea in fabricatie a produselor

39. Prin standardizare se intelege:
Alegeti varianta de raspuns corecta care defineste conceptul de standardizare.

a. activitatea organizata de limitare la un maximum rational si necesar, a varietatii produselor
b. activitatea organizata de limitare la un maximum rational si necesar, a varietatii produselor, subansamblelor, pieselor prin elaborarea unor noi standarde de calitate;
c. eliminarea deficitelor de capacitate, a locurilor inguste din cadrul procesului de productie;
d. se intelege activitatea organizata de limitare la un minimum rational si necesar, a varietatii produselor, subansamblelor, pieselor, tipodimensiunilor si marcilor de materiale necesare fabricarii acestora prin elaborarea unor noi standarde si revizuirea celor existente;
e. ansamblul de reguli tehnice obligatorii prin care se stabilesc, potrivit nivelului de dezvoltare tehnica intr-un anumit moment, insusirile tehnice, respectiv continutul, configuratia, dimensiunile, rezistenta la diverse probe, insusirile estetice, conditiile de utilizare, pe care trebuie sa le indeplineasca un produs, o lucrare sau un serviciu, precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul acestora, dupa caz.

40. Urmarirea productiei la nivel de societate comerciala prezinta urmatoarele caracteristici specifice:

1) asigurarea trecerii continue a obiectelor muncii prin sectii si ateliere, iar in cadrul
acestora pe la locurile de munca, preintampinarea aparitiei unor dereglari in procesul de productie;
2) pregatirea executarii produselor la nivelul sectiilor, atelierelor si locurilor de munca;
3) culegerea de informatii cu privire la stadiul indeplinirii cantitative si calitative a productiei;
4) compararea continua a sarcinilor de productie realizate cu cele planificate;
5) exploatarea rationala a utilajelor si instalatiilor.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici specifice urmaririi productiei la nivel de societate comerciala:
a. 2,4,5
b. 1,3,4
c. 1,2,3
d. 1,3,5
e. 3,4,5

41. Standardizarea este o functie importanta a managementului productiei, deoarece:
De ce standardizarea este o functie importanta a managementului productiei? Indicati
varianta de raspuns corecta.

a. la nivelul comitetului de directie se intocmeste programul de ansamblu care cuprinde sortimentul de produse, mijloacele de productie, marimea utilajelor si amplasarea lor;
b. la nivelul operational are loc atat organizarea si planificarea interna, prevazandu-se in detalii intreaga desfasurare a serviciilor de productie pe sectii, ateliere, pe grupe de masini si pe fiecare loc de munca si pe termene
c. face posibil controlul fabricatiei, aprovizionarii, contabilitatii si a altor activitatii la un anumit nivel de performante si de calitate;
d. face posibil controlul altor activitatii la un anumit nivel de performante
e. face posibil controlul altor activitatii la un anumit nivel de calitate

42. Publicitatea poate fi definita ca:
Alegeti varianta de raspuns corecta si completa care defineste publicitatea in vederea
vanzarii produselor pe piata de catre o societate comerciala

a. mijlocul prin intermediul caruia managerul isi contureaza pentru o perioada lunga sau medie atitudinea sa fata de piata, concretizata prin indicarea obiectivelor esentiale in cadrul raporturilor de piata, insotita de precizarea liniei principale de actiune pentru atingerea lor;
b. mijlocul prin intermediul caruia managerul isi contureaza pentru o perioada lunga sau medie atitudinea sa fata de piata
c. un ansamblu de informatii cu privire la o unitate si la produsele acesteia, a caror merite sau calitati se difuzeaza prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare, fara cheltuieli din partea societatii comerciale
d. un ansamblu de informatii cu privire la o unitate si la produsele acesteia
e. operatiunile de obtinere a informatiilor referitoare la fenomenele si procesele pietei

43. Functia financiara din cadrul unei firme este implicata in urmatoarele domenii:

1) strategii, prin stabilirea criteriilor financiare privind deciziile de investire a capitalului;
2) managementul riscului si operatii, prin asigurarea disponibilitatii unor fonduri suficiente, sub forma de disponibilitatii banesti sau linii de credit, pentru acoperirea deficitului net de numerar;
3) analiza informationala financiara;
4) adoptarea deciziei financiare;
5) executia deciziei financiare.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta domenii ale functiei financiare din cadrul
unei firme:
a. 1,2
b. 1,3
c. 2,3
d. 1,4
e. 3,5

44. Instrument de baza al managementului financiar, al analizei si controlului, al asigurarii echilibrului financiar al societatii comerciale bugetul de venituri si cheltuieli ofera managerului general urmatoarele informatii legate de:

1) posibilitatea de a cunoaste mijloacele financiare;
2) metodele de utilizat pentru sporirea eficientei economice;
3) un ansamblu de informatii cu privire la o unitate si la produsele acesteia, a caror merite sau calitati se difuzeaza prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare, cu cheltuieli din partea societatii comerciale;
4) metodele de utilizat pentru cresterea profitului, prin antrenarea intregului personal;
5) doar o imagine sumara a starii in care se afla societatea comerciala.

Care din combinatiile enumerate mai jos reprezinta informatii importante pentru manager
in ceea ce priveste bugetul de venituri si cheltuieli ca instrument de baza al managementului
financiar, al analizei si controlului, al asigurarii echilibrului financiar al societatii comerciale:
a. 1,4,5
b. 1,2,4
c. 1,2,3
d. 1,3,5
e. 3,4,5

45. In conditiile tranzitiei la economia de piata, bugetele de venituri si cheltuieli ale
intreprinderilor trebuie sa vizeze:
Ce anume vizeaza in conditiile tranzitiei la economia de piata, bugetele de venituri si
cheltuieli ale intreprinderilor? Indicati varianta de raspuns corecta.

a. activitatea comerciala
b. activitatea de cercetare-dezvoltare
c. toate compartimentele, toate functiile unitatilor respective, adica nu numai
productia, ci si cercetarea-dezvoltarea, activitatea comerciala, cea de personal si
financiar-contabila, insistand pe elementele de contact al acestora cu managementul financiar;
d. imprumuturile bancare
e. o serie de informatii cu privire la unitate si la produsele acesteia

46. Selectia profesionala presupune o analiza obiectiva a concordantei dintre:
Alegeti varianta de raspuns corecta care are legatura cu selectia profesionala

a. caracteristicile profesiunii si posibilitatile de ordin fizic, psihic si informational pe
care le prezinta persoana
b. teorie si decizie
c. potentialul creator al fiecarui salariat si profitul brut al intreprinderii;
d. veniturile si cheltuielile angajatului
e. potentialul creator al tuturor salariatilor si profitul net al intreprinderii.

47. Prin promovare profesionala se intelege:
Alegeti varianta de raspuns care defineste corect promovarea profesionala.

a. gradul de adaptare la noile conditii de munca
b. gradul de adaptare la vechile conditii de munca
c. incredintarea unei functiuni cu nivel de responsabilitate superior celei detinute anterior, pe baza eficientei dovedite si a aptitudinilor cerute exercitarii noii functiuni;
d. atitudinea fata de munca si nevoi personale
e. masurarea performantelor individuale.

48. In conceptia americana, managementul inglobeaza:
Ce anume inglobeaza managementul in conceptia americana? Identificati varianta de
raspuns corecta.

a. functiile de conducere ale tuturor cadrelor din intreprindere, incepand de la director pana la seful de echipa
b. esenta economica a managementului productiei, la parghiile economice folosite;
c. esenta economica a managementului productiei la formele si metodele managementului
d. esenta economica a managementului productiei la aspectele concrete ale stimulentelor materiale si morale
e. esenta economica a managementului productiei la gradul de raspundere personala si colectiva

49. In capitolul privitor la "Universalitatea managementului" Roland Caude subliniaza ca orice colectivitate ce are anumite scopuri de atins, are nevoie de:

1) o anumita structura, deci de organizare;
2) de un echilibru economic dinamic, deci de gestiune;
3) echilibru intre cerere si oferta;
4) de conducatori competenti, deci de management;
5) metode operationale.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta scopuri de atins subliniate de Roland Caude in capitolul privitor la "Universalitatea managementului":
a. 2,4,5
b. 1,2,5
c. 1,3,4
d. 2,3,5
e. 1,2,4

50. Factori socio-culturali ai mediului ambiant potrivit divizarii mediului firmei in mediu intern si mediu extern sunt urmatorii:
Alegeti varianta corecta care nu are legatura cu factorii socio-culturali ai mediului ambiant potrivit divizarii mediului firmei in mediu intern si mediu extern

a. mentalitatile si stiinta
b. puterea politica
c. cultura
d. invatamantul
e. structura sociala a populatiei

B. Microeconomie

1. Componentele stiintei economice sunt:

1. stiintele economice fundamentale (economia politica);

2. stiintele economice functionale (management, marketing, finante-banci, contabilitate, statistica, prognoza economica etc.);

3. stiinte teoretico-aplicative de ramura (in industrie, agricultura, comert, transporturi);

4. stiinte istorice economice si ale gandirii economice;

5. economia mondiala;

6. stiintele economice de granita;

7. stiinte ale viitorului.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,3,4,6,7;

b) 2,3,4,5,6,7;

c) 1,3,4,5,6,7;

d) 1,2,4,5,6,7;

e) 1,2,3,4,5,6.

2. Structurile verticale ale activitatii economice sunt:

1. economia familiei;

2. microeconomia;

3. mezoeconomia;

4. macroeconomia;

5. regionaloeconomia;

6. mondoeconomia.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 2,3,4,6;

b) 1,2,3,4;

c) 3,4,5,6;

d) 2,4,5,6;

e) 1,2,4,5.

3. In randul agentilor economici se includ:

1. intreprinderile;

2. gospodariile familiale (menajele);

3. administratiile publice;

4. administratiile private;

5. institutiile de credit si asigurari;

6. agentii economici din alte tari (strainatatea);

7. agentii liberi.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 3,4,5,6,7;

b) 1,3,4,5,7;

c) 1,2,3,4,6;

d) 1,2,4,5,6;

e) 1,2,3,5,7.

4. In functie de elasticitatea cererii fata de pret, se disting mai multe tipuri de cerere, dupa cum urmeaza:

1. cerere inelastica;

2. cerere perfect inelastica;

3. cerere subelastica;

4. cerere elastica;

5. cerere perfect elastica;

6. cerere cu elasticitate unitara;

7. cerere superelastica.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 2,3,4,5,7;

b) 1,2,3,4,6;

c) 1,2,4,5,7;

d) 2,3,5,6,7;

e) 1,2,4,5,6;

5. Pretul bunului 'X' scade de la 40 de unitati monetare (Po) la 30 unitati monetare (P1), iar cererea la acest produs creste de la 400 de bucati (Co) la 600 de bucati (C1

Calculati coeficientul de elasticitate al cererii si alegeti raspunsul corect din variantele de mai jos:

a) -1;

b) -2;

c) -3;

d) -4;

e) -5.

6. Oferta poate fi:

1. individuala;

2. generala;

3. totala;

4. agretata (globala);

5. mondiala.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 2,3,4;

b) 1,2,3;

c) 1,4,5;

d) 2,3,5;

e) 1,3,4.

7. Legea ofertei exprima:

a) relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul;

b) relatia dintre oferta si pret;

c) relatia dintre pret si piata;

d) o relatie temporara in cadrul careia oferta evolueaza in sens opus cu pretul;

e) relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in sens opus cu pretul.

Alegeti varianta corecta.

8. In functie de modul in care oferta reactioneaza la modificarile de preturi, se disting mai multe feluri de oferta:

1. oferta variata;

2. oferta elastica;

3. oferta cu elasticitatea unitara;

4. oferta perfect elastica;

5. oferta inelastica;

6. oferta perfect inelastica sau perfect rigida;

7. oferta relativa.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 2,4,5,6,7;

b) 1,2,3,4,5;

c) 3,4,5,6,7;

d) 2,3,4,5,6;

e) 1,3,4,6,7.

9. Capitalul reprezinta:

a) ansamblul bunurilor reproductibile, rezultate ale unei activitati anterioare, utilizate in producerea de bunuri materiale si servicii destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;

b) o suma importanta de bani;

c) ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;

d) ansamblul marfurilor de pe piata;

e) totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investitor.

Alegeti varianta corecta

10. Randamentul se defineste ca:

a) raport intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite in decursul producerii ei;

b) valoare a productiei create;

c) efort depus pentru rezolvarea unor sarcini de productie;

d) valoarea in dolari a efortului depus de muncitori in procesul de productie;

e) suma de bani ce revine fiecarui angajat.

Alegeti varianta corecta

11. Principalii factori de productie sunt:

1. inteligenta oamenilor;

2. creatia stiintifica;

3. munca;

4. natura (pamantul);

5. capitalul.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,3;

b) 2,3,5;

c) 3,4,5;

d) 2,3,4;

e) 1,2,4.

12. Capitalul tehnic folosit in activitatea economica, denumit si capital fizic, productiv sau net, este constituit din doua mari componente:

1. capitalul fix;

2. capitalul bancar;

3. capitalul in valuta;

4. capitalul circulant;

5. capitalul investit.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2;

b) 3,4;

c) 3,5;

d) 2,3;

e) 1,4.

13. Costul de productie reprezinta:

a) in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii;

b) totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii;

c) cheltuielile pentru desfacerea de bunuri materiale si servicii;

d) in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor pentru producerea de bunuri materiale si servicii;

e) cheltuielile efectuate pentru producerea de bunuri materiale si servicii.

Alegeti varianta corecta.

14. Capitalul tehnic folosit in activitatea economica, denumit si capital fizic, productiv sau net, este constituit din doua mari componente:

1. capitalul fix;

2. capitalul bancar;

3. capitalul in valuta;

4. capitalul circulant;

5. capitalul investit.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2;

b) 3,4;

c) 3,5;

d) 2,3;

e) 1,4.

15. Principalele tipuri de cost sunt:

1. costul global;

2. costul mediu;

3. costul marginal;

4. costul lateral;

5. costul central.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,3;

b) 2,3,5;

c) 3,4,5;

d) 2,3,4;

e) 1,2,4.

16. Costul total (CT) reprezinta:

a) diferenta dintre costul fix si cel variabil;

b) suma costurilor fix si variabil;

c) raportul dintre costurile fixe si variabile;

d) produsul costurilor fixe si variabile;

e) suma si produsul costurilor fix si variabil.

Alegeti varianta corecta.

17. Costul global reprezinta:

a) ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr-un bun;

b) cheltuielile efectuate de patroni pentru plata tuturor salariilor angajatilor;

c) cheltuielile de regie ale firmei producatoare a bunurilor prezentate pe piata;

d) acele cheltuieli marginale ale beneficiarilor pentru procurarea unui anumit tip de produs;

e) totalitatea taxelor platite de producator catre stat.

Alegeti varianta corecta.

18. Principalele tipuri de concurenta sunt:

1. concurenta perfecta;

2. concurenta semiperfecta;

3. concurenta monopolista;

4. concurenta imperfecta;

5. concurenta totala.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,5;

b) 2,3,5;

c) 1,2,5;

d) 1,3,4;

e) 3,4,5.

19. Cele mai frecvente forme de salarizare sunt:

1. in regie;

2. in partida dubla;

3. in acord;

4. in remiza sau cote procentuale;

5. individuala.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,5;

b) 4,5,6;

c) 2,3,5;

d) 1,3,4;

e) 2,3,4.

20. Prin profit se intelege:

a) partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului;

b) partea ramasa din venitul total din care se va scade impozitul catre stat;

c) partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului dupa ce s-au scazut toate cheltuielile aferente venitului respectiv;

d) venitul total ce revine intreprinzatorului;

e) venitul final al societatii din care se va scade impozitul catre stat.

Alegeti varianta corecta.

21. Renta economica se poate prezenta sub urmatoarele forme:

1. renta funciara;

2. renta miniera;

3. renta de constructii;

4. renta de monopol;

5. renta de abilitate;

6. renta consumatorului;

7. renta producatorului;

8. renta conjuncturala;

9. renta de marca;

10. renta de situatie.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,3,4,5,6,7,8,10;

b) 2,3,4,5,6,7,8,9,10;

c) 1,2,3,4,5,6,7,9,10;

d) 1,2,3,4,5,6,7,8,9;

e) 1,3,4,5,6,7,8,9,10.

22. Titlurile de valoare sunt:

a) conventii intre producatori si consumatori;

b) inscrisuri de valoare pe piata de capital;

c) inscrisuri anuale intre producatori;

d) inscrisuri, emise in baza unor legi, care dau posesorilor dreptul de a incasa, anual, un venit variabil sau fix;

e) inscrisuri, emise in baza unor legi, care dau producatorilor dreptul de a-si vinde produsele pe piata.

Alegeti varianta corecta.

23. Piata monetara este:

a) ansamblul tranzactiilor efectuate la un moment dat;

b) ansamblul tranzactiilor cu moneda pe piata;

c) ansamblul tranzactiilor cu moneda, asa cum rezulta el din confruntarea cererii si ofertei;

d) ansamblul tranzactiilor cu valuta;

e) ansamblul tranzactiilor in euro.

Alegeti varianta corecta.

24. Piata capitalului este:

a) totalitatea tranzactiilor al carui obiect il constituie titlurile de valoare;

b) totalitatea schimburilor de marfuri;

c) locul unde se desfasoara diferite operatiuni de vanzare-cumparare;

d) totalitatea bancilor comerciale;

e) totalitatea titlurile de valoare.

Alegeti varianta corecta.

25. Deprecierea cursului valutar al unei monede nationale:

a) defavorizeaza exportul si favorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva;

b) defavorizeaza exportul si importul tarii care a emis moneda respectiva;

c) favorizeaza exportul si defavorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva;

d) defavorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva;

e) favorizeaza exportul tarii care a emis moneda respectiva.

Alegeti varianta corecta.

C. Macroeconomie

1. Principalii indicatori macroeconomici sunt:

1. produsul global brut;

2. produsul intern brut;

3. produsul indirect;

4. produsul intern net;

5. produsul national brut;

6. produsul national net.

7. produsul total.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,3,4,5;

b) 2,3,4,5,6;

c) 2,3,5,6,7;

d) 1,2,4,5,6;

e) 1,3,4,5,6.

2. Produsul global brut (PGB) exprima:

a) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula, un an;

b) in forma monetara, productia de bunuri si servicii, dintr-o perioada de timp, a agentilor economici dintr-o tara fara a fi deduse consumul intermediar si soldul veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau exteriorul.

c) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici straini;

d) valoarea adaugata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni;

e) valoarea adaugata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre agentii straini, intr-o anumita perioada de timp.

Alegeti varianta corecta.

3. Produsul intern brut (PIB) exprima:

a) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula, un an;

b) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni;

c) valoarea adaugata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni;

d) valoarea adaugata bruta care a fost produsa de catre agentii economici autohtoni;

e) valoarea adaugata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre agentii straini, intr-o anumita perioada de timp.

Alegeti varianta corecta.

4. Produsul national brut (PNB) exprima:

a) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre agentii economici nationali in interiorul tarii respective;

b) valoarea productiei finale nete obtinute de catre agentii economici nationali din activitatea

desfasurata in alte tari;

c) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre agentii economici nationali atat in interiorul tarii respective, cat si din activitatea desfasurata in alte tari;

d) valoarea productiei finale obtinute de o tara;

e) valoarea productiei semestriale brute obtinute de catre agentii economici nationali in interiorul tarii respective.

Alegeti varianta corecta.

5. Marimea produsului national net (PNN) se poate calcula ca:

a) diferenta intre produsul global brut (PGB) si consumul intermediar (CI): PIN = PGB - CI;

b) diferenta dintre marimea produsului national brut (PNB) si marimea amortizarii capitalului fix (Am), adica PNN = PNB - Am;

c) suma intre produsul global brut (PGB) si consumul intermediar (CI): PIN = PGB + CI;

d) suma intre produsul global brut (PGB) si produsul national net (PNN): PIN = PGB + PNB;

e) scaderea din PIB a consumului de capital fix (amortizarea Am), adica PIN = PIB - Am.

Alegeti varianta corecta.

6. Cresterea economica zero reflecta situatia in care:

a) rezultatele economice sunt nule;

b) nivelul rezultatelor economice este constant;

c) rezultatele economice sunt sub planurile adoptate;

d) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm;

e) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe locuitor ramane constant.

Alegeti varianta corecta.

7. Se cunosc, in principal, urmatoarele tipuri de crestere economica:

1. tipul intensiv;

2. tipul extensiv;

3. introvertit;

4. intermediar;

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

5. egocentrist.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,3;

b) 2,3,4;

c) 1,2,4;

d) 3,4,5;

e) 2,3,5.

8. Factorii care determina dinamica echilibrului economic sunt:

1. populatia;

2. specialistii;

3. progresul stiintifico-tehnic;

4. comportamentul agentilor economici;

5. limitele resurselor;

6. comportamentul cumparatorilor;

7. conditiile geopolitice.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 2,3,5,7;

b) 2,3,4,5;

c) 2,5,6,7;

d) 1,3,4,5;

e) 1,2,3,4.

9. Trasaturile comune ale economiilor subdezvoltate sunt:

1. nivelul scazut al veniturilor populatiei;

2. deformarea structurala a acestora;

3. coexistenta mai multor tipuri de economie;

4. existenta unor sisteme economice si a unor structuri institutionale eterogene, aflate intr-un proces permanent de ajustare, consolidare, de intrepatrundere si tranzitie;

5. resurse naturale scazute;

6. nevalorificarea resurselor subterane;

7. numarul mic al populatiei.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 2,3,5,7;

b) 2,3,4,5;

c) 2,5,6,7;

d) 1,3,4,5;

e) 1,2,3,4.

10. Dintre numeroasele si extrem de diversificatele tipuri si modele de strategii ale dezvoltarii economice, s-au detasat, de-a lungul timpului, urmatoarele, care au sfere mai cuprinzatoare:

1. "dezvoltarea spre interior";

2. "dezvoltarea prin prietenii din tara";

3. "dezvoltarea spre exterior";

4. "dezvoltarea endogena"

5. "dezvoltarea indigena".

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,5;

b) 2,3,4;

c) 1,3,4;

d) 1,3,5;

e) 1,2,4.

11. Venitul national este:

a) valoarea adaugata neta-exprimata in preturile pietei - creata in curs de un an de catre agentii economici;

b) valoarea bruta-exprimata in preturile pietei - creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari;

c) valoarea adaugata neta-exprimata in preturile pietei sau in preturile factorilor de productie - creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari, in interiorul tarii si in strainatate;

d) valoarea adaugata neta creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari;

e) valoarea adaugata creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari, in interiorul tarii.

Alegeti varianta corecta.

12. In cadrul repartitiei primare formele fundamentale de venituri sunt:

1. ajutorul de somaj;

2. salariul;

3. profitul;

4. dobanda;

5. renta;

6. depozitele bancare;

7. ajutoarele sociale.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,3,5,7;

b) 2,3,4,6;

c) 2,3,4,5;

d) 1,3,4,6;

e) 1,2,3,4.

13. Formele fundamentale de venituri in cadrul repartitiei primare sunt:

1. depozitele bancare;

2. ajutorul de somaj;

3. salariul;

4. profitul;

5. dobanda;

6. renta;

7. ajutoarele sociale.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a. 1,3,5,7;

b. 2,3,4,5;

c. 2,3,4,5;

d. 3,4,5,6;

e. 1,2,3,4.

14. Expresia matematica a venitului obtinut de posesorii factorilor de productie este:

a) V= C - E;

b) V= C : E;

c) V= C + E;

d) V= C x E;

e) V= C = E;

Alegeti varianta corecta.

15. Inclinatia medie spre consum se calculeaza, dupa formula:

a)

b)

c) c = V ×C;

d) c = C - V ;

e) c = V +C,

Alegeti varianta corecta.

16. Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar consumul C = 800 lei, sa se calculeze inclinatia medie spre consum.

a) c= 0,6;

b) c= 1,6;

c) c= 2,2;

d) c= 0,8;

e) c= 1.

Alegeti varianta corecta.

17. Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar economiile realizate de E = 200 lei, sa se calculeze inclinatia medie spre economii.

a) e = 0,40;

b) e = 1,20;

c) e = 0,20;

d) e = 0,50;

e) e = 0,25.

Alegeti varianta corecta.

18. Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar consumul C = 800 lei, sa se calculeze procentual inclinatia medie spre consum.

a) c= 60%;

b) c= 40%;

c) c= 50%;

d) c= 80%;

e) c= 100%.

Alegeti varianta corecta.

19. Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar economiile realizate de E = 200 lei, sa se calculeze procentual inclinatia medie spre economii.

a) e = 40%;

b) e = 25%;

c) e = 20%;

d) e = 50%;

e) e = 30%.

Alegeti varianta corecta.

20. Fluctuatiile activitatii economice pot fi:

1. sezoniere;

2. nemotivate;

3. accidentale (intamplatoare);

4. ciclice;

5. neciclice.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 2,3,5;

b) 2,3,4;

c) 1,2,5;

d) 1,3,4;

e) 1,2,4.

21. Fazele ciclului economic sunt:

1. faza de expansiune;

2. faza de ascensiune;

3. faza de stagnare;

4. faza de recesiune;

5. faza intermediara.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2;

b) 2,3;

c) 2,5;

d) 1,4;

e) 3,5.

22. Somajul se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza. El poate fi:

1. ciclic;

2. conjunctural;

3. structural;

4. tehnologic;

5. sezonier;

6. extern;

7. total;

8. partial;

9. deghizat;

10. voluntar;

11. frictional;

12. cu carnet de munca.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a) 1,2,4,5,6,7,8,9,10,11;

b) 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10;

c) 1,2,3,4,5,7,8,9,10,11;

d) 2,3,4,5,6,7,8,9,11,12;

e) 1,3,4,5,6,7,8,9,10,11.

23. Inflatia reprezinta:

a) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie depaseste necesarul real de moneda, ducand la cresterea generalizata a preturilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor;

b) acea stare de echilibru economic in care masa monetara existenta in economie depaseste necesarul de moneda;

c) acea stare de echilibru financiar care are ca rezultat cresterea puterii de cumparare a oamenilor;

d) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie nu depaseste necesarul real de moneda;

e) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in banci nu depaseste nevoile oamenilor pentru procurarea celor necesare traiului.

Alegeti varianta corecta.

24. Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind:

a) utilizarea banilor pentru anumite sectoare de activitate;

b) cheltuielile bugetare, caile si mijloacele de reducere a acestora;

c) protejarea unor investitori si producatori;

d) veniturile bugetare, caile si mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinatii, care sa serveasca stabilitatii si dezvoltarii economice;

e) protectia permanenta a productiei proprii.

Alegeti varianta corecta.

25. Politica fiscala a statului reprezinta:

a) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare;

b) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul taxelor in sistemul veniturilor bugetare;

c) o anumita concepte a acestuia privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare;

d) o anumita concepte a acestuia, precum si un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare, tipurile de impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de stimulare a cresterii economice, felul in care este gandita eficacitatea fiscala in tara respectiva;

e) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare si tipurile de taxe.

Alegeti varianta corecta.

D. Managementul Aprovizionarii Si Desfacerii

1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni.

a. asigurare, aprovizionare, contractare;

b. achizitionare, asigurare, aprovizionare;

c. achizitionare, asigurare, alimentare;

d. alimentare, aprovizionare, contractare;

e. aprovizionare, contractare, furnizare.

2. Identificati in formularile de mai jos punctul care nu se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea.

Desfacerea asigura:

a. satisfacerea unor nevoi personale si sociale;

b. reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru aprovizionarea firmelor consumatoare, firmele aparand intr-o dubla ipostaza: de producator-furnizor si de cumparator;

c. recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru aprovizionarea

beneficiarilor;

d. realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare prin punerea

in miscare a parghiilor economice, organizatorice si tehnice care sunt la indemana managerului firmei respective;

e. constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor.

3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu. Precizati care dintre formularile de mai jos le contine pe toate:

a. conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare;

b. conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva, control-analiza- evaluare;

c. organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare;

d. furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare;

e. valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva, programare-contractare.

4. Identificati in textele de mai jos obiectivul principal al activitatii de desfacere.

Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:

a. elaborarea studiilor de marketing;

b. realizarea schimbului de produse;

c. vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta;

d. prestarea de servicii in baza unui contract;

e. repartizarea produselor.

5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos formularea care le contine pe acestea:

a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor;

b. sursa de informare strategica si subsistem de conceptie si executie;

c. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si sursa

de venituri;

d. sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;

e. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si

subsistem de conceptie si executie.

6. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu reprezinta un element atribuit importantei activitatii de desfacere.

Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura:

a. baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;

b. elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;

c. conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;

d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing;

e. cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzii sociale.

7. Aprovizionarea are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate:

a. cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;

b. cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concurentei;

c. cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;

d. cele care privesc evolutia preturilor;

e. cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.

8. Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desfacere.

Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini si atributii dupa cum urmeaza:

a. prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si structura

consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;

b. evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;

c. incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in concordanta cu

prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de productie;

d. efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desfacere;

e. corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite cu cele de

lansare in fabricatie.

9. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factor ce influenteaza procesul de aprovizionare.

a. instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza;

b. activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitate si a celor

strategice;

c. realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe autonomia agentilor economici in

asigurarea si gestionarea resurselor, in vanzarea rezultatelor productiei;

d. frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimensiunea cererilor

pentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice;

e. asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de la furnizori.

10. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:

a. primirea si receptionarea produselor;

b. pastrarea si conservarea produselor finite;

c. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;

d. reducerea cheltuielilor de depozitare;

e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.

11. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintre agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de productie. In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la "piata de aprovizionare se particularizeaza prin":

a. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de

cumparare, cumparare efectiva;

b. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, cumparare

efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;

c. dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva,

ofertanti si purtatori ai cererii;

d. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;

e. numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare efectiva,

ofertanti si purtatori ai cererii.

12. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului fizic al produselor:

a. crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata interna si externa;

b. distanta existenta intre producator si consumator;

c. timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de transport a

produselor;

d. efectuarea transportului fara pierderi, degradari si deteriorari calitative;

e. timpul aferent intocmirii actelor necesare.

13. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu contine trasaturi ale produselor pe piata:

a. conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul ocupat in procesul

de productie;

b. permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incat, in diferite momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovizionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare;

c. contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente decat in cazul

bunurilor de consum;

d. au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de productie la

care participa, precum si de intensitatea ori gradul de solicitare la care sunt supuse;

e. forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si randamentul sunt

strict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie alese, incercate, achizitionate in

functie de acesti parametri.

14. Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia desfacerii au ca roluri:

Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau extern.

a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor, fapt ce asigura stabilitatea si extinderea

vanzarilor de produse;

b. prospectarea pietei necesare desfacerii;

c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;

d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;

e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

15. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice; precizati care dintre formulari contine metodele adevarate:

a. metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;

b. metoda pasiva si metoda activa;

c. metoda pasiva, metoda "just in time" si metoda activa;

d. metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;

e. metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.

16. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:

a. inchirierea mijloacelor de transport;

b. transportul produselor finite la destinatari;

c. intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;

d. predarea catre unitatea de transport a produselor;

e. depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.

17. Precizati raspunsul corect ce se refera la: "managementul aprovizionarii integreaza intr-un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul":

a. initierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse vandabile;

b. fundamentarii programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor in

consum;

c. dimensionarii stocurilor pana la alimentarea sectiilor de productie;

d. alegerii furnizorilor pana la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;

e. identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pana la controlul utilizarii

acestora in consum.

18. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:

Identificati formularea ce nu contine indicator de analiza a stocului de desfacere.

a. nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stabilita;

b. volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara miscare;

c. stocul mediu in raport cu productia marfa;

d. structura produselor aflate in stocul de desfacere;

e. greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de mijloace

circulante.

19. Fiecare compartiment al sistemului de aprovizionare trebuie sa aiba o organizare interna rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea interna.

a. identificarea principalelor functii ale sistemului;

b. stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;

c. precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a firmei;

d. stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;

e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.

20. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc:

Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.

a. functia pe care o indeplineste;

b. locul pe care il ocupa in procesul de productie;

c. departarea fata de sectiile de productie;

d. nomenclatorul produselor;

e. gradul de mecanizare.

21. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in factori ce influenteaza formele de organizare a aprovizionarii:

a. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;

b. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;

c. forma generala de organizare a firmei;

d. o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atat in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceasta actioneaza;

e. perspectivele de dezvoltare ale firmei.

22. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare:

a. primirea de la sectiile de fabricatie;

b. sortare, selectare;

c. asezare, stivuire;

d. conservare;

e. incarcare in mijloacele de transport.

23. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine sistemele principale de organizare a aprovizionarii:

a. sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte;

b. sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare-depozitare-control;

c. sistemul pe departamente;

d. sistemul cantitatilor limita;

e. sistemul mixt.

24. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar:

a. masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a suprafetei de

depozitare;

b. imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;

c. apropierea de principalele cai de comunicatie;

d. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;

e. gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.

25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos:

Precizati care dintre afirmatii nu se incadreaza la tipuri de canale de aprovizionare.

a. canale scurte (directe);

b. canale medii;

c. canale lungi (cu intermediari);

d. canale de alte tipuri;

e. canale de furnizori.

26. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei suprafetelor de depozitare.

a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

c. daca depozitul este bine amplasat geografico-economic;

d. daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru folosirea

rationala a suprafetei de depozitare;

e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

27. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie de factori enumerati mai jos:

Stabiliti care dintre afirmatii nu reprezinta factor ce determina alegerea canalelor de aprovizionare.

a. crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;

b. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;

c. multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului circulatiei

produselor;

d. apropierea productiei de locul consumului;

e. stabilirea unor zone de aprovizionare cat mai apropiate de beneficiari.

28. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

Identificati in textele de mai jos elementul nespecific elaborarii balantei capacitatilor de

depozitare.

a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;

b. conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de material

in parte;

c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;

d. gradul de incarcare al depozitului;

e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).

29. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii pe linia aprovizionarii:

a. relatii pe plan intern;

b. relatii pe plan extern;

c. relatii de subordonare;

d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.

e. relatii de intrajutorare.

30. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare:

a. necesar de capacitati de depozitare;

b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de depozitare mai mari;

c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;

d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune, intrari in

functiune);

e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.

31. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:

a. institutii de conjunctura mondiala;

b. compartimentul de desfacere a produselor;

c. compartimentul financiar-contabil;

d. compartimentul de control al calitatii;

e. compartimentul de conceptie-proiectare.

32. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare:

a. lemnoase;

b. ceramice;

c. celulozice;

d. plastice;

e. metalice.

33. Precizati care este compartimentul nespecific relatiilor pe plan extern in cadrul aprovizionarii si prezentat in textele de mai jos:

a. furnizorii de materiale;

b. unitatile de transport;

c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare);

d. unitati specializate in importul de materiale;

e. institutii de cercetare specializate.

34. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului:

a. protectia interioara;

b. sistemul de inchidere;

c. sistemul de ambalare;

d. sistemul de etichetare;

e. sistemul de marcare.

35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie:

a. compartimentul productie;

b. furnizorii de materiale;

c. compartimentul desfacere;

d. depozitele de aprovizionare;

e. intre structurile proprii aprovizionarii.

36. Identificati, in formularile de mai jos, obiectivul care nu este urmarit prin tipizare:

a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;

b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;

c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;

d. aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;

e. stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa garanteze buna

comportare in exploatare.

37. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor. Acestea includ o serie de probleme precum:

Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile.

a. dimensionare;

b. modernizare;

c. depozitare;

d. conservare;

e. redistribuire.

38. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.

a. tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor marfuri

similare;

b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai usoare;

c. tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin conducte si cu

cisternele;

d. tehnici specifice marfurilor solide in vrac;

e. tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de incarcare-descarcare efectuate cu utilaje cu carlig;

39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente economice precum:

Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.

a. ritmicitatea aprovizionarii;

b. determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;

c. formarea loturilor de expeditie si transport;

d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei sau vanzarilor;

e. gestionarea operativa a bunurilor.

40. Identificati formularea ce nu se refera la exigentele unui bun ambalaj:

a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;

b. sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;

c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;

d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;

e. sa fie competitiv.

41. Identificati in textele de mai jos pe cel care se refera la rolul stocurilor:

a. efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;

b. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii

firmelor;

d. prelungirea duratei vietii produselor;

e. utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din consum.

42. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie in metoda directa folosita la receptia cantitativa:

a. metoda compararii;

b. metoda susbstitutiei;

c. metoda pas cu pas;

d. metoda diferentiala;

e. metoda coincidentei.

43. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite principale; identificati in textele de mai jos una din aceste functii:

a. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;

c. diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor cantitati

insemnate de resurse;

d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de

munca;

e. asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive.

44. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se refera la situatiile in care se aplica metodele calitative de verificare cu probe:

a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prevederilor de

calitate;

b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;

c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;

d. este necesara determinarea mai multor marimi;

e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie relativ scurte,

necesitand o circulatie rapida.

45. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de stocare.

a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;

b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii strategici si in

interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activitatii firmelor;

c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la cerintele

desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii fabricatiei, la structurile

organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii resurselor materiale intre

furnizori si beneficiari, in cadrul ciclului economiei de piata;

d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive;

e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor stabilite, depistarea

cantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin amorfe, livrarea operativa catre unitatile

economice care au nevoie de un volum mai mare de resurse.

46. Identificati in textele de mai jos cazul (situatia) ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe:

a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;

b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor;

c. cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot;

d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa simultan

pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe probe ar intarzia prea

mult circulatia produsului;

e. cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe baza de

probe.

47. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai jos aceste forme.

a. consum specific si consum neritmic;

b. consum constant si consum periodic;

c. consum constant continuu si consum variabil;

d. consum uniform in timp si consum periodic;

e. consum ritmic si consum uniform.

48. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directie de actiune pentru realizarea unui consum economic:

a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor

materiale;

b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;

c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;

d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;

e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice

49. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor.

a. efortul de stocare;

b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra nivelului optim al

stocurilor de materiale la beneficiar;

c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatorilor;

d. normele minime de livrare;

e. distanta fata de furnizor.

50. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si valorificare:

a. instrument tehnico-economic justificativ de baza;

b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea economica a

resurselor materiale;

c. instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza si

evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de consum

din organigrama firmelor;

d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la nivelul

firmei si al structurilor sale interne;

e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.

51. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii procesului de stocare:

a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intarzierilor, a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;

b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala, la parametrii

proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea continua a punctelor de

consum in conditiile unui efort de stocare cat mai mic;

c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;

d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastocare, de formare

a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;

e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul

stocarii.

52. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si valorificare:

a. normele de consum (consumurile specifice);

b. coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;

c. coeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile;

d. coeficientii produs-material;

e. coeficientii de masa neta si specifica a produselor.

53. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare:

a. folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice adecvate

scopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaza existenta si nivelul

de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza procesul lor de formare;

b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura certitudine in livrarile viitoare;

c. aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare, a evolutiei

stocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehnici de mare eficacitate si

utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru fenomene dereglatoare sau stari

irationale;

d. valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deblocarea

operativa a fondurilor financiare astfel imobilizate;

e. asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii degradarilor

de materiale stationate in stocuri.

54. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de clasificare a normelor de consum:

a. dupa elementele componente;

b. dupa destinatia de consum;

c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;

d. dupa natura resurselor materiale;

e. dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.

55. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urmatoare:

a. in unitati conventionale, calitative;

b. in unitati de productie, cantitative;

c. in unitati de masura proprii;

d. in unitati naturale, unitati valorice, zile;

e. in unitati de masa si volum.

56. Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se determina normele tehnice de consum de energie:

a. pe baza consumurilor de energie propriu-zise;

b. pe baza bilanturilor energetice de proiect;

c. pe baza documentatiilor de investitii aprobate;

d. pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;

e. pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.

57. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de calcul ale structurii stocurilor:

a. cererea de consum;

b. cantitatea de aprovizionat;

c. lotul cu care se face aprovizionarea;

d. parametrii de timp care intervin in procesele de stocare;

e. cererea variabila.

58. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de influenta ai procesului de croire:

a. caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;

b. volumul materialului care este efectiv folosit;

c. tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea reperelor;

d. varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport definit poate

conduce la o croire simpla sau complexa;

e. forma si structura interna a materialului de croit.

59. Identificati in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipurile de gestiune diferentiata a stocurilor.

a. gestiunea cu cerere constanta, la intervale egale;

b. gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare;

c. gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale;

d. gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale;

e. gestiunea de tip sau cu doua depozite.

60. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:

a. colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutilizabile;

b. recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reperelor;

c. colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;

d. identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;

e. recuperarea si refolosirea pieselor de schimb, subansamblelor reutilizabile rezultate din

dezmembrari.

61. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cand are loc lipsa de stoc.

a. depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor;

b. modificarea structurii productiei;

c. nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;

d. se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale;

e. are loc transferul de sarcini altei firme productive.

62. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura tehnico-organizatorica destinata procesului de recuperare si valorificare a materialelor:

a. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;

b. folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de fabricatie;

c. mecanizarea complexa a operatiilor;

d. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile;

e. reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.

63. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale detinerii stocurile fara miscare in firma:

a. cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor;

b. supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;

c. dobanzi penalizatoare pentru creditele acordate;

d. blocarea spatiilor de depozitare;

e. degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada mai

indelungata de timp.

64. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce influenteaza strategia de desfacere:

a. profilul de activitate al firmei;

b. numarul de utilizatori potentiali;

c. caile de prospectare a pietei;

d. gradul de complexitate al produselor si serviciilor;

e. numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.

65. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor negative generate de imobilizarea materialelor.

a. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata;

b. apelarea unor unitati specializate in studiul pietei, a unor agenti comerciali cu experienta si

sfera de actiune mare;

c. participarea la bursele de resurse materiale si produse, la targuri si expozitii;

d. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei;

e. urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.

66. Strategia activitatii de desfacere se afla in stransa interdependenta cu:

Identificati in cadrul variantelor prezentate mai jos textul care nu se refera la elementele de interdependenta ale strategiei de desfacere.

a. organizarea activitatii de servire-vanzare, livrare-expeditie a produselor;

b. potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin estimare;

c. organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;

d. oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;

e. urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.

67. Atunci cand au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos identificati formularea care nu reprezinta cale de solutionare.

a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar

pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;

b. inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si utilizarea lor pentru

alte lucrari sau pentru alte produse;

c. asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale blocate fara scop economic in stocuri disponibile;

d. contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinandu-se cont de gradul de

acoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente in stoc;

e. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata asupra

resurselor materiale si produselor disponibile pentru vanzare, folosind in acest sens toate

mijloacele posibile care se justifica economic.

68. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):

Identificati in cadrul variantelor prezentate mai jos textul care se refera la una din activitatile vizate de planul strategic si programele de desfacere a produselor.

a. informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se pot oferi

pentru comercializare directa sau prin intermediari;

b. studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale viitorilor

cumparatori-utilizatori;

c. evaluarea previziunilor in vanzari;

d. intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;

e. expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.

69. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu:

Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind cheltuielile de stocare.

a. transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau

eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;

b. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;

c. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; imobilizarea fondurilor

financiare;

d. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea,

depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari;

e. stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea, depozitarea

propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari.

70. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:

Identificati formularea ce nu reprezinta strategie in activitatea de desfacere a produselor.

a. strategii in investigarea pietei;

b. strategii interstitiale;

c. strategii in domeniul produsului;

d. strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor;

e. strategii in domeniul distributiei.

71. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea efortului direct de stocare:

a. cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care deservesc depozitele,

inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;

b. cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate desfasurarii

proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;

c. cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje,

mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;

d. cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;

e. cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor.

72. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic:

Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere de tip antreprenorial in domeniul produselor.

a. utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul;

b. stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;

c. descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;

d. crearea unui climat favorabil cumpararii;

e. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de desfacere sau ale

unui domeniu.

73. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor cauze obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste cauze:

a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;

b. specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii, calitati diferite

de cele reale, necesare in procesul de productie;

c. livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipo-dimensiuni diferite de cele

prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele economice incheiate cu

acestia;

d. modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea corespunzatoare a

planului de aprovizionare;

e. livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stabilite prin

contracte sau expedierea unor loturi mai mari decat cele care au stat la baza dimensionarii

stocurilor.

74. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in:

Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.

a. servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;

b. serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;

c. asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;

d. modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale;

e. asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere.

75. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele de calcul a stocurilor de productie.

a. metoda calculului direct;

b. metoda minim-maxim;

c. metoda calculului indirect;

d. metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionare-stocare;

e. metoda statistica.

76. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile serviciilor:

a. de inlesnire a comercializarii produselor;

b. de sporire a volumului si eficientei vanzarilor;

c. de imbunatatire a calitatii ofertei;

d. de retroinformare;

e. de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.

77. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele de care depinde pragul de comanda-reaprovizionare:

a. durata de reaprovizionare;

b. durata de alimentare a sectiilor consumatoare;

c. durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;

d. durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;

e. durata de fabricatie a produselor.

78. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere:

a. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul preliminat de

produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de siguranta;

b. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;

c. volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul

perioadei de gestiune;

d. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de

gestiune;

e. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de

gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfarsitul perioadei de gestiune.

79. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metoda de calcul a stocului de siguranta:

a. metoda IMPACT;

b. metoda calculului indirect;

c. metoda devierii medii;

d. metoda abaterii mediei patratice;

e. metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.

80. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o serie de operatii precum:

Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.

a. primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;

b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;

c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoare

probabila;

d. sortarea produselor finite;

e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de montaj;

81. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intr-un timp cat mai scurt fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor fonduri conduce la realizarea unei productii materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos:

- stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625 uv;

- necesarul de consum exprimat valoric este de 5000 uv;

- numarul de zile din an este de 360.

Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns din formularile

de mai jos:

a. 25;

b. 35;

c. 45;

d. 15;

e. 30.

82. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele:

Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in decursul existentei lor.

a. nasterea produsului;

b. cresterea vanzarilor;

c. orientarea catre produse noi;

d. maturitatea;

e. declinul.

83. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice:

a. sistemul zecimal;

b. sistemul milenar;

c. sistemul centisimal;

d. sistemul alfa - numeric si numeric;

e. sistemul combinat.

84. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele:

Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului.

a. produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor;

b. a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca, odata ce

perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte produse noi;

c. piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare timpurie a ei, la

lipsa de cerere, la restrangerea zonelor de consum;

d. reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura ritmul asteptat al

vanzarilor;

e. aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care cuprinde in

gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe piata.

85. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.

a. sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele componente, pe

intreaga perioada de gestiune;

b. sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia a noi articole

neprevazute sau neidentificate initial;

c. sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;

d. sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un singur numar

de cod;

e. sa fie completat la zi.

86. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:

a. indica originea produsului;

b. garanteaza calitatea produsului;

c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;

d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;

e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a

confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

87. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare:

Precizati care dintre formulari contine elementul ce sta la baza elaborarii planului de aprovizionare.

a. asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul pe structura de

resurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii obiectivelor de ansamblu ale

activitatii firmei;

b. modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul firmelor;

c. imbunatatirea structurii materiale;

d. determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice destinate

realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de produse, executarii de lucrari sau de prestatii de servicii, denumit generic necesar de consum;

e. tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de materii prime.

88. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:

a. indica originea produsului;

b. garanteaza calitatea produsului;

c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;

d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;

e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a

confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

89. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de desfacere a produselor:

a. organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare;

b. formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;

c. intocmirea documentelor de expeditie;

d. pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;

e. derularea propriu-zisa a actiunii.

90. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale strategiei in aprovizionarea materiala:

a. stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;

b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si consum al resurselor materiale;

c. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele

maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

d. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele

maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

e. formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si

complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime de

achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.

91. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta obiectiv al analizei gradului de indeplinire a planului de desfacere:

a. stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari;

b. gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere;

c. nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate;

d. ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vanduta;

e. estimarile privind vanzarile suplimentare catre clientii potentiali.

92. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a strategiei de aprovizionare:

a. identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a resurselor

materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;

b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

c. alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta extinsa de

criterii de selectie;

d. aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care aseaza nivelul

acestora pe criterii economice;

e. folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si tehnici

eficiente si de utilitate practica.

93. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezinta etapa de parcurs in organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacere:

a. studierea pietei de materiale si produse;

b. alegerea de catre viitorii clienti a preturilor;

c. alegerea beneficiarilor (furnizorilor);

d. alegerea modului de prezentare a produselor pe piata;

e. testarea credibilitatii.

94. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi urmatorii:

Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in aprovizionare.

a. disponibilitatile de pe piata de cumparare;

b. numarul de furnizori;

c. varietatea produselor;

d. intelegerile intre furnizori;

e. costurile de intrare pe piata de cumparare.

95. Acordul de parteneriat trebuie sa rezolve urmatoarele probleme principale:

Identificati in cadrul variantelor de mai jos textul care nu se refera la ce probleme trebuie sa rezolve acordul de parteneriat.

a. raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in proportiile si

limitele ce se vor stabili in cadrul acordului;

b. repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei trei parteneri subfurnizor, furnizor, cumparator (beneficiar);

c. accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux;

d. conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contributie la

realizarea produsului, avandu-se in vedere ca aceasta sa se incadreze in conceptia de

ansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte un proces tehnic cu

avantaje economice nete fata de situatia anterioara;

e. subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a colabora cu

acesta, favorizandu-se astfel contributia la gasirea unor solutii mai bune si cu un profit mai

mare in raport cu cele ale furnizorului principal.

96. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum urmeaza:

Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.

a. ca producatori;

b. prin resursele oferite;

c. prin facilitatile oferite consumatorilor;

d. prin calitatea managementului;

e. prin sistemul de preturi.

97. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se refera la factorii de evolutie a contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului:

a. factorii tehnologici;

b. factorul geospatial;

c. factorii economici si financiari;

d. factorii culturali;

e. factorii socio-politici.

98. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere a furnizorilor reali:

a. modul de derulare a livrarilor anterioare;

b. modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantitatea livrata

efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;

c. preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;

d. modul in care se procedeaza in cazul materialelor si produselor respinse la receptia

calitativa si cantitativa;

e. informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizorul sau produsele

noi prevazute pentru fabricatie.

99. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in criteriu de clasificare a contractelor economice.

a. dupa obiect;

b. dupa elementele care pot reprezenta obiect al unui contract;

c. dupa modul de stabilire a conditiilor contractuale;

d. dupa orizontul de timp la care se refera;

e. dupa forma in care se concretizeaza.

100. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu contine factori favorizanti ai relatiilor contractuale:

a. cand intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale in procesele de

aprovizionare-desfacere, ca urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie;

b. cand preturile de vanzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma de decontare sunt congruente;

c. cand obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu materii

prime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri);

d. in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe destinate

obiectivelor de investitii;

e. in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de firme producatoare

si sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.

D. Managementul Resurselor Umane

1. Forma moderna de organizare si desfasurare a activitatii economice, cu influente asupra factorului uman, economia de piata este caracterizata prin urmatoarele trasaturi:

1. are la baza proprietatea sub diferite forme;

2. organizatia privata, individuala sau asociativa este entitatea economica principala;

3. profitul reprezinta scopul principal al activitatii organizatiei;

4. cu ajutorul mecanismelor pietei se regleaza intreaga activitate economica;

5. proprietatea privata implica autonomia deciziilor;

6. prezinta un grad inferior de flexibilitate, completata de o sensibilitate mai pronuntata.

Care din combinatiile prezentate exprima corect trasaturile economiei de piata:

a) 1,2,3,4,6

b) 2,3,4,5,6

c) 1,2,3,4,5

d) 1,3,4,5,6

e) 1,2,4,5,6

2. Oferta de forta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii si este determinata de urmatoarele componente:

1. economica;

2. sociala;

3. dinamica;

4. culturala;

5. politica.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta componentele specifice ofertei fortei de munca:

a) 1,5

b) 1,2

c) 1,3

d) 4,5

e) 2,4

3. Functiile pietei muncii in cadrul economiei de piata moderne sunt:

1. de informare a patronului si a salariatilor;

2. de acordare de asistenta partenerilor sociali atunci cand se desfasoara negocierile, de catre organele abilitate;

3. de planificare pe termen lung a personalului pentru a asigura si in viitor resursele umane necesare;

4. de elaborare de studii de prognoza privind evolutia pietei muncii in fiecare localitate care sa fie puse la dispozitia partenerilor sociali, respectiv patronilor si sindicatelor, precum si institutiilor de invatamant, atat locale cat si centrale;

5. de protectie sociala, asigurata de stat prin reglementari legale si administrative;

6. de dezvoltare intensiva a personalului pentru asigurarea calificarii acestuia, precum si pentru imbunatatirea activitatii in relatiile cu clientii.

Care din combinatiile prezentate mai jos exprima corect functiile pietei de munca:

a) 1,2,3,5

b) 2,3,4,5

c) 2,4,5,6

d) 1,2,4,5

e) 3,4,5,6

4. Particularitatile pietei fortei de munca sunt:

1. prezinta un grad inferior de flexibilitate, completata de o sensibilitate mai pronuntata;

2. este mai complexa, mai organizata si mai reglementata fata de celelalte piete;

3. detine pronuntate caracteristici contractuale si participative;

4. interventia statului este mai puternica decat pe celelalte piete;

5. este deosebit de sensibila fata de deciziile care se iau pe celelalte piete, adaptandu-se la miscarile, semnalele si solicitarile acestora;

6. preturile se stabilesc in mod liber prin confruntarea dintre cerere si oferta.

Care din combinatiile prezentate exprima corect trasaturile pietei fortei de munca:

a) 1,2,3,4,5

b) 1,2,3,5,6

c) 1,3,4,5,6

d) 2,3,4,5,6

e) 1,2,4,5,6

5. Activitatile departamentului de personal sunt grupate dupa cum urmeaza:

1. activitati strategice de natura stabilirii politicii de personal, planificarea pe termen lung si inovarea;

2. implementarea politicii organizatiei;

3. activitati de motivare a echipei;

4. activitati de consultanta, respectiv asistarea managerilor in aspectele - cheie ale

managementului personalului;

5. activitati operationale de zi cu zi, ca de pilda, recrutarea de personal, pastrarea evidentelor cu angajatii.

Care din variantele de mai jos reprezinta activitati ale departamentului de personal:

a) 1,3,5

b) 2,3,4

c) 1,4,5

d) 1,2,3

e) 3,4,5

6. In dezvoltarea managementului personalului organizatiei s-au inregistrat mai multe etape:

1. aparitia organizatiei;

2. planificarea strategica;

3. cresterea functionala;

4. specializarea tehnica;

5. cresterea controlului;

6. integrarea functionala;

7. integrarea strategica.

Alegeti varianta de raspuns care prezinta corect etapele de dezvoltarea caracteristice managementului personalului organizatiei:

a) 1,3,5,6,7

b) 1,2,3,4,5

c) 2,3,4,5,6

d) 2,4,5,6,7

e) 2,3,5,6,7

7. Nivelul actual al progresului stiintifico-tehnic rastoarna postulatul fundamental al modelului managerial taylorist care sustine ca:

a) diminueaza semnificatia motivatiei in cultura organizationala;

b) profitul maxim se obtine pe calea simplificarii maximale a functiilor de munca;

c) se ajunge la armonizarea proceselor de adoptare a deciziilor;

d) profitul maxim se obtine prin sporirea rolului cunostintelor si deprinderilor in procesul de munca;

e) computerizarea ridica rolul personalului in procesul de productie.

Identificati varianta corecta de raspuns.

8. Competenta profesionala semnifica:

a) pregatirea continua a lucratorilor;

b) relatia dintre oameni in procesul de munca, priceperea de a lucra in echipa;

c) pregatirea tehnica a lucratorilor pentru indeplinirea functiilor legate de anumite specializari;

d) esenta managementului personalului organizatiei;

e) realizarea scopurilor organizationale.

9. Cu timpul, managementul personalului se integreaza si se transforma ca o forma specifica de:

1. formare a personalului organizatiei;

2. indrumare a personalului organizatiei;

3. control a personalului organizatiei;

4. transformare a realitatii manageriale;

5. indrumare a proceselor manageriale.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici de transformare in timp a managementului personalului:

a) 1,3,4

b) 2,3,4

c) 1,4,5

d) 1,2,3

e) 2,3,5

10. Metodele managementului personalului sunt:

1. administrative;

2. economice;

3. analize tehnico - economice;

4. planificarea sociala;

5. psihosociale;

6. de informare.

Care din combinatiile prezentate exprima corect metodele managementului personalului?

a) 1,2,3

b) 1,3,5

c) 1,2,4

d) 1,2,5

e) 1,3,6

11. Scopul managementului strategic al personalului consta in:

a) asigurarea procesului de formare a potentialului uman al organizatiei pentru o perioada lunga de timp;

b) formarea mediului intern al organizatiei;

c) functionarea eficienta a structurilor organizatorice a firmei;

d) asigurarea unei stari coordonate si adecvate a mediului extern si intern al procesului de formare a potentialului uman al organizatiei pentru o perioada lunga de timp;

e) asigurarea organizatiei cu resurse umane.

12. Pentru realizarea managementului previzional al personalului trebuie apelat la un sistem, respectiv la un ansamblu de metode si forme dintre care un rol esential revine:

a) planului si prognozelor;

b) planului analizei;

c) prognozelor si procesului planificarii;

d) previziunii necesarului de personal;

e) prognozelor.

13. Continutul managementului previzional al necesarului de personal consta:

a) dintr-un ansamblu de eforturi metodic efectuate si de studii bine gandite avandu-se ca scop

atingerea obiectivelor;

b) detectarea cu anticipatie a problemelor;

c) pregatirea unor solutii concretizate intr-un plan si programe de actiune;

d) dintr-un ansamblu de eforturi metodic efectuate si studii bine gandite, in scopul de a detecta cu anticipatie problemele, de a pregati solutiile concretizate apoi intr-un plan si program de actiune, de a corecta actiunile pe masura realizarii lor;

e) corectarea diferitelor actiuni pe masura realizarii lor.

Alegeti varianta corecta si completa care reprezinta continutul managementului previzional al necesarului de personal.

14. Scopul managementului previzional al necesarului de personal este:

1. de a asigura viitorul organizatiei cu forta de munca;

2. de a influenta din punctul de vedere al resurselor umane competitivitatea si rentabilitatea organizatiei;

3. de creare a posibilitatilor de promovare a personalului;

4. de asigurare a dezvoltarii personalului;

5. de realizare a planurilor concrete de productie.

Identificati care din variantele urmatoare prezinta corect scopul managementului previzional al necesarului de personal?

a) 3,5

b) 2,3

c) 2,5

d) 1,2

e) 4,5

15. In procesul de planificare a personalului se folosesc urmatoarele categorii de analiza:

1. analiza personalului organizatiei din punct de vedere cantitativ, structural si calitativ;

2. analiza stabilitatii personalului;

3. analiza utilizarii timpului de munca si a efectelor economico-financiare;

4. analiza eficientei utilizarii personalului sub aspectul productivitatii muncii si a profitului pe salariat;

5. analiza gradului de indeplinire a obiectivelor;

6. analiza productivitatii pentru a modifica planurile si pentru a verifica informatiile.

Care din combinatiile prezentate exprima corect categoriile de analiza utilizate in procesul de planificare a personalului?

a) 1,2,5,6

b) 1,2,3,4

c) 2,3,4,6

d) 3,4,5,6

e) 1,3,5,6

16. Pentru a se putea analiza calificarea personalului organizatiei se opereaza cu:

a) coeficientul calificarii medii;

b) fluctuatia si absenteismul;

c) indicele de calificare;

d) rotatia pe posturi a personalului;

e) fluctuatia.

Alegeti varianta corecta de raspuns.

17. Cercetarile previzionale in domeniul necesarului de personal pentru organizatii trebuie sa aiba in vedere anumite rationamente:

1. sa analizeze permanent ritmicitatea productiei;

2. sa angajeze personal numai daca este necesar;

3. sa analizeze, in cazul in care apar noi responsabilitati, in ce masura acestea sunt diferite de cele existente si daca nu pot fi indeplinite cu personalul existent;

4. sa asigure rotatia pe posturi a personalului;

5. sa asigure cursuri de perfectionare.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta rationamente logice in procesul cercetarilor previzionale de stabilire a necesarului de personal pentru organizatii?

a) 1,2,3

b) 1,3,4

c) 2,3,4

d) 3,4,5

e) 1,4,5

18. Orientarea profesionala are de rezolvat doua probleme de importanta majora:

1. gasirea pentru fiecare individ a profesiunii adecvate capacitatii sale;

2. satisfacerea cu necesarul de personal a fiecarei profesiuni;

3. adaptarea profesionala;

4. informatia profesionala;

5. selectia performanta.

Care din variantele de mai jos reprezinta cele doua probleme de importanta majora ale orientarii profesionale:

a) 2,4

b) 3,5

c) 1,2

d) 2,3

e) 2,5

19. In desfasurarea unei actiuni sistematice de orientare profesionala se succed urmatoarele etape:

a) analiza muncii si elaborarea monografiilor profesionale;

b) stabilirea criteriilor de succes profesional;

c) stabilirea unei baterii de probe, in functie de exigentele profesiunii si criteriile de succes

profesional;

d) alegerea unui esantion experimental pentru etalonarea probelor si prelucrarea rezultatelor si alegerea probelor care sunt cele mai productive;

e) cunoasterea cererii de munca in diferite sectoare de activitate.

Alegeti varianta care nu reprezinta etapa in desfasurarea unei actiuni sistematice de orientare profesionala.

20. Recrutarea reprezinta:

a) climatul favorabil care sa ajute noul angajat sa-si alunge teama si jena;

b) un sentiment de apartenenta fata de organizatie;

c) lipsa perspectivei de avansare;

d) preluarea efectiva din randul indivizilor selectionati pe aceia ale caror cunostinte profesionale in domeniu, personalitate si aptitudini, corespund cel mai bine posturilor vacante scoase la concurs;

e) nevoile salariatilor si ale familiilor lor.

Alegeti varianta care reprezinta definitia recrutarii.

21. Activitatea de recrutare a managerilor implica:

1. analiza postului ce trebuie completat si definirea candidatului ideal;

2. evaluarea si selectia preliminara a candidatilor;

3. stabilirea limitei de varsta;

4. gradul de dezvoltare al nivelului de gandire al candidatului;

5. planificarea interviurilor cu candidatii preselectionati.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici specifice activitatii de recrutare a

managerilor:

a) 1,3,4

b) 1,2,5

c) 1,4,5

d) 1,2,3

e) 2,3,5

22. Cu ajutorul strategiei si politicii de recrutare a personalului, se redau:

a) intentiile si obiectivele managerului general in acest domeniu;

b) pasii spre dezvoltarea organizatiei;

c) conditiile de lucru si de mediu;

d) posibilitatile ulterioare de evaluare;

e) modalitatile de analizare a tuturor obiectivelor.

Alegeti varianta corecta care reprezinta caracteristica specifica strategiei si politicii de recrutare a personalului.

23. Dintre cele mai importante etape ale recrutarii amintim:

1. definirea postului;

2. selectarea candidatilor prin apelarea la ponderea criteriilor pentru evitarea subiectivismului;

3. decizia finala de angajare, care corespunde si cu penultima etapa a angajarii;

4. prezentarea postului si stabilirea criteriilor de selectie;

5. cunostinte tehnice si nivelul de cunostinte specifice.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape specifice recrutarii:

a) 1,3,4

b) 1,2,5

c) 1,4,5

d) 1,2,3

e) 2,3,5

24. Angajarea implica cateva cerinte legale, care trebuie sa se constituie in linii directoare:

a) inainte de inceperea activitatii trebuie sa se incheie un contract legal intre patronat si salariat;

b) la angajare se notifica conditiile momentului respectiv, urmand ca la schimbarea uneia sau mai multora sa se consemneze intr-un act aditional;

c) nivelul salariului nu este cel prevazut in contractul colectiv de munca;

d) se analizeaza si se actioneaza in domeniul conditiilor de microclimat si al protectiei sociale;

e) prin respectarea regulilor si procedurilor stabilite prin contract se va asigura intarirea disciplinei si ordinii in organizatie.

Identificati varianta care nu constituie cerinta legala la angajare.

25. Mentinerea personalului trebuie sa reprezinte o preocupare permanenta a managerului, iar ca modalitati concrete si utile folosite in acest scop sunt:

a) sprijinirea salariatilor sa inteleaga conditiile concrete ale dezvoltarii organizatiei si schimbarile in care sunt sau pot fi implicati;

b) gasirea de cai pentru a determina pe salariati sa nu se considere implicati activ in schimbarile in care sunt sau pot fi implicati;

c) sprijinirea procesului de pregatire si perfectionare a personalului, cu acordarea de ajutor concret fiecarui salariat, in vederea dezvoltarii acestuia;

d) influenta atitudinii si comportamentului salariatilor;

e) perfectionarea procesului de comunicare, prin dezvoltarea si eficientizarea intalnirilor cu

salariatii, a discutiilor individuale si de grup, a buletinelor de informare.

Care din variantele de mai sus nu constituie modalitate de mentinere a personalului?

26. Ghidul de conversatie cu candidatul are urmatorul continut:

1. elementele pentru identificarea candidatului;

2. pregatirea profesionala;

3. experienta profesionala;

4. opinia personala asupra postului solicitat;

5. elementele pentru identificarea postului.

Care din variantele prezentate constituie elemente ale continutului ghidului de conversatie cu candidatul:

a) 1,2,3,4

b) 1,3,4,5

c) 2,3,4,5

d) 1,2,4,5

e) 1,2,3,5

27. Ca elemente constitutive ale costului de angajare retinem:

a) cheltuieli de recrutare;

b) costurile de integrare;

c) cheltuielile cu personalul organizatiei;

d) costurile cu pregatirea de baza;

e) costurile cu familiarizarea cu misiunea.

Care din variantele de mai sus nu constituie element constitutiv al costului de angajare?

28. Selectia profesionala are rolul sa stabileasca exact:

a) nivelul de pregatire al angajatului;

b) disponibilitatea angajatului pentru program prelungit;

c) treapta care i se cuvine angajatului:

d) treapta care i se cuvine si felul muncii care i se potriveste individului intr-o treapta sau alta;

e) nivelul de cunostinte pe care-l poseda angajatul.

Alegeti varianta corecta care reprezinta rolul selectiei profesionale.

29. Interviul este o etapa care nu poate fi evitata in procesul de selectie, iar validitatea si valoarea practica a acestuia creste daca sunt respectate urmatoarele conditii:

1. intervievatorii nu sunt rigizi sau autoritari fata de cei intervievati;

2. intervievatorii isi planifica dinainte intrebarile;

3. criteriile de selectie inadecvate trebuie eliminate;

4. postul este bine studiat si descris;

5. sensul intrebarilor trebuie sa fie clar.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta varianta de raspuns corecta:

a) 1,2,3

b) 1,2,5

c) 1,2,4

d) 3,4,5

e) 2,4,5

30. Eficienta examinarii psihologice isi poate dovedi efectele in multiple directii:

1. randamentul mai ridicat, calitate mai buna a productiei, mai putina risipa de material;

2. fluctuatia mai redusa a personalului de executie;

3. asigurarea cu personal a organizatiei;

4. remarcarea muncitorilor cu calitati deosebite printre cei examinati;

5. reducerea numarului de accidente.

Care din variantele de mai jos constituie aspecte ale eficientei examinarii psihologice:

a) 1,2,4,5

b) 1,2,3,4

c) 2,3,4,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,3,5

31. Care din conceptele de mai jos definesc procesul de incorporare, asimilare a individului in unitati si sisteme sociale (familie, grup, colectiv, societate) prin modelare conform datelor si cerintelor sociale:

a) integrarea;

b) mediul integrator;

c) interactiunea reciproca;

d) integrarea sociala;

e) acumularea de valori comune.

32. Cerintele de baza ale integrarii sunt:

1. ajutarea noului angajat in vederea acomodarii;

2. mentinerea cooperarii;

3. satisfacerea cerintelor socio-culturale ale unui grup sau ale unei societati;

4. satisfacerea necesitatilor membrilor sau grupurilor care coopereaza;

5. insuflarea increderii in organizatie.

Care din variantele de mai jos reprezinta cerinte de baza ale procesului de integrare?

a) 1,2,3

b) 1,3,5

c) 2,3,4

d) 1,3,4

e) 3,4,5

33. Problema integrarii se pune pe urmatoarele niveluri:

1. la nivel individual;

2. schemelor de comportament - coordonarea comportamentului fiecarui individ cu cel al comportamentului membrilor grupului;

3. la nivel procesual;

4. la nivelul institutiilor - cooperarea lor cu minimum de conflict;

5. la nivelul integrarii intregii societati.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta nivelurile specifice integrarii:

a) 1,2,4

b) 2,4,5

c) 1,4,5

d) 1,3,5

e) 3,4,5

34. Integrarea profesionala reprezinta:

a) o treapta in evolutia profesionala a individului, cand se realizeaza acordul si armonizarea comportamentului individului cu exigenta postului si colectivitatii din care face parte;

b) transformarea reciproca a diferitelor culturi in vederea constituirii intr-un tot echilibrat;

c) un proces de lunga durata in evolutia profesionala a individului;

d) cunoasterea organizatiei si cunoasterea locului de munca (sector, sectie, atelier);

e) un vast bagaj de practici care aplicate cu pricepere, pot da rezultatele dorite.

Alegeti varianta care reprezinta definitie a integrarii profesionale.

35. In procesul de asimilare si integrare a noilor angajati se disting trei etape:

1. acomodarea;

2. incurajarea si sprijinirea spiritului de inventivitate;

3. integrarea la locul de munca;

4. integrarea in organizatie;

5. integrarea profesionala a intelectualitatii tehnice.

Alegeti din variantele de mai jos pe cea care prezinta corect cele trei etape ale procesului de asimilare si integrare a noilor angajati:

a) 1,2,3

b) 1,3,5

c) 1,3,4

d) 2,3,4

e) 3,4,5

36. Fenomenele de insatisfactie si lipsa de motivatie se pot combate prin:

1. alegerea persoanelor competente dar inapte de munca;

2. scaderea salariului;

3. stimularea interesului pentru munca colectiva;

4. angrenarea in conditiile productiei;

5. stimularea sentimentului de mandrie a apartenentei la un grup de lucru si la o organizatie;

6. alegerea persoanelor apte de munca.

Alegeti varianta care prezinta cel mai bine metodele de combatere a fenomenelor de insatisfactie si lipsa de motivatie, din combinatia de mai jos:

a) 1,2,3

b) 3,4,5

c) 1,2,4

d) 2,3,4

e) 1,3,5

37. Fenomenele de fluctuatie si absenteism au drept cauza principala:

a) configuratia organizatiei si retributia mai buna in alta parte;

b) neconcordanta dintre aspiratiile lucratorului modern si conditiile pe care i le ofera organizatia;

c) lipsa perspectivei de avansare;

d) neconcordanta dintre perioada de adaptare a noului angajat si aspiratiile organizatiei;

e) desfasurarea lucrului sub tutela si cursurile de initiere.

38. Pentru a obtine eficienta maxima in actiunea de formare profesionala trebuie avute in vedere cererile si dorintele salariatilor care se pot realiza prin:

1. solutionarea contradictiilor in problemele de centralizare-descentralizare a managementului personalului;

2. anchete prin care sa se determine tipurile de meserii pe care acestia doresc sa le exercite din cele cerute pe piata muncii;

3. identificarea formatorilor pentru care exista mai multi candidati;

4. contacte directe frecvente intre someri si serviciile de ocupare;

5. derularea procesului de executare a raporturilor de munca.

Care din variantele de mai jos constituie mijloace de realizare a cererilor si dorintelor salariatilor in vederea obtinerii eficientei maxime in actiunea de formare profesionala:

a) 2,3,4

b) 1,2,3

c) 1,3,5

d) 1,3,4

e) 2,4,5

39. Pregatirea profesionala este:

a) activitatea desfasurata in scopul insusirii de cunostinte teoretice si deprinderi practice;

b) un loc de munca definit ca o situatie de munca;

c) activitatea desfasurata in scopul insusirii de cunostinte teoretice si deprinderi practice, de un anumit gen si nivel, in masura sa asigure indeplinirea calificata de catre lucratori a sarcinilor ce le revin in exercitarea, in procesul muncii, a unei profesiuni sau meserii;

d) indeplinirea calificata de catre lucratori a sarcinilor ce le revin in exercitarea in procesul

muncii, a unei profesiuni;

e) data de durata pregatirii fortei de munca pe o perioada nedeterminata.

Alegeti varianta care reprezinta definitia pregatirii profesionale.

40. Pentru a asigura succesul deciziei de a investi in procesul de formare se impune solutionarea a trei probleme esentiale:

1. stabilirea justa a momentului declansarii actiunilor de formare;

2. determinarea nevoilor de formare pe baza rezultatelor si concluziilor din analizele efectuate;

3. alegerea metodelor, duratei si a ritmului de formare;

4. costul formarii;

5. nevoile de personal actuale si de perspectiva.

Precizati care din variantele de raspuns prezentate mai jos prezinta corect cele trei probleme esentiale in asigurarea succesului procesului de formare:

a) 1,2,4

b) 1,2,3

c) 2,3,4

d) 2,3,5

e) 1,4,5

41. Policalificarea consta in:

a) obtinerea unei calificari suplimentare pe langa profesia de baza;

b) schimbarea calificarii;

c) improspatarea si imbogatirea sistematica a cunostintelor profesionale;

d) aprofundarea unui anumit domeniu al specializarii de baza;

e) obtinerea competentelor specifice unei ocupatii sau profesii, diferita de cele dobandite anterior.

Care din variantele prezentate defineste corect policalificarea?

42. Contractele speciale de formare profesionala includ:

1. contractul de calificare profesionala;

2. contractul de adaptare profesionala;

3. contractul individual de munca;

4. contactul de ucenicie la locul de munca;

5. contractul de asigurari sociale.

Care din variantele de mai jos reprezinta contracte speciale de formare profesionala:

a) 1,3

b) 2,3

c) 4,5

d) 3,4

e) 1,2

43. Performanta umana trebuie apreciata si prin:

a) sporirea cantitatii de produse obtinute;

b) gradul de implicare;

c) coeficientul de crestere economica;

d) prisma randamentului si profitul net;

e) prisma randamentului si productivitatea muncii.

44. Notiunea de evaluare ne apare ca:

a) o activitate complexa;

b) un ansamblu al proceselor prin intermediul carora se emit judecati;

c) o activitate care nu este complexa pentru manageri;

d) o activitate ce nu necesita o pregatire speciala a managerilor;

e) o activitate complexa, ca un ansamblu al proceselor prin intermediul carora se emit judecati de valoare asupra componentilor unui sistem, considerati separat in calitatea lor de titulari ai anumitor posturi, in vederea relevarii elementelor esentiale ale modului de realizare a obiectivelor si sarcinilor trasate, a acordarii de recompense sau sanctiuni, a stabilirii modalitatilor de perfectionare a pregatirii, a conturarii perspectivelor de promovare a acestora.

Alegeti varianta care defineste corect notiunea de evaluare.

45. Metoda evaluarii profesionale apreciaza ocupatia sau functia, in timp ce metoda evaluarii meritelor constituie:

a) o activitate complexa, ca un ansamblu al proceselor prin intermediul carora se emit judecati de valoare asupra componentilor unui sistem;

b) o activitate complexa pentru manageri;

c) un ansamblu al proceselor prin intermediul carora se emit judecati;

d) o apreciere sistematica asupra trasaturilor salariatului la locul de munca si are ca scop sa determine contributia si valoarea sa pentru organizatie, cu accent pe calitatea activitatii, capacitatea de a invata, spiritul de colaborare, initiativa etc.

e) o activitate de realizare a obiectivelor si sarcinilor trasate, a acordarii de recompense sau

sanctiuni, a stabilirii modalitatilor de perfectionare a pregatirii, a conturarii perspectivelor de promovare a acestora.

Alegeti varianta care defineste corect notiunea de evaluare a meritelor.

46. Rolul principal al evaluarii performantelor este:

a) de a asigura legatura productivitate - evaluarea performantelor - recompensa;

b) de a oferi instrumentele necesare pentru investigarea repartizarii salariatilor;

c) a asigura orientarea spre eficienta;

d) de a deteriora relatiile in cadrul grupului;

e) de a acorda corect salariile.

Alegeti varianta care defineste corect rolul evaluarii performantelor.

47. Cu privire la responsabilitatea evaluarii performantelor se ridica numeroase probleme:

1. evaluarea subordonatilor de manager;

2. evaluarea sefilor ierarhici de catre subordonati;

3. evaluarea celorlalti salariati de pe posturi echivalente;

4. evaluarea sefilor din alte organizatii;

5. autoevaluarea;

6. evaluarea de catre evaluatori externi.

Care din variantele de mai jos prezinta principalele probleme cu privire la responsabilitatea evaluarii performantelor:

a) 2,3,4,5,6

b) 1,3,4,5,6

c) 1,2,3,5,6

d) 1,2,4,5,6

e) 1,2,3,4,5

48. Aprecierea anuala, ca metoda de evaluare a personalului, consta in:

a) formularea unei aprecieri generale prin care se sintetizeaza principalele calitati si se certifica rezultatele obtinute in munca pe parcursul unui an comparativ cu anii precedenti;

b) aprecierea anuala care se concretizeaza in calificative;

c) formularea unei aprecieri pe baza compararii calitatilor, cunostintelor, aptitudinilor si

deprinderilor unui angajat;

d) aprecierea calitatilor, cunostintelor si aptitudinilor necesare realizarii in bune conditii a

obiectivelor stabilite;

e) aprecieri generale prin care se sintetizeaza principalele calitati.

Care din variantele de mai sus defineste corect aprecierea anuala ca metoda de evaluare a personalului?

49. Prin actiunea de apreciere a personalului in ordinea meritelor se vizeaza urmatoarele scopuri si obiective:

1. imbunatatirea eficientei si performantelor individuale;

2. fundamentarea masurilor necesare in vederea promovarii personalului, premierii acestuia si desfacerii contractului de munca;

3. cresterea randamentului muncii;

4. cresterea calitatii productivitatii;

5. imbunatatirea performantelor profesionale individuale.

Care din variantele de mai jos prezinta corect scopurile si obiectivele actiunii de apreciere a

personalului in ordinea meritelor:

a) 1,5

b) 1,2

c) 3,4

d) 2,3

e) 3,5

50. Ca instrumente de apreciere a salariatilor in ordinea meritelor se utilizeaza:

1. lista salariatilor in ordinea relativa a meritelor;

2. aprecierea individuala in functie de aspectele generale ale muncii sau de diversi factori personali;

3. masurarea performantelor individuale in comparatie cu atributiile specifice sau cu planurile de munca;

4. generarea starii de control;

5. definirea obiectivelor evaluarii.

Care din variantele de mai jos prezinta instrumente de apreciere a salariatilor in ordinea meritelor:

a) 1,2,3

b) 2,3,5

c) 2,3,4

d) 1,3,5

e) 1,2,5

51. Factorii ce asigura succesul metodelor de apreciere a salariatilor in ordinea meritelor sunt:

1. persoana care acorda calificativele;

2. periodicitatea lucrarilor de comparare a meritelor;

3. nivelul de pregatire a persoanelor care acorda calificativele;

4. exploatarea rezultatelor;

5. imbunatatirea performantelor.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta factorii de succes ai metodelor de apreciere a salariatilor in ordinea meritelor:

a) 1,2,4

b) 2,3,4

c) 1,2,3

d) 3,4,5

e) 1,3,5

52. In interpretarea notiunii de promovare profesionala se intalnesc trei momente caracteristice:

1. politica de promovare;

2. schimbarea functiei sau nivelul de incadrare;

3. cresterea responsabilitatii sau a nivelului de calificare;

4. acordarea de avantaje materiale si morale salariatului promovat;

5. planificarea promovarii personalului.

Precizati care din variantele de mai jos prezinta corect cele trei momente caracteristice in interpretarea notiunii de promovare profesionala:

a) 1,2,3

b) 2,3,4

c) 1,3,4

d) 1,4,5

e) 3,4,5

53. Politica de promovare:

a) genereaza insatisfactii si o stare permanenta de nemultumire in randul angajatilor;

b) incurajeaza acordarea de avantaje materiale si morale salariatului promovat;

c) constituie o componenta majora a managementului personalului organizatiei, menita sa intareasca sau sa slabeasca spiritul de echipa intre salariati;

d) reprezinta una din cele mai importante probleme sociale;

e) reprezinta cresterea responsabilitatii sau a nivelului de calificare.

Precizati care din variantele prezentate defineste cel mai bine politica de promovare.

54. In planul semnificatiei, o promovare judicios conceputa si realizata este de natura sa:

1. stimuleze in mod eficace initiativa si ambitia salariatului;

2. dea un puternic impuls la ridicarea nivelului de calificare a salariatului;

3. conduca la perfectionarea salariatului;

4. scada randamentul si satisfactia in munca;

5. mareasca satisfactia in munca a salariatului;

6. incite salariatul sa se identifice cu functia sa si cu organizatia in care lucreaza.

Care din variantele de mai jos constituie avantaje ale unei promovari judicios concepute si realizate:

a) 1,2,3,4,5

b) 1,2,3,4,6

c) 2,3,4,5,6

d) 1,2,3,5,6

e) 1,3,4,5,6

55. Avantajele pe care le prezinta planificarea promovarii, atat pentru organizatie cat si pentru salariat sunt:

a) dezvolta neincrederea ca posturile esentiale vor fi ocupate fara intrerupere;

b) contribuie la formarea lucratorilor in vederea ocuparii anumitor functii, inainte chiar ca acestea sa devina vacante;

c) asigura bunul mers al organizatiei, evitand fenomenul de dezorganizare generat de plecarea lucratorilor care ocupa posturi cheie;

d) da posibilitatea lucratorilor sa prevada ei insisi, sansele lor de a face cariera si, ca urmare a

eforturilor depuse in vederea formarii si perfectionarii, sa se adapteze la nevoile de viitor ale

organizatiei;

e) ajuta organizatia sa-si pastreze personalul ei calificat si, in plus, sa atraga salariati competenti.

Care din variantele de mai sus nu reprezinta un avantaj al planificarii promovarii pentru salariat si organizatie?

56. Privitor la trasaturile planificarii promovarii personalului, este necesar sa se retina urmatoarele:

a) prin planificarea promovarii se urmareste sa se prevada cum va evolua compozitia personalului;

b) planificarea promovarii constituie o preocupare permanenta si sistematica;

c) planificarea carierei nu se trateaza ca un proces pe care organizatia trebuie sa o dirijeze in mod sistematic;

d) pentru fiecare categorie de personal se determina numarul angajatilor de care organizatia

trebuie sa dispuna in anul viitor;

e) pe baza previziunilor se concep planurile de recrutare si formare, care reprezinta componente ale planificarii promovarii.

Care din variantele de mai sus nu constituie o trasatura a planificarii promovarii personalului?

57. Din punctul de vedere al organizatiei, promovarea interna ofera numeroase avantaje:

a) promovarea interna incurajeaza lucratorii in a se pregati si a-si insusi cunostintele pentru

promovare;

b) constituie un mijloc de utilizare mai buna a personalului organizatiei, punand pe fiecare salariat in postul in care el va fi mai util;

c) determina un interes marit al salariatului pentru functia sa;

d) dispune de un sistem de apreciere stiintifica cu privire la valoarea salariatilor;

e) este mai economic pentru organizatie promovarea salariatilor din unitate decat recrutarea altora din exterior.

Determinati care din variantele de mai sus nu constituie un avantaj al promovarii interne din punctul de vedere al organizatiei?

58. Promovarea interna prezinta urmatoarele dezavantaje:

1. contribuie la eficacitatea muncii salariatului;

2. consolideaza legatura salariatului cu organizatia;

3. este mai economic pentru organizatie;

4. poate antrena reactii in lant, ceea ce ar putea sa dezorganizeze munca;

5. sursa interna de candidati ar putea sa fie insuficienta pentru aplicarea principiului respectiv, mai ales in perioada de dezvoltare rapida.

Care din variantele de raspuns constituie dezavantaje ale promovarii interne:

a) 2,3

b) 1,3

c) 2,4

d) 1,5

e) 4,5

59. Promovarea pe baza de rezultate are urmatoarele trasaturi:

1. are cea mai larga raspandire;

2. apeleaza la criterii de promovare verificabile, bazate pe comensurarea rezultatelor, ceea ce contribuie la evitarea situatiilor conflictuale;

3. este stimulatoare pentru salariati;

4. la promovare se Tine seama de calitatile, aptitudinile si deprinderile salariatilor;

5. analizeaza rezultatele profesionale ale salariatilor.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta trasaturi ale promovarii pe baza de rezultate:

a) 1,3,5

b) 1,2,3

c) 1,2,5

d) 2,3,4

e) 2,3,5

60. Consecintele determinarii salariilor vizeaza:

1. echilibrul financiar pe termen lung;

2. integrarea si asimilarea angajatilor;

3. caracteristicile sistemului de formare profesionala;

4. echilibrul social intre diferite categorii de salariati;

5. situatia individuala si gradul de motivare al fiecarui salariat luat in mod individual.

Care din variantele de mai jos reprezinta consecinte ale determinarii salariilor:

a) 1,2,3

b) 2,4,5

c) 1,4,5

d) 1,3,5

e) 2,3,4

61. Pe piata fortei de munca salariul joaca un rol deosebit de semnificativ, avand o dubla natura:

1. dimensionarea volumului ocuparii fortei de munca;

2. reprezinta venit pentru consum si acumulare personala - pentru lucrator, ca proprietar privat al fortei sale de munca;

3. element de cost pentru productie - pentru patron, ca proprietar al capitalului material si financiar;

4. constituie un motiv esential pentru dispute si solicitari;

5. afecteaza echilibrul financiar.

Care din variantele de mai jos subliniaza aspectul de "dubla natura" al salariului pe piata fortei de munca:

a) 2,3

b) 3,4

c) 1,5

d) 1,4

e) 4,5

62. Rolul si functiile salariului pot fi redate astfel:

a) parghie a stabilitatii macroeconomice;

b) factor de echilibru al raportului cerere-oferta pe piata fortei de munca;

c) instrument de influentare a sensului si amplorii schimbarilor din economie;

d) cel mai important venit din societate;

e) mecanism de ajustare a relatiei dintre dimensiunea si evolutia salariilor si alte variabile,

indeosebi productivitatea muncii.

Precizati care din variantele prezentate nu constituie functie a salariului.

63. Stabilirea salariului minim garantat trebuie sa aiba in vedere urmatoarele criterii:

1. nevoile salariatilor si ale familiilor lor;

2. nivelul salariilor in plan national;

3. nivelul salariilor in plan international;

4. costul vietii;

5. prestarile de protectie sociala;

6. nivelul de trai pe grupuri sociale;

7. factori de ordin economic si ocuparea fortei de munca.

Care din variantele de mai jos reprezinta criterii de stabilire a salariului minim garantat:

a) 1,2,4,5,6,7

b) 1,2,3,4,5,6

c) 2,3,4,5,6,7

d) 1,3,4,5,6,7

e) 1,2,3,4,5,6

64. Contractul colectiv de munca pledeaza pentru adoptarea si mentinerea unui sistem de salarizare echilibrat, coerent si evolutiv iar, in acest sens trebuie respectate urmatoarele conditii:

a) sistemul de salarizare trebuie sa se sprijine pe un echilibru triplu: rationalitate, competitivitate, echitate;

b) competitivitatea externa cere ca salariile din unitate sa nu fie asemanatoare cu cele de pe piata fortei de munca;

c) realizarea unei concordante intre gradul de dificultate si de importanta a posturilor si nivelul salariilor;

d) aprecierea performantei, prin luarea in considerare a rezultatelor obtinute si a gradului de

adaptare pe post;

e) modalitatile de fixare si de plata a salariilor.

Determinati care din variantele prezentate mai sus nu constituie o conditie in mentinerea unui sistem de salarizare echilibrat, coerent si evolutiv.

65. Pentru protectia sociala a salariatilor, in conditiile cresterii preturilor si tarifelor, este instituit un sistem de:

a) compensare-indexare a salariilor de baza, stabilit prin hotarare a guvernului, cu consultarea sindicatelor si a patronatului;

b) verificare si influentare a cheltuielilor pentru salarizare;

c) indexare a salariilor de baza prin implicarea sindicatelor;

d) implicare indirecta a statului;

e) echilibrare a salariilor.

Identificati varianta corecta de raspuns.

66. Componentele administrarii salarizarii sunt:

1. incadrarea salariatilor pe post;

2. evaluarea salariului cuvenit pentru fiecare post;

3. evaluarea si clasificarea salariatilor potrivit meritelor;

4. remunerarile suplimentare;

5. evaluarea necesarului de materii prime;

6. controlul programului de munca;

7. evaluarea muncii pe fiecare sector de activitate.

Care din variantele prezentate mai jos reprezinta componente ale administrarii salarizarii:

a) 1,3,5,6,7

b) 1,2,3,4,6

c) 1,2,3,4,7

d) 2,4,5,6,7

e) 3,4,5,6,7

67. Principalele cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca politica de salarizare sunt:

1. sa asigure o corelare rationala intre cresterea productiei si cea a masei salariale;

2. nu numai politica salariala, dar si flexibilitatea salariilor sa se constituie ca instrumente ale alocarii si reocuparii fortei de munca pe sectoare, ramuri, profesii, teritoriu;

3. sa creeze conditii pentru cresterea laturii stimulatorii a salariului in planul competitivitatii si al performantei;

4. sa mentina cheltuielile aferente la un nivel mediu fata de limitele respective ale clasei de

salarizare;

5. sa contribuie la dezvoltarea interesului organizatiei, sub aspectul recompensarii participarii la munca.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca politica de salarizare:

a) 1,2,3,5

b) 2,3,4,5

c) 1,2,3,4

d) 1,3,4,5

e) 1,2,4,5

68. In definirea politicii manageriale in stransa legatura cu flexibilitatea salariala, managerul va tine seama si de unele corelatii partiale:

1. gradul de competitivitate;

2. relatia cost salarial - cerere agregata de forta de munca;

3. nivelul de pregatire profesionala;

4. cererea de forta de munca este dependenta de marimea si evolutia costurilor fixe cu forta de munca;

5. raportul salariu mediu - ocupare, ceea ce inseamna comensurarea influentei factorilor specifici sectorului de activitate asupra salariului mediu.

Care din variantele prezentate mai jos constituie corelatii de care managerul Tine seama in definirea politicii manageriale aflate in stransa legatura cu flexibilitatea salariala:

a) 1,2,3

b) 2,3,5

c) 2,4,5

d) 1,2,4

e) 1,3,5

69. In planul institutional-organizatoric, sistemul de negociere salariala se realizeaza pe trei etape:

1. la nivel national;

2. la nivel cultural;

3. la nivel de ramuri sau interprofesional;

4. la nivel de organizatie;

5. la nivel de sindicate si sectii de productie.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele trei etape ale sistemului de negociere:

a) 1,2,3

b) 2,3,4

c) 1,3,4

d) 3,4,5

e) 1,3,5

70. In atingerea scopurilor vizate de negocierile salariale stau urmatoarele cerinte de baza:

a) stimularea indeplinirii functiilor economice ale salariatului, paralel cu stoparea sporirii acestuia preponderent pe considerente de protectie sociala;

b) restabilirea corelatiei intre productie si fondul de salarii;

c) asigurarea unui control concomitent si continuu asupra evolutiei salariilor si a preturilor

produselor;

d) fundamentarea si mentinerea unui raport intre salarii-preturi-inflatie;

e) cunoasterea si respectarea legislatiei muncii.

Care din variantele de mai sus nu constituie cerinta a negocierilor salariale?

71. In plan teoretic, dialogul social presupune:

a) raportul dintre cererea si oferta fortei de munca ce este realizat pe piata fortei de munca si reprezinta factorul fundamental in asigurarea echilibrului fortei de munca;

b) un ansamblu de contacte, comunicari si actiuni minutios organizate, prin care entitati sociale organizate si constituite in conditiile legii sunt antrenate si participa la diferite niveluri la luarea de decizii, initiaza ori elaboreaza acte normative, propun si sustin solutii in scopul rezolvarii problemelor sociale ori economice la diferite niveluri, incearca armonizarea intereselor generale si de grup, prevenirea ori solutionarea starilor conflictuale, asigurarea climatului de pace sociala generala;

c) un ansamblu de contacte, comunicari si actiuni minutios organizate, prin care entitati sociale organizate si constituite in conditiile legii sunt antrenate si participa la diferite niveluri la luarea de decizii, initiaza ori elaboreaza acte normative, propun si sustin solutii in scopul rezolvarii problemelor sociale;

d) gasirea unor solutii in scopul rezolvarii problemelor sociale ori economice la diferite niveluri;

e) consultarea partenerilor sociali cu privire la masurile ce se intrepid pe linia restructurarii

regiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, a consiliilor judetene, a consiliilor locale si

a societatilor comerciale din sectorul respectiv in corelare cu masurile de reconversie a fortei de munca.

Identificati varianta de raspuns corecta.

72. Consiliul Economic si Social analizeaza situatia economica si sociala a Tarii si face propuneri, in conditiile prevazute de lege privind:

1. restructurarea si dezvoltarea economiei nationale;

2. privatizarea agentilor economici;

3. elaborarea contractului de munca la nivel national;

4. relatiile de munca;

5. politica salariala;

6. protectia sociala si ocrotirea sanatatii;

7. invatamantul si cercetarea.

Care din variantele de mai jos prezinta corect propunerile facute de Consiliul Economic si Social in urma analizarii situatiei economice si sociale a Tarii:

a) 2,3,4,5,6,7

b) 1,3,4,5,6,7

c) 1,2,3,5,6,7

d) 1,2,3,4,6,7

e) 1,2,4,5,6,7

73. La nivelul ministerelor si prefecturilor functioneaza comisiile de dialog care au un caracter consultativ intre:

a) societatile comerciale si sindicate;

b) sindicate si patronate;

c) administratia publica si societatile comerciale;

d) administratia publica, sindicate si patronate;

e) administratia publica si patronate.

Alegeti varianta corecta de raspuns.

74. Activitatea comisiilor de dialog social vizeaza, in special, urmatoarele:

a) asigurarea unor relatii cu partenerii sociali-administratie, patronat, sindicate;

b) consultarea partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura, cu caracter economico-social, din domeniul de activitate al ministerului respectiv;

c) alte probleme din sfera de activitate a ministerului respectiv sau din judete, asupra carora partenerii sociali convin sa discute;

d) consultarea partenerilor sociali cu privire la masurile ce se intrepid pe linia restructurarii

regiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, a consiliilor judetene, a consiliilor locale si a societatilor comerciale din sectorul respectiv in corelare cu masurile de reconversie a fortei de munca;

e) asigurarea restructurarii si dezvoltarii economiei nationale.

Identificati care din variantele de mai sus nu reprezinta o activitate specifica comisiilor de dialog social.

75. Principiile care stau la baza activitatii si functionarii sindicatelor sunt:

a) sindicatele sunt organizatii profesionale non-profit organizate dupa criteriul locului de munca sau al profesiei-meseriei, in scopul apararii drepturilor economice, sociale, culturale si sportive ale categoriei profesionale in contradictoriu cu patronatul sau alte organe reprezentative ale statului pe plan central ori local;

b) functioneaza pe baza statutelor proprii adoptate cu respectarea dispozitiilor imperative ale legii;

c) sindicatele se organizeaza pe principiul "liberului consimtamant" conform legii;

d) au independenta organizatorica si patrimoniala;

e) au ca scop apararea drepturilor salariatilor si promovarea intereselor profesionale, sociale si economice ale patronatului.

Alegeti varianta care nu exprima un principiu privind sindicatele.

76. Conflictul colectiv de munca se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi comune:

1. are ca sursa satisfacerea intereselor profesionale cu caracter economic, social, cultural ori sportiv;

2. se organizeaza pe principiul "liberului consimtamant";

3. ia nastere in timpul derularii procesului de executare a raporturilor de munca intre un grup de salariati si conducerea organizatiei sau intre majoritatea salariatilor si unitate;

4. are caracter legal, declansarea si solutionarea conflictului colectiv de munca urmand a se realiza in conditiile legii;

5. au independenta organizatorica si patrimoniala.

Alegeti combinatia care prezinta corect trasaturile conflictului colectiv de munca:

a) 2,3,5

b) 2,3,4

c) 1,4,5

d) 1,2,4

e) 1,3,4

77. Potrivit legii greva constituie:

a) sustinerea revendicarilor formulate de salariatii din alte unitati;

b) solutionarea conflictului de interese;

c) incetarea colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate fara sa fie declarata pe durata

desfasurarii conflictelor de interese;

d) o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictului de interese;

e) un drept al somerului.

Alegeti varianta care defineste cel mai bine greva, potrivit legii.

78. Grevele au urmatoarele trasaturi caracteristice:

a) sunt organizate de sindicatele reprezentative sau dupa caz de reprezentantii care vor stabili si durata acestora;

b) pot fi declarate pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic, politic si social al salariatilor;

c) participarea la greva este libera, nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze;

d) salariatii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice

continuarea activitatii de catre cei care nu participa la greva;

e) organizatorii grevei, impreuna cu conducerea unitatii au obligatia ca pe durata acesteia sa

protejeze bunurile unitatii si sa asigure functionarea continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui pericol pentru viata sau pentru sanatatea oamenilor.

Alegeti varianta care nu reprezinta o trasatura a grevei.

79. Nu sunt considerate conflicte de drepturi:

a) conflictele dintre unitatile si persoanele care presteaza diferite activitati acestora, in temeiul altor contracte decat contractul individual de munca;

b) conflictele in legatura cu executarea contractelor colective de munca;

c) conflictele in legatura cu constatarea incetarii aplicarii contractelor colective de munca;

d) conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea

contractelor individuale de munca;

e) conflictele in legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin indeplinirea sau neindeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca.

Identificati varianta care nu poate considerata conflict de munca.

80. In plan tipologic raporturile de munca se prezinta sub doua forme:

1. individuale;

2. functionala;

3. decizionala;

4. colective;

5. individuala si de grup;

Care din variantele de mai jos reprezinta in plan tipologic cele doua forme ale raporturilor de munca:

a) 1,5

b) 1,4

c) 2,3

d) 3,4

e) 2,4

81. Principalele trasaturi caracteristice ale contractului colectiv de munca sunt:

1. se incheie numai intre patronat sau organizatia patronala si sindicat sau reprezentantii salariatilor alesi prin vot secret, daca nu exista sindicat organizat;

2. este un contract oneros si comutativ, in sensul ca la incheierea acestuia partile cunosc

existenta si intinderea obligatiilor lor;

3. este un contract bilateral, sinalagmatic, in sensul ca genereaza drepturi si obligatii pentru ambele parti;

4. este reglementat printr-o lege speciala: legea contractului individual de munca;

5. se incheie la nivel national, la nivel de ramura de activitate si la nivel de unitate.

Stabiliti care din variantele de mai jos prezinta trasaturi ale contractului colectiv de munca:

a) 2,3,4,5

b) 1,2,3,4

c) 1,2,3,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,4,5

82. Campul de aplicare a contractelor colective de munca se extinde in urmatoarele domenii:

a) prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii din unitate,

indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala din unitate;

b) contractele colective de munca se pot incheia la nivelul unitatilor, ramurilor de activitate si la nivel national;

c) contractele colective de munca se pot incheia la nivelul unor grupuri de societati comerciale si regii autonome;

d) in institutia in care nu sunt organizate asociatii patronale reprezentative la niveluri inferioare, asociatia patronala la nivelul national poate desemna reprezentanti la negociere;

e) contractele colective de munca nu se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare.

Care din variantele de mai sus nu reflecta un domeniu de aplicare a contractului colectiv de munca?

83. Contractul colectiv de munca este structurat in urmatoarele componente:

1. sindicatele;

2. patronatele;

3. partile (patronul si salariatii);

4. obiectul;

5. continutul (cuprinsul);

6. organismele guvernamentale.

Alegeti varianta de raspuns care prezinta componentele contractului colectiv de munca:

a) 1,3,5

b) 3,4,5

c) 2,3,4

d) 1,5,6

e) 3,5,6

84. Asigurarea calitatii negocierilor contractului colectiv de munca se obtine prin apelare la una din urmatoarele variante:

a) legata direct de calitatea negocierilor si apare ca necesara, deoarece negocierea trebuie sa

vizeze solutii si nu vinovati;

b) una din cerintele esentiale, care implica eforturi pentru tratarea corecta si completa a

problematicii negocierilor, evaluarea rezultatelor in raport cu obiectivele preconizate si

posibilitatea restructurarii operative a planurilor de dezbateri ale contractului colectiv de munca;

c) trasatura care impune participantilor la dezbateri sa manifeste abilitatea de a se acomoda si adapta la schimbarile ce survin;

d) moderata pentru a da tratativelor un continut ferm;

e) un echilibru intre resursele si posibilitatile reale existente ale salariatilor.

Care din variantele de mai sus defineste corect asigurarea calitatii negocierilor contractului colectiv de munca?

85. Strategia negocierii contractului colectiv de munca prezinta urmatoarele caracteristici:

1. este partea cea mai importanta a negocierii vizeaza ansamblul contractului colectiv de munca;

2. se ocupa cu problemele pregatirii, planificarii si ducerii tratativelor;

3. consta intr-un ansamblu de decizii ce urmeaza a fi luate de catre negociatori in vederea realizarii obiectivelor;

4. este parte componenta a tacticii negocierii contractului colectiv de munca;

5. vizeaza o problema sau o subproblema din contractul colectiv de munca.

Care din variantele de mai jos constituie caracteristici ale strategiei contractului colectiv de munca:

a) 1,2,3

b) 2,3,4

c) 1,3,5

d) 1,4,5

e) 2,3,5

86. Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:

a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de

disciplina a muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul

colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;

b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 60 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;

c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata

inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa-si indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;

d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat;

e) in cazul desfiintarii locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii.

Care din variantele de mai sus nu constituie o situatie in care angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului?

87. Din punct de vedere al dreptului, disciplina muncii reprezinta:

a) o caracteristica a salariatului;

b) expertizarea starii de sanatate si a capacitatii de munca a muncitorilor bolnavi;

c) cresterea mobilitatii fortei de munca;

d) un principiu general al reglementarii relatiilor de munca;

e) un principiu universal al reglementarilor relatiilor de munca.

Alegeti varianta corecta care reprezinta caracteristica specifica a disciplinei muncii din punct de vedere al dreptului.

88. Trasaturile caracteristice ale somajului sunt urmatoarele:

1. nivelul somajului, care se determina atat absolut, respectiv ca numar, cat si relativ, adica sub forma de rata a somajului, calculata ca raport intre numarul somerilor si populatia activa;

2. intensitatea somajului;

3. durata somajului sau perioada de somaj de la momentul pierderii locului de munca pana la reducerea activitatii;

4. structura somajului sau componentele acestuia formate prin clasificarea somerilor dupa anumite criterii;

5. sporul natal al resurselor de forta de munca.

Identificati varianta care prezinta corect trasaturile caracteristice ale somajului:

a) 1,2,3,4

b) 1,3,4,5

c) 2,3,4,5

d) 1,2,4,5

e) 1,2,3,5

89. Conceptul de protectie sociala:

a) cuprinde masuri care urmaresc actualizarea, contracararea efectelor inflatiei;

b) cuprinde indexari ce pot aparea intre anumite categorii de venituri;

c) vizeaza un ansamblu de masuri care conduc la apararea indivizilor in fata riscurilor de natura economica, sociala, comportamentala, iar in sens restrans ea se circumscrie la complexul de masuri si preocupari luate de institutiile publice si orientate spre siguranta existentei;

d) vizeaza masuri de stimulare a mobilitatii fortei de munca;

e) vizeaza masuri de stimulare a angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor.

Indicati varianta care defineste corect conceptul de protectie sociala.

90. Scopul de baza al activitatii de ingrijire a sanatatii personalului si de protectie a muncii este:

a) asigurarea necesarului de personal;

b) asigurarea cu materiale necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii de productie;

c) asigurarea vietii si integritatii anatomo-functionale a salariatilor in procesul muncii;

d) obligatia de a respecta disciplina muncii;

e) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate.

Alegeti varianta corecta care reprezinta scopul de baza al activitatii de ingrijire a sanatatii personalului si de protectie a muncii.

91. Protectia muncii reprezinta:

a) un element important al organizarii muncii;

b) un ansamblu de norme obligatorii, referitoare la organizarea, desfasurarea, indrumarea si controlul procesului muncii si care are ca obiectiv crearea conditiilor optime pentru apararea vietii si sanatatii tuturor participantilor la acest proces, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale;

c) un ansamblu de norme obligatorii, referitoare la organizarea, desfasurarea, indrumarea si

controlul procesului muncii;

d) totalitatea normelor de drept;

e) obligatiile conducerilor de a asigura salariatilor conditii bune pentru desfasurarea muncii.

Care din variantele prezentate defineste corect protectia muncii?

92. Trasaturile definitorii ale notiunii de accident de munca sunt urmatoarele:

a) reprezinta un eveniment asteptat, care intrerupe desfasurarea normala a activitatii;

b) implica un proces de munca si factorul uman ca executant;

c) sunt consecinte ale disfunctiilor care apar in sistemul salariat - sarcina de munca - mijloacele de munca - mediul de munca;

d) are loc in timpul procesului de munca si consta in lezarea violenta si brusca a integritatii

componentei biologice a factorului uman;

e) are ca urmare pierderea sau micsorarea capacitatii de munca, provocand incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura definitorie a accidentului de munca.

93. In afara de pensie, asiguratii sistemului public au dreptul la urmatoarele asigurari sociale:

1. indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;

2. prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;

3. indemnizatie pentru maternitate;

4. concediile fara plata;

5. indemnizatie pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;

6. ajutor de deces.

Care din variantele de raspuns de mai jos prezinta corect drepturi de asigurari sociale:

a) 1,2,3,4,5

b) 2,3,4,5,6

c) 1,2,3,4,6

d) 1,2,3,5,6

e) 1,2,4,5,6

94. Pentru ca aprecierea propunerilor sa fie corecta si obiectiva, se numesc in organizatii experti ai sistemului de propuneri carora le revin urmatoarele sarcini:

a) sa aprecieze propunerile de imbunatatire inaintate, in ceea ce priveste posibilitatea de a le utiliza in organizatie;

b) sa verifice daca in propuneri este vorba de o imbunatatire in sensul directivelor sistemului de propuneri;

c) sa calculeze sau sa estimeze foloasele ce pot fi asteptate in urma aplicarii unei propuneri de

imbunatatire recomandata pentru a fi acceptata;

d) sa emita o justificare ireprosabila din punct de vedere profesional pentru inapoierea sau

respingerea unei propuneri de imbunatatire;

e) administratorul sistemului sa se intalneasca cu angajatii si cu sefii lor pentru a discuta si raspunde la intrebari.

Care din variantele de mai sus nu constituie sarcina a expertilor in vederea aprecierii propunerilor cat mai corect si obiectiv?

95. Prin definitie ergonomia reprezinta:

a) o ramura independenta a stiintei;

b) un instrument de mare valoare pentru cresterea productivitatii muncii;

c) activitatea stiintifica multidisciplinara, orientata spre adaptarea reciproca a omului si a muncii in vederea cresterii productivitatii;

d) ansamblul integrat al stiintelor care permit obtinerea cunostintelor privitoare la munca umana, necesare pentru a fundamenta in mod rational si optim adaptarea muncii la om si a omului in meseria sa, in scopul cresterii continue a productivitatii muncii sociale, in conditiile economisirii efortului uman;

e) ansamblu integrat de stiinte susceptibile sa ne furnizeze cunostinte asupra muncii umane.

Alegeti varianta care reprezinta definitia corecta si completa a ergonomiei.

96. Prin studiul muncii se intelege:

a) latura studiului muncii care cuprinde cercetarea sistematica (critica si obiectiva) a totalitatii elementelor ce caracterizeaza modul de munca si conditiile in care se desfasoara acestea;

b) metode si procedee de determinare a continutului activitatii unui executant individual si colectiv;

c) ansamblul integrat al stiintelor care permit obtinerea cunostintelor privitoare la munca umana;

d) ansamblul activitatii si procedeelor de cercetare sistematica si analitica a metodelor de munca, studiu care se efectueaza in scopul obtinerii unei eficiente economice sporite, fara sau cu un minimum de cheltuieli de investitii;

e) activitatea stiintifica multidisciplinara, orientata spre adaptarea reciproca a omului si a muncii in vederea cresterii productivitatii.

Care din variantele de raspuns prezinta corect definitia studiului muncii.

97. Masurarea muncii consta in:

a) aplicarea unor metode si procedee de determinare a continutului activitatii unui executant

individual si colectiv;

b) aplicarea unor metode si procedee de determinare a continutului activitatii unui executant individual si colectiv si de masurare a timpului consumat pentru realizarea acestora;

c) cercetarea sistematica a totalitatii elementelor ce caracterizeaza modul de munca;

d) utilizarea procedeelor grafice analitice pentru examinarea modului in care se desfasoara

activitatea;

e) masurare a timpului consumat pentru realizarea activitatii unui executant.

Determinati varianta care defineste corect masurarea muncii.

98. Principiile economiei de miscari sunt:

1. miscarile mainilor si ale bratelor sa fie simetrice, simultane si continue;

2. miscarile trebuie sa fie cat mai usoare, cat mai scurte si cat mai rare, in masura in care o permite executarea corecta a muncii;

3. succesiunea logica a miscarilor;

4. utilizarea gravitatiei;

5. loc stabilit pentru unelte si materiale, astfel ca mijloacele de munca si obiectele muncii sa aiba un loc fix si bine determinat;

6. piesele trebuie sa fie fabricate cate doua sau mai multe;

7. securitatea este un punct cheie, esential al simplificarii muncii;

8. reguli practice pentru economia de miscari.

Care din variantele de raspuns de mai jos prezinta corect principiile economiei de miscari:

a) 1,2,3,4,5,6,7

b) 2,3,4,5,6,7,8

c) 1,2,3,4,6,7,8

d) 1,2,3,5,6,7,8

e) 1,2,4,5,6,7,8

99. Economia de timp atrage dupa sine urmatoarele efecte:

1. economia relativa de personal;

2. cresterea productivitatii muncii;

3. scaderea productivitatii muncii;

4. reducerea cheltuielilor de productie;

5. reducerea timpului de perfectionare.

Care din variantele de mai jos prezinta corect efectele economiei de timp:

a) 1,2

b) 1,3

c) 1,5

d) 2,3

e) 2,4

100. Abraham Maslow considera ca pe ultimul nivel al piramidei motivationale se afla:

a) nevoile de securitate si siguranta;

b) trebuintele fiziologice;

c) nevoi de apartenenta;

d) nevoi de stima si recunoastere;

e) nevoia de autoimplinire, realizarea tuturor potentialitatilor.

Care din variantele de mai sus reprezinta ultimul nivel al piramidei motivationale?