Caracteristicile luminii

Caracteristicile luminii

Inainte de a stabili iluminarea unui subiect se vor identifica urmatoarele caracte- ristici ale fascicolului luminos:

tipul

intensitatea

directia

spectrul (culoarea )

contrastul realizat

umbrele care se obtin

Tipul luminii reprezinta nu numai forma fascicolului luminos,asa cum a fost prezentata anterior ( raze paralele, divergent, convergent ), dar si caracteristici de genul:

lumina naturala sau artificiala

lumina continua sau discontinua

lumina din surse punctiforme sau din surse de suprafata

lumina radianta sau reflectata

lumina directa sau difuzata ( fara umbre )

lumina filtrata

lumina polarizata

Bineinteles ca functie de tipul luminii utilizate, se vor obtine rezultate diferite, deaceea, operatorul trebuie sa cunoasca perfect caracteristicile acesteia, pentru a se putea adapta la ele.

2 Intensitatea luminii va determina modul in care se va face expunerea materialului fotosensibil :

alegerea parametrilor de expunere

retinerea sau completarea luminii

Directia luminii fata de subiect, va determina relatia acestuia cu umbrele sale

- lumina din fata ( aplatizeaza relieful, scade volumul subiectului, scade lungimea umbrelor si micsoreaza vizibilitatea detaliilor de suprafata.

- lumina din spate ( contureaza subiectul )

- lumina din lateral ( evidentiaza o parte a subiectului, accen-tueaza detaliile suprafetelor si volumul corpurilor )

- lumina de sus ( individualizeaza, separa subiectul )

- iluminarea generala fara umbre - lumina difuza (integreaza subiectul in mediu, micsoreaza volumul acestuia, desatureaza culorile ) . In zilele innorate sau cetoase iluminarea este data de intregul cer si nu numai de micul soare stralucitor. In interior, lumina reflectata de o umbrela sau un zid creaza o sursa care imbraca intregul subiect. In zilele cetoase sau cu lumina difuza obiectele din prim-plan sunt mai intunecate si par mai neclare fata de obiectele din plan indepartat care sunt mai bine luminate de lumina reflectata de atmosfera.

Spectrul ( tonalitatea luminii ) a fost tratat anterior ( Tema 7 - Culoarea )

dar se reamintesc urmatoarele atribute :

culori calde agresive culori reci, pasive culori neutre rosu verde-albastrui galben verzui

portocaliu                          albastru verde galben albastru-purpuriu rosu-purpuriu

Lumina usor albastruie sau rosiatica pastreaza atmosfera realista in timp ce lumina verde sau amestecul albastru cu rosu creeaza o atmosfera nenaturala.

Contrastul reprezinta raportul de iluminare existent intre partea cea mai luminata si partea cea mai intunecata a subiectului. In cazul unei singure surse, contrastul reprezinta raportul dintre lumina directa si lumina reflectata de subiect .

Contrastul care se obtine, va fi invers proportional cu aria suprafetei corpului

de iluminat ( suprafata radianta a acestuia ), adica se vor obtine contraste ridicate de la sursele de iluminare punctiforme si contraste scazute de la corpurile de iluminare cu suprafata mare. Gradul de contrast depinde in mare masura si de reflectanta diferitelor parti ale subiectului.

Contrastul, se va aprecia, in diferentele de trepte de expunere ( EV ) necesare pentru expunerea corecta a tuturor partilor de subiect.

3. Modificarea contrastului de iluminare

_{In imagine este prezentat un obiect, iluminat diferit pe zonele sale}

_{lumina directa}

panou reflectorizant

lumina

lumina reflectata      

La obiectul prezentat , zona 1 este iluminata echivalent utilizarii diafragmei 11, zona 2 este iluminata echivalent utilizarii diafragmei 8, iar zona 3 este iluminata echivalent utilizarii diafragmei 5,6

_{Directiile de iluminare si importanta lor}

In principiu, prin iluminare, se va cauta asigurarea unui iluminat natural, similar cu acela al unei zile insorite. Iluminatul natural trebuie sa simuleze existenta unei singure surse de lumina predominanta, celelalte surse, fiind utilizate numai pentru modificarea contrastelor, conturarea si modelarea subiectului.

Nu se accepta umbre incrucisate sau iluminari in zonei ale subiectului unde lumina principala n-ar ajunge logic.

Directiile de iluminare, au anumite roluri si efecte prezentate in continuare

Lumina principala ( cheie ) are

rolul de a pune in valoare centrul de interes al lumina lumina subiectului.

De obicei, aceasta lumina, este incli-

_{nata fata de subiect avand o directie in plonjee}

( 30 - 45 ) si laterala ( 30 - 60 ) Unghiurile respective sunt alese

functie de optiunea operatorului si

_{caracteristicile subiectului . S}

directia de

propagare

Functie de unghiul pe orizontala al fascicolului luminos, pe care il va alege operatorul, lumina va produce urmatoarele efecte :

_{unghi pana la 15 - subiectul apare aplatizat si nu are umbre}

unghi pana la 45 (cheie inalta) - ilumineaza bine subiectului, ii formeaza umbre care ii evidentiaza formele spatiale subliniind datele sale esentiale, creaza

_{o atmosfera placuta si de bunadispozitie.}

unghi intre 45-60 (cheie joasa) confera imaginii un accent dramatic de clar- obscur, partile superioareale subiectului find in contrast puternic cu partile inferioare , mareste si accentueaza mult umbrele.

Unghiurile de iluminare negative, de jos, maresc dramatismul dand o puternica atmosfera de clar obscur, inalta subiectul schimbandu-i totodata caracteristicile si semnificatiile sale.

Lumina laterala este un caz particular al iluminatului principal. Acest tip de iluminare se distinge printr-o mare varietate de configuratii de clar obscur.

Lumina generala (de umplere) are scopul de a completa ( uneori a inlocui ) lumina principala, utilizandu-se pentru scaderea contrastelor. Este o lumina frontala, difuza, de inaltime mica ( sub 30 ) fata de plan , sau fata de axa de fotografiere.

Lumina de modelare se utilizeaza asociata cu lumina principala si are rolul de a atenua contrastul partilor umbrite si a evidentia relieful suprafetelor

Acest fascicol luminos va forma cu lumina principala un unghi de 60-120 pe

orizontala, iar pentru atenuarea umbrelor uneori este necesara plasarea lui in unghi negativ (de jos)

Lumina de modelare este lumina lumina difuza, produsa de panouri principala reflectorizante sau corpuri de iluminat

cu suprafata mare radianta avand o intensitate de aprox. ˝ - 1/ 4 din

lumina principala. S ( in caz contrar se obtin umbre

_{incrucisate )}

lumina de modelare

directia de fotografiere

Lumina de contur are rolul de a separa subiectul de fundal. Este importanta pentru sugerarea adancimii spatiale.

Lumina de contur este indreptata spre obiectivul aparatului de fotografiat , din

spatele subiectului, fiind mascata de acesta. Prin acest tip de iluminare, se va obtine la limitele spatiale ale obiectelor sau personajelor, un contur luminos .

Pentru obtinerea acestui contur, se foloseste un iluminat de sus pentru a se evita patrunderea luminii direct in obiectivul aparatului de fotografiat. Pentru evitarea acestei contralumini si pentru limitarea actiunii luminii , corpurile de iluminat vor fi prevazute cu voleti.

Sursa se va amplasa sub un unghi de 15 fata de directia de fotografiere si sub

un unghi de 45 -60 fata de orizontala. ( in scopul evitarii patrunderii luminii in obiectivul aparatului de fotografiat )

Lumina de fundal actioneaza numai asupra elementelor din spatele subiec-tului principal.

Aceasta iluminare trebuie sa pastreze caracterul si directia luminii principale. Nivelul de iluminare trebuie sa fie mai scazut pentru a pastra atentia concentrata asupra subiectului principal.

Se acorda o mare grija umbrelor lasate pe fundal si obiectelor stralucitoare care pot deveni surse de halouri sau pete luminoase care schimba echilibrul compozitional.

Lumina de efect

Aceasta lumina se utilizeaza rar pentru a pune un accent luminos, pe un detaliu al subiectului principal.

Se utilizeaza surse spot, pentru a nu se influenta efectul celorlalte surse de lumina amplasate anterior.

Pentru a iesi in evidenta, lumina de efect trebuie sa depaseasca de 2-4 ori Iluminarea generala a suprafetei pe care se amplaseaza.