Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Managementul responsabilizant - fundamente ale managementului responsabilizant



Managementul responsabilizant - fundamente ale managementului responsabilizant


Serviciul public a fost multa vreme construit pe baza unei logici de tip birocratic ce presupune :


o distinctie clara intre cei ce concep/decid si cei ce executa o decizie;

o lipsa de initiativa din partea executantului si un respect strict al procedurilor;

o separare extrem de puternica atat pe verticala (intre nivele ierarhice) cat si pe orizontala (intre birouri si servicii).


Acest tip de organizare s-a dovedit a fi foarte performant la momentul in care a fost conceput, atat pentru firmele private cat si pentru administratia publica, raspunzand foarte bine situatiei existente (necesitatea asigurarii unor servicii de masa standardizate in contextul existentei unei populatii majoritare cu un nivel de educatie mai scazut).


Nevoile si asteptarile "clientilor" administratiei publice de astazi sunt insa profund diferite si bazate pe o inversare a rolurilor: asteptarile nu mai vin din partea administratiei, care in trecut se concentra pe respectarea regulilor de catre "administrati", ci din partea "consumatorilor - cetateni", care au pretentii crescute fata de serviciile publice si fata de modul in care sunt tratati de acestea.


Elementele principale ce stau la baza acestor noi nevoi/asteptari sunt:

raspunsuri personalizate din partea administratiei;

simplitatea demersurilor si procedurilor administrative;

rapiditatea in rezolvarea problemelor.




In mod evident aceste principii sunt prea putin compatibile cu organizarea si functionarea birocratica de tip clasic. In mod egal putem considera ca cetatenii au dreptul de a apela la un serviciu public inteligent, ce utilizeaza tehnici manageriale si informationale inexistente in trecut. De aici necesitatea  existentei unui serviciu public performant, capabil sa raspunda in mod corespunzator cerintelor societatii.


Fundamente ale managementului responsabilizant


Pentru a raspunde asteptarilor de tratare personalizata a cererilor, de simplicitate si rapiditate a procedurilor, este necesara o modificare a logicii birocratice de tip clasic si instaurarea unui management responsabilizant. Acesta se caracterizeaza prin patru elemente simple:


consultarea persoanelor care vor trebui sa puna in aplicare o decizie, inainte ca aceasta sa fie luata. Timpul aparent pierdut pentru realizarea acestui lucru va fi pe deplin compensat in momentul aplicarii deciziei, gratie unei adeziuni si intelegeri crescute a executantului.

responsabilizarea asupra atingerii unor obiective (si nu asupra indeplinirii unor sarcini);

delegarea deciziilor operationale la primul nivel de competenta existent (principiul subsidiaritatii). Incurajarea luarii de initiative, pe baza respectarii principiilor si orientarilor definite "in amonte" si impunerea unui sistem de monitorizare si evaluare permanenta

favorizarea unei reduceri a rigiditatii si separarii in functionarea administratiei, atat pe plan vertical (in ceea ce priveste informatia), cat si orizontal (in ceea ce priveste concertarea si coordonarea actiunilor).


Este deci vorba de principii extrem de simple care necesita insa o inversare completa a manierei de functionare a unei bune parti din activitatile administratiei publice.


Identificarea "stilului" managerial propriu

Problematica "stilului" managerial a ocupat intotdeauna un loc important in literatura de specialitate. Se poate considera ca fiecare individ detine un stil propriu in domeniu; observarea activitatii unor manageri performanti releva faptul ca se pot obtine rezultate remarcabile pe baza unor abordari diferite. Inexistenta unei "retete" unice, infailibile nu semnifica insa lipsa totala a unor caracteristici comune diferitelor stiluri de management - este vorba de asa numita regula a celor 4C:


1. Coerenta

2. Curaj

3. Claritate

4. Considerare


1. Coerenta

Acesta reprezinta unul din cuvintele cheie ale managementului; putem fi manageri "autoritari", "liberali", "participativi", etc., dar pentru a realiza o activitate performanta este necesar sa dam dovada de o coerenta a actiunilor:

Coerenta declaratiilor si faptelor; nu este admisibil sa promitem tot timpul

ca lucrurile se vor schimba in bine si sa nu facem nimic in acest sens; sa

cerem imperativ respectarea orarului si punctualitate si sa incepem curent

sedintele cu 15 minute intarziere; sa afirmam ca fiecare are dreptul sa

greseasca si sa sanctionam cea mai mica eroare aparuta ca urmare a luarii

unei initiative, etc.;

Coerenta deciziilor; este foarte greu de inteles pentru functionari faptul ca la

cateva saptamani distanta (sau chiar in aceeasi zi) superiorul ierarhic ia

decizii total opuse, ca accepta unora derogari de la regula refuzate categoric

altora, ca ia decizii asupra unui dosar fara a-l consulta deloc pe cel care a fost


delegat cu solutionarea lui, etc.;


Coerenta obiectivelor si mijloacelor; acesta reprezinta un punct sensibil in

administratia publica. Sunt numeroase cazurile in care colaboratorii dvs. pot

avea sentimentul ca obiectivele ce trebuie atinse sunt tot mai mari iar

mijloacele puse la dispozitie tot mai reduse. Alocarea resurselor reprezinta

un act major de management si trebuie realizata in functie de prioritatile

stabilite

Odata ce managerul public reuseste sa confere actiunilor sale o coerenta

evidenta legitimitatea sa va fi rar contestata, chiar daca colaboratorii sai nu sunt

intotdeauna de acord cu deciziile luate; din contra absenta coerentei duce, in

mod inevitabil si rapid la contestare.

2. Curajul

Curajul constituie, alaturi de inteligenta, o calitate indispensabila unui

manager. Putem constata faptul ca o inteligenta analitica excesiv accentuata,

pusa in fata unei alegeri, tinde sa puna in evidenta riscurile inerente oricarei

decizii si sa prefere sa nu ia nici una. In mod evident termenul de curaj nu

semnifica aici curajul fizic ci cel intelectual si moral.

Curajul semnifica, pentru un manager, a lua decizii; un manager care nu

decide este foarte rau perceput de colaboratorii sai (Kissinger spunea ca o

decizie rea este preferabila absentei totale a luarii deciziilor). Decizia

reprezinta un act dificil pentru ca el nu presupune doar sa alegem ceea ce

dorim ci, mai ales, ceea ce nu dorim. A decide inseamna a renunta si nimeni

nu renunta cu placere.

Curajul semnifica initiativa, tenacitate, perseverenta, pentru ca, odata

decizia luata, sunt necesare multe eforturi si multa energie pentru punerea ei

in practica, pentru a veghea ca toata lumea sa actioneze in directia dorita,

pentru a rezista la uzura, etc.


Curajul semnifica curaj psihologic si moral; acesta este extrem de necesar

pentru a rezista multiplelor presiuni (interne si externe) ce vizeaza

rediscutarea unei decizii, amendarea ei, decalarea in timp, etc.

3. Claritatea

Timpul managementului secret, izolat, ascuns a trecut. Evolutia

sociologica a facut sa avem tot mai mult de-a face cu colaboratori exigenti. De

asemenea, managerul modern este confruntat cu necesitatea de a obtine nu doar

supunerea acestor colaboratori ci si adeziunea lor, acest lucru implicand

informarea si practicarea transparentei in raporturile intre superiori ierarhici si

functionari. Pe de alta parte ne putem intreba cum am putea spera ca

functionarii sa respecte si sa aplice orientarile decise daca ei nu le cunosc. De

asemenea, este imposibil pentru colaboratori sa se implice, prin luarea de

initiative, in practicarea managementului responsabilizant, odata ce criteriile de

respectat si obiectivele de atins nu sunt stabilite cu claritate.

Claritatea semnifica mai intai clarificarea misiunii organizatiei de

apartenenta si a "regulilor jocului" (care sunt principiile pe baza carora se

fondeaza viata institutiei, valorile ce trebuie respectate, criteriile ce

delimiteaza evaluarea rezultatelor).

Claritatea semnifica precizarea obiectivelor urmarite pe parcursul perioadei

curente, optiunile strategice, pericolele ce trebuie evitate; evident

confidentialitatea este necesara in actiunile/actele ce necesita discretie insa

acest lucru nu elimina necesitatea informarii referitoare la alegerile majore in

materie de obiective si strategie.

Claritatea semnifica comunicarea de maniera regulata a rezultatelor atinse,

a drumului parcurs sau de parcurs, a dificultatilor si obstacolelor aparute.


4. Considerarea

Considerarea semnifica mai intai atentia acordata persoanelor, ascultarii,

respectului abordarea manageriala incepe nu prin strategii sau tehnici

sofisticate ci prin mici semne de atentie cotidiana: salutarea colaboratorilor,

rezervarea de timp pentru a-i intalni si mai ales a-i asculta, respectarea

problemelor si dificultatilor cu care se confrunta, considerarea preocuparilor

acestora, etc.

Considerarea muncii colaboratorilor; evitati toate manifestarile de

indiferenta fata de o munca aparent mai putin importanta. Reactionati

intotdeauna la munca depusa de un colaborator. Sanctionati pozitiv sau

negativ eforturile sau greselile lor; ambele abordari sunt superioare

indiferentei

Considerarea fata de ideile si propunerile primite; de multe ori, apartenenta

la un nucleu administrativ superior ierarhic tinde a sugera conceptia conform

careia ideile colaboratorilor nu prezinta o importanta semnificativa. Acest

lucru este gresit: in primul rand pentru ca in ceea ce priveste problemele

practice, cele mai bune idei pot proveni de la cei ce se afla in contact

permanent cu realitatea, in al doilea rand pentru ca este periculos sa consideri

ca tu esti singurul care are idei bune.

In sinteza, putem considera ca, pentru a fi performant, managementul

trebuie sa tina cont de:

- factori generali (contextul economic, social, politic)

- factori proprii fiecarei organizatii (specificitati)

- factori personali (convingerile si personalitatea managerului).


Cele doua orizonturi ale managementului:

Orice manager/conducator trebuie sa asigure functionarea cotidiana a echipei

pe care o conduce. Avem de-a face deci cu o perspectiva pe termen scurt;

acest domeniu de activitate este desemnat prin termenul de management

operational

In acelasi timp managerul trebuie sa isi largeasca orizontul, perspectiva si sa

depaseasca "imediatul" in timp si spatiu; el trebuie sa inscrie actiunea

proprie precum si cea a echipei intr-un orizont pe termen mediu si lung.

Acest domeniu de activitate este desemnat ca fiind managementul strategic.

Trebuie observat faptul ca managementul se concentreaza, pe de alta

parte, pe doua tipuri de resurse indispensabile:

- resurse umane

- resurse tehnice

Punand in legatura cele doua aspecte putem identifica 4 sectoare

esentiale ale managementului public:

1. managementul strategic al personalului

2. managementul strategic al resurselor tehnice

3. managementul operational al personalului

4. managementul operational al resurselor tehnice




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright