Conceptul de valoare si geneza valorii - test

CONCEPTUL DE VALOARE SI GENEZA VALORII - TEST

1. Ce orientare explica geneza valorii luand in considerare atat aportul obiectului, cat si rolul subiectului:

a. obiectivismul

b. subiectivismul

c. relationismul

2. Care este cea mai adecvata definitie a valorii:

a. care identifica valorile cu bunurile

b. care identifica valorile cu aprecierile

c. care identifica valorile cu unirile dintre bunuri si aprecieri

3. Aprecierile de valoare sunt:

a. strict individuale

b. general-umane in mod efectiv

c. general-umane in mod virtual.

4. Care sunt principalele facultati care concura la constituirea valorii:

a. intelectul, afectivitatea, vointa

b. intelectul, imaginatia, vointa

c. intelectul, vointa, memoria

5. Ce fel de element subiectiv prevaleaza in natura valorii:

a. elementul intelectual

b. elementul afectiv

c. elementul volitiv

6. In functie de care criteriu se impart valorile in valori materiale si valori

spirituale:

a. trebuintele de satisfacut

b. suportul valorilor

c. raporturile dintre valori

d. sensul valorilor

e. gradul de generalitate a aprecierilor de valoare

7. In functie de care criteriu valorile se clasifica in valori-mijloc si valori-scop:

a. trebuintele de satisfacut

b. suportul valorilor

c. raporturile dintre valori

d. sensul valorilor

e. gradul de generalitate a aprecierilor de valoare

8. In functie de care criteriu valorile se clasifica in valori ale lucrurilor si valori ale

persoanelor:

a. trebuintele de satisfacut

b. suportul valorilor

c. raporturile dintre valori

d. sensul valorilor

e. gradul de generalitate a aprecierilor de valoare

9. In functie de care criteriu valorile se clasifica in pozitive si negative

a. trebuintele de satisfacut

b. suportul valorilor

c. raporturile dintre valori

d. sensul valorilor

e. gradul de generalitate a aprecierilor de valoare

10. In functie de care criteriu valorile se clasifica in valori potentiale si valori reale:

a. trebuintele de satisfacut

b. suportul valorilor

c. raporturile dintre valori

d. sensul valorilor

e. gradul de generalitate a aprecierilor de valoare

11. Cultivarea excesiva a valorilor hedonice:

a. este benefica sanatatii

b. este daunatoare sanatatii

c. este indiferenta fata de sanatate

12. Valorile hedonice sunt:

a. placeri sensibile

b. placeri suprasensibile

c. bunuri economice importante pentru sanatate

13. Valoarea vitala centrala este:

a. prospetimea fizica

b. agilitatea

c. sanatatea

14. Valorile economice centrale sunt:

a. munca si proprietatea

b. munca si repartitia bunurilor

c. proprietatea si mijloacele de munca

15. Valorile politice centrale pozitive sunt:

a. puterea publica si libertatea politica

b. puterea politica si

c. libertatea si

16. Adevarul ca valoare difera de adevarul cognitiv prin faptul ca:

a. presupune atasamentul afectiv fata de adevarul cognitiv

b. presupune ca suportul sau sa fie adevarat

c. exclude elementele afective

17. In raport cu suportul sau, valoarea de adevar este:

a. libera

b. aderenta

c. atat libera, cat si aderenta

18. Valoarea morala centrala pozitiva este:

a. mila

b. binele

c. prietenia

19. Facultatea decisiva a conduitei morale este:

a. intelectul

b. afectivitatea

c. vointa libera

20. Caracterul imperativ al valorii morale provine:

a. de la societate

b. din interiorul spiritului uman

c. atat de la societate, cat si din interiorul spiritului uman

21. Ce merite are definitia axiologica a culturii:

a. surprinde caracterul unitar al diferitelor culturi

b. nu justifica suficient istoricitatea acestora

c. pune in evidenta specificul si caracterul istoric al fiecarei culturi

22. Ce merite are definitia stilistica a culturii:

a. pune in evidenta specificul si caracterul istoric al fiecarei culturi

b. nu releva conexiunea si comunicabilitatea culturilor.

c. surprinde caracterul unitar al diferitelor culturi

23. Ce intelege Nietzsche prin stil cultural:

a. particularitatile unei anumite opere artistice

Eseu: PROIECT DIDACTIC Limba romana - propozitia subordonata completiva indirecta Referat: Bune maniere pentru elevi

b. particularitatile tuturor creatiilor realizate de un anumit artist

c. un ansamblu de particularitati de continut si de expresie specifice tuturor tipurilor de creatie din cadrul uneia si aceleiasi culturi, iar nu numai creatiilor artistice

In functie de criteriile geografic si etnic, cultura poate fi:

a. a unei natiuni sau a unei minoritati nationale

b. a unei regiuni culturale (cultura balcanica)

c. a unui continent (cultura europeana, nord-americana, asiatica etc.)

d. a omenirii, adica universala

25. Carui nivel al comunicarii ii apartine comunicarea prin presa:

a. intrapersonal (solilocvial)

b. interpersonal (dialogal)

c. comunicarea de grup

d. comunicarea publica

e. comunicarea cu masa

26. Ce constituie obiectul unei stiinte particulare:

a. un anumit domeniu al realitatii

b. faptele singulare

c. faptele actuale

27. Ce constituie obiectul presei:

a. un anumit domeniu al realitatii

b. faptele singulare

c. faptele actuale

28. De ce anume depind diferentele dintre limbajul stiintific si limbajul jurnalistic:

a. de obiectul la care se refera, de metoda investigatiei si de ideologia autorului

b. de obiectul la care se refera, de metoda investigatiei si de interesele cititorului

c. de metoda investigatiei, de ideologia autorului si de interesele cititorului

29. Ce rol are limbajul stiintific:

a. explicativ

b. desemnativ

c. apreciativ

30. Ce rol are limbajul presei informative:

a) desemnativ, interpretativ si explicativ

b) desemnativ, interpretativ si optativ

c) optativ, interpretativ si explicativ

31. Cum se impun individului imperativele morale:

a. prin forta coercitiva a statului si a institutiilor de stat

b. prin forta coercitiva a familiei

c. prin caracterul constrictiv al propriei sale constiinte

32. Prin ce fel de propozitii se comunica valorile morale:

a. prin propozitii imperative

b. prin propozitii enuntiative

c. prin propozitii interogative

33. Ce raport exista intre faptele morale si celelalte activitati umane:

a. faptele morale sunt independente de celelalte activitati umane

b. faptele morale constituie premisa celorlalte activitati umane

c. faptele morale constituie o dimensiune a celorlalte activitati umane

34. Care activitati umane prezinta in cea mai mare masura valente morale:

a. activitatile economice si cele politice

b. activitatile economice si activitatile artistice

c. activitatile politice si activitatile artistice

35. Ce limbaj etico-moral nu foloseste, de regula, ziaristul in exprimarea atitudinii

sale morale:

a. limbajul teoretic al eticii

b. limbajul propozitiilor imperative

c. exprimarea concisa, de aprobare sau dezaprobare a unei fapte morale

36. Ce exprima imaginile artistice:

a. numai imagini sensibile

b. numai idei si sentimente

c. idei si sentimente redate prin imagini sensibile

37. Prin ce converg, pe linia continutului, limbajul literar-artistic si cel ziaristic:

a. ambele redau ceea ce este general printr-un fapt individual semnificativ

b. ambele redau o idee generala, un ideal prin intermediul unui personaj exemplar din viata sociala in care se incorporeaza

c. ambele se axeaza pe actual si cotidian

38. Ce procedura comuna utilizeaza atat literature, cat si presa:

a. metoda intuitiva

b. metoda deductiva

c. metoda inductiva

39. In care tip de limbaj figurile de stil sunt indispensabile:

a. in limbajul literar-artistic

b. in limbajul ziaristic

c. atat in limbajul literar-artistic, cat si in limbajul ziaristic

(in clasa)

40. Prin ce se aseamana limbajul ziaristic cu cel literar artistic?

a) prin figurile de stil utilizate de unele genuri ziaristice

b) prin utilizarea unui limbaj cult

c) caracterul rational-deductiv

41. Ce fel de deosebiri considera Benedetto Croce ca exista intre limbajul ziaristic si cel literar-artistic?

a) numai deosebiri cantitative, de grad

b) numai deosebiri calitative

c) atat deosebiri cantitative, cat si calitative

42. Prin ce se deosebeste limbajul ziaristic de cel literar-artistic?

a) prin stilul mult mai frust, aproape lipsit de podoabe

b) prin caracterul fragementat, mozaicat

c) prin existenta unor rubrici literare

43. In ce consta tinuta estetica a unui ziar?

a) numai in stilul expresiv (figuri de stil)

b) numai in tinuta grafica

c) atat in stilul expreiv cat si in tinuta grafica

44. Filosofia poate avea ca obiect:

a. lumea in ansamblu

b. un anumit domeniu al existentei separate de restul existentei

c. un anumit domeniu al existentei privit in conexiune cu restul existentei

45. Filosofia cerceteaza omul:

a. sub una sau alta din dimensiunile sale

b. in integralitatea dimensiunilor sale

c. in conexiune cu restul existentei

46. Filosofia il ajuta pe ziarist:

a. sa distinga intre semnificativ si nesemnificativ

b. sa explice un anumit eveniment multilateral

c. sa utilizeze un limbaj care sa exprime mai adecvat actualul si cotidianul

47. Filosofia influenteaza presa prin:

a. continutul filosofiei

b. prin limbajul filosofic

c. prin lipsa caracterului atitudinal

48. Termenii filosofic nu servesc limbajului ziaristic pentru ca:

a. au un caracter foarte general si abstract

b. chiar daca sunt preluati din limbajul comun, au intelesuri diferite de cele comune

c. sunt preluati ca atare din limbajul cotidian

49. Religia este:

a. credinta in divinitate

b. incercarea de a justifica prin argumente rationale existenta fiintei divine

c. o viziune despre lume in ansamblu si despre fiinta lumii

50. Teologia este:

a. credinta in divinitate

b. incercarea de a justifica prin argumente rationale existenta fiintei divine

c. o viziune despre lume in ansamblu si despre fiinta lumii

51. Religia, ca si teologia, se aseamana cu filosofia prin faptul ca:

a. este o viziune despre lume in ansamblu si despre fiinta lumii

b. au caracterul atitudinal, in speta propun omului anumite atitudini morale

c. propovaduiesc fericirea celesta.

52. Religia intereseaza presa si patrunde in paginile cotidianelor prin:

a. continjutul ei ideatic

b. caracterul ei atitudinal, moral

c. explicatia religioasa data evenimentelor

53. Care sunt formele cunostintelor pe treapta intelectului:

a) notiunea, judecata, rationamentul

b) reprezentarea, judecata, rationamentul

c) perceptia, judecata, rationamentul

54. Potrivit carei teorii,, o enuntare adevarata este aceea prin care spui ca este ceea ce

este si ca nu este ceea ce nu este":

a) teoria coerentei

b) teoria corespondentei

c) teoria pragmatista

55. Care din urmatoarele tipuri de cunostinte sunt adevarate sau false:

a) perceptiile si reprezentarile

b) notiunile si judecatile

c) judecatile si rationamentele

56. Ce consecinta negativa implica pragmatismul:

a) confuzia dintre adevar si verificarea adevarului

b) confuzia dintre adevar si eroare

c) confuzia dintre adevar, bine si frumos

57. O informatie facuta de ziarist ca martor ocular este adevarata:

a) potrivit teoriei corespondentei

b) potrivit teoriei coerentei

c) potrivit teoriei pragmatiste

58. Ziaristul trebuie sa aiba si competente de analist in privinta anumitor fapte: naturale, sociale . ??

59. De ce opiniile ziaristului nu pot fi adevarate sau false, la fel ca ideile stiintifice?

a) pentru ca sunt lipsite de subiectivitate

b) pentru ca ele includ nu numai elemente intelectuale, ci si elemente afective

c) pentru ca opiniile ziaristului sunt marcate de atasamentul la o anumita ideologie

60. Opiniile ziaristului responsabil sunt dependente de:

a) valorile sociale

b) valorile unui anumit grup de interese

c) valorile partizane ale angajatorului

61. Opiniile individuale exprima:

a. numai cunostinte

b. numai atasamente afective

c. atat atitudini, cat si atasamente afective

62. In raport cu opiniile individuale, opinia publica este:

a. o suma a opiniilor individuale

b. o apreciere cu caracter general, ireductibila la opiniile individuale

c. o judecata de valoare despre o problema de interes general

63. In raport cu valorile, opinia publica poate exprima:

a. valori cu caracter individual

b. valori cu caracter grupal

c. valori cu caracter comunitar

64. Institutia statului este interesata sa influenteze opinia publica pentru ca:

a. puterea politica nu poate fi mentinuta daca nu se prezinta ca valoare

b. puterea politica nu poate fi mentinuta daca nu se prezinta ca promotoare a

celoralte valori comunitare

c. opinia publica nu poate fi mentinuta daca nu se prezinta ca putere politica

65. Care din urmatoarele mijloace servesc la cunoasterea opiniei publice:

a. plebiscitul (referendum-ul)

b. sondajul de opinie aplicat unor esantioane diferite ale populatiei

c. inductiva care generalizeaza de la unii la toti

(in clasa)

66. Ce este propaganda?

a) activitatea de influentare organizata a publicului

b) activitate ce are drept scop sa induca publicului anumite valori si atitudini

c) activitate de propagare a undelor hertziene

67. In raport cu opinia publica, presa are urmatoarele roluri:

a) de a recepta opinia publica

b) de a forma opinia publica

c) de a influenta opinia publica

68. Opinia difera de informatie prin urmatoarele:

a) presupune aprecierea unei realitati

b) nu este detasabila de subiect

c) este detasabila de subiect

69. Presa contribuie la formarea opiniei publice individuale sau publice prin:

a) rolul ei informativ

b) rolul ei educativ

c) rolul ei metodologic

70. Ce raport poate exista intre opinia publica si opnia presei?

a) opinia presei poate devansa opinia publica

b) opinia publica poate fi mai penetranta decat opnia presei

c) opinia presei poate sa corespunda opiniei publice

71. Care din urmatoarele definitii surprinde caracterul istoric al culturii:

a. definitia axiologica

b. definitia stilistica

c. definitia structuralista

72. Ce intelege Blaga prin ,,spatiu mioritic":

a. spatiul geografic in care s-a format poporul roman

b. un orizont inconstient specific poporului roman

c. un orizont constient specific poporului roman

73. Ce se intelege prin stil cultural:

a. un ansamblu de trasaturi de continut si expresie ale unei opere artistice

b. un ansamblu de trasaturi de continut si expresie comune tuturor creatiilor artistice ale unui anumit autor

c. un ansamblu de trasaturi de continut si expresie comune creatiilor de diferite tipuri din cadrul unei culture

74. Care din urmatoarele caracteristici apartin stilului apolinic:

a. exprima idei despre lucrurile individuale si despre relatiile cauzale dintre ele

b. exprima idei despre fondul originar al lucrurilor

c. exprima sentimente moderate

d. exprima sentimente navalnice

75. Care din urmatoarele caracteristici apartin stilului dionisiac:

a. exprima idei despre lucrurile individuale si despre relatiile cauzale dintre ele

b. exprima idei despre fondul originar al lucrurilor

c. exprima sentimente moderate

d. exprima sentimente din cele mai intense

76. Ce raport exista intre cultura universala si culturile nationale:

a. cultura universala se manifesta numai in cultura nationala cea mai avansata

b. cultura universala se manifesta in si prin specificul culturilor nationale

c. cultura universala se manifesta numai in culturile natiunilor care sunt cele mai dezvoltate economic

77. Presa nationala are si un caracter universal prin urmatoarele:

a. prin uniformizarea valorilor nationale cu cele existente pe plan universal

b. prin propriile sale valori in masura in care acestea concorda cu cele mai avansate existente pe plan universal

c. prin cultivarea tuturor tipurilor de valori indiferent de continutul acestora

78. Caracteristicile universale ale limbajului ziaristic sunt:

a. concizia

b. precizia

c. claritatea

d. excluderea expresiilor care imbina elementele intelectuale cu cele afective

79. In care din urmatoarele genuri publicistice nu este utilizabil stilul expresiv:

a. informatie

b. reportaj

c. articol

Raspunsuri: 71b; 72b; 73c!!; 74a,c!!; 75b,d!!.

Sau : 71b; 72b; 73a,c; 74b,d; 75b; 76b!!; 77 a,b,c;78a

77b!!78 a,b,c!! 9a!!