Scheletul antebratului - insertii musculare

Este format din 2 oase: ulna situata in prelungirea degetului mic si radiusul aflat in prelungirea degetului mare (policelui)

RADIUSUL (radius)

Este un os lung si pereche situat in partea laterala a antebratului intre capitulul humeral si masivul carpian.

Prezinta un corp (diafiza) usor incurbat anterior si median si 2 epifize sau extremitati

-Orientare. 1. Inferior extremitatea cea mai voluminoasa

2.Posterior fata acesteia ce prezinta creste si santuri

3.Lateral procesul descendent al acestei extremitati

a) Extremitatea superioara (epifiza proximala) este mai putin voluminoasa .Prezinta : capul radiusului, colul si tuberozitatea radiusului

-.Capul radiusului (caput radii) are o fata superioara ca o cupa, numita fosa capului radial  (fovea capituli) ce se articuleaza cu capitulul humeral si o circumferinta (circumferential articularis) ce se articuleaza cu incizura radiala a ulnei.

- Colul radiusului (collum radi) face cu diafiza un unghi obtuz deschis lateral

- Tuberozitatea radiusului (tuberositas radii) este o proeminenta ovoida situata anteromedial sub col pe care se prinde tendonul muschiului biceps.

b) Corpul (diafiza, corpus radii), prismatic triunghiular are 3 fete (anterioara, posterioara si laterala) si 3 margini (anterioara, posterioara si mediala)

- Fata anterioara (facies anterior) prezinta in 1/3 mijlocie gaura nutritiva a osului (prin care patrunde artera nutritiva a radiusului, ramura a arterei interosoase anterioare). Deasupra acestei gauri, in 1/3 superioara se gaseste un sant longitudinal in care se insera muschiul flexor lung al policelui, iar dedesubtul ei, in 1/3 inferioara se insera muschiul patrat pronator.

- Fata posterioara (facies posterior) plana in portiunea superioara si usor excavata in rest da insertie muschiului scurt supinator (proximal) abductorului lung si extensorului scurt al policelui (distal)

- Fata laterala (facies lateralis), concava si rotunjita prezinta in 1/3 mijlocie o tuberozitate pentru insertia muschiului rotund pronator. Proximal de rugozitate fata este acoperita de muschiul supinator strabatut de ramura dorsala a nervului radial.

- Marginea anterioara (margo anterior) se intinde de la tuberozitatea radiusului pana la 1/3 distala a osului stergandu-se treptat.

- Marginea posterioara (margo posterior) apare mai evidenta in 1/3 mijlocie. .

- Marginea mediala se mai numeste si margine interosoasa (margo interossea). Subtire si ascutita ea se bifurca in 1/3 distala a osului delimitand o suprafata triunghiulara care corespunde incizurii ulnare. Da insertie pe toata lungimea ei membranei interosoase antebrahiale (membrane interossea antebrachii)

c) Extremitatea inferioara (epifiza distala) este mult mai voluminoasa si are forma de piramida patrulatera. Prezinta 4 fete si o baza.

- Fata anterioara da insertie muschiului patrat pronator.

- Fata posterioara prezinta mai multe creste verticale ce delimiteaza santuri prin care aluneca tendoanele muschilor extensori de pe fata posterioara a antebratului.

- Fata mediala prezinta incizura ulnara (incisura ulnaris) pentru articulatia cu capul ulnei.

- Fata laterala se continua distal cu procesul stiloidian al radiusului (processus styloideus) ce se poate palpa. Pe aceasta fata se gaseste un sant prin care trec tendoanele muschilor abductor lung si si extensor scurt al policelui.

- Baza este portiunea prin care radiusul se articuleaza cu oasele carpului. Concava in sens anteroposterior cat si in sens transversal este impartita printr-o creasta osoasa antero-posterioara in 2 campuri articulare. Portiunea laterala de forma triunghiulara serveste pentru articulatia cu scafoidul in timp ce portiunea mediala patrulatera pentru articularea cu semilunarul.

A. Insertii musculare pe radius

Pe fata anterioara a diafizei

- muschiul flexor lung al policelui

- muschiul patrat pronator

- muschiul biceps brahial pe tuberozitatea radiusului

Pe fata posterioara a diafizei

- muschiul abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui (in 1/3 mijlocie)

Pe fata laterala a diafizei

- muschiul rotund pronator (pe partea mijlocie)

Pe marginea anterioara a radiusului

- muschiul flexor superficial al degetelor (capul radial al muschiului)

B. Insertii ligamentare

Pe epifiza proximala

-ligamentul inelar, pe extremitatea posterioara a capului radial

-ligamentul patrat, pe fata mediala a colului radial

Pe epifiza distala

-ligamentul radiocarpian, pe marginea anterioara a procesului stiloidian

-ligamentul colateral radial al carpului, pe varful procesului stiloid al radiusului

-ligamentul radiocarpian dorsal, pe baza radiusului

C. Repere osoase

- Poate fi explorat prin palpare numai la extremitati.

- Capul radiusului se palpeaza sub epicondilul lateral al humerusului cand se executa miscari de rotatie ale antebratului

- Marginea anterioara se simte doar in portiunea inferioara.

LUCRARE: Analizatorul vestibulo-cochlear - urechea externa, mijlocie si interna LUCRARE: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange

- Procesul stiloidian se palpeaza cu indexul in partea laterala a gatului mainii prin miscari de lateralitate ale mainii.

D. Repere vasculare

- Fata anterioara a diafizei prezinta in portiunea mijlocie gaura nutritiva prin care patrunde artera nutritiva a radiusului (ramura a arterei interosoase anterioare din artera ulnara)

- Artera radiala se gaseste in vecinatatea procesului stiloidian al radiusului.

- Vena cefalica a policelui trece la 2 cm sub procesul stiloidian al radiusului.

E. Rapoarte nervoase

- Fata laterala a diafizei in raport cu ramura posterioara terminala a nervului radial.

F. Aplicatii clinice

- Fracturile capului radial sunt mai frecvente la adult. Reprezinta 10% din fracturile cotului.

-Fracturile de col radial sunt caracteristice copiilor, traiectul de fractura fiind situat intre capul radial si tuberozitatea radiusului.

- Fractura diafizei radiale este frecvent asociata cu fractura diafizei ulnare.

-Fracturile epifizei distale a radiusului pot fi supraarticulare si intraarticulare. Cele articulare se asociaza cel mai frecvent cu fracturile supraarticulare sau ale oaselor carpiene. Din fracturile supraarticulare mult mai frecvente este de amintit fractura POUTEAU-COLLES produsa printr-un mecanism indirecdt de cadere pe mtna cu palma in hiperextensie.

ULNA (cubitusul)

Este un os lung si pereche cu aspect de S italic in plan frontal, asezat in partea mediala a antebratului. Superior se articuleaza cu trohleea humerusului si cu capul radial.

Prezinta un corp (diafiza) prismatic triunghiular si 2 extremitati sau epifize.

- Orientare 1.Superior extremitatea mai voluminoasa

2 Anterior concavitatea acestei extremitati

3. Lateral marginea cea mai ascutita a corpului.

a) Extremitatea superioara (epifiza proximala) este mai voluminoasa si formata din 2 proeminente osoase: una verticala olecranul, (olecranon, procesul olecranian) care prelungeste in sus corpul ulnei si alta orizontala si proiectata inainte numita procesul coronoidian.(processus coronoideus).

Cele 2 proeminente circumscriu o cavitate articulara orientata anterior numita incizura trohleara prin care ulna se articuleaza cu trohleea humerala.

- Olecranul (olecranon, procesul olecranian) ) prezinta:

1.o baza ce adera de corpul osului si 5 fete:

2.fata anterioara ce formeaza segmentul vertical al incizurii trohleare,

3. posterioara ,palpabila sub piele,

4.fata mediala, pentru insertia muschiului flexor ulnar al carpului,

5.fata laterala, pentru insertia muschiului anconeu

6.fata superioara, pe care se insera tendonul muschiului triceps brahial

- Procesul coronoidian (processus coronoideus) are forma unei piramide patrulatere cu:

1. o baza orientata posterior,

2.un varf usor ascendent (ce patrunde in fosa coronoidiana in miscarea de flexie a antebratului) si 4 fete:

3.fata superioarasuperioara, orizontala, ce se articuleaza cu trohleea humerala,

4.fata inferioara, pe care se insera muschiul rotund pronator, fata

5.fata mediala, pe care se insera ligamentul colateral ulnar si

6.fata laterala, care prezinta o suprafata articulara numita incizura radiala a ulnei (incisura radialis), prin care ulna se articuleaza cu circumferinta capului radial. Distal de varful apofizei coronoide se afla o rugozitate numita tuberozitatea ulnei (tuberositas ulnae) pe care se insera muschiul brahial.

b) Corpul ulnei (diafiza) are 3 fete:anterioara, posterioara si mediala si 3 margini: anterioara, posterioara si laterala.

- Fata anterioara (facies anterior) prezinta in portiunea sa mijlocie gaura nutritiva prin care trece artera nutritiva a ulnei (ramura a arterei interosoase anterioare, din artera ulnara), iar in ¼ inferioara o rugozitate pentru insertia muschiului patrat pronator.

- Fata posterioara (facies posterior) prezinta in 1/3 superioara o linie oblica cu traiect infero-medial ce delimiteaza deasupra sa o suprafata triunghiulara pe care se insera muschiul anconeu. Cele 2/3 distale sunt impartite printr-o linie verticala paralela cu marginile osului intr-o suprafata mediala (pe care se insera muschiul extensor ulnar al carpului) si o suprafata laterala (pe care se insera muschii scurt supinator, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui si extensor propriu al indexului.).

- Fata mediala (facies medialis) da insertie in cele 2/3 superioare muschiului flexor profund al degetelor.

- Marginea anterioara (margo anterior) incepe la procesul coronoid si se termina la procesul stiloidian. Da insertie muschiului flexor profund al degetelor (in cele 2/3 superioare) si muschiului patrat pronator (in 1/3 inferioara).

- Marginea posterioara (margo posterior) are aspectul unui S alungit si proemina sub piele. Cele 2/3 superioare servesc pentru insertia muschilor flexor ulnar al carpului, extensor ulnar al carpului si flexor profund al degetelor.

- Marginea laterala sau interosoasa (margo interossea) este ascutita in treimea sa medie si se pierde in 1/3 distala a osului. Proximal se bifurca la nivelul incizurii radiale a ulnei, delimitand o suprafata pe care se insera muschiul scurt supinator. Pe marginea laterala se insera membrana interosoasa (membrana interossea antebrachii).

c) Extremitatea inferioara prezinta :

- capul ulnei (caput ulnae) ce prezinta pe fata sa laterala o suprafata articulara (circumferentia articularis) ce raspunde incizurii ulnare a radiusului si

- procesul stiloidian (processus styloideus) ca o prelungire conica indreptata dorsal si medial.

A. Insertii musculare pe ulna

Pe extremitatea superioara

- muschiul flexor ulnar al carpului pe marginea mediala a olecranului

- muschiul triceps brahial pe fata posterioara a olecranului

- muschiul flexor superficial al degetelor (capul humeroulnar) pe marginea interna a procesului coronoid

- muschiul brahial pe baza procesului coronoid al ulnei

- muschiul rotund pronator pe baza procesului coronoid al ulnei

Pe fata anterioara a diafizei

- muschiul patrat pronator

- muschiul flexor profund al degetelor in cele 2/3 proximale

Pe fata posterioara a diafizei

- muschiul anconeu (in 1/3 proximala)

- muschiul extensor lung al policelui in 1/3 mijlocie

- muschiul abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui,extensor ulnar al indexului, extensor al indexului

Pe fata mediala a ulnei

- muschiul flexor profund al degetelor in cele 2/3 proximale

Pe marginea posterioara a ulnei

- muschiul flexor ulnar al carpului (pe cele 2/3 superioare)

- muschiul extensor ulnar al carpului

B. Insertii ligamentare

Pe extremitatea superioara

-ligamentul colateral ulnar, pe marginea incizurii trohleare

-ligamentul colateral radial, pe incizura radiala a ulnei

-ligamentul inelar, pe extremitatea anterioara a incizurii radiale

-ligamentul patrat, pe marginea inferioara a incizurii radiale

Pe extremitatea inferioara

-ligamentul ulnocarpian, pe foseta ce separa capul de procesul stiloid ulnar

-ligamentul colateral ulnar al carpului pe procesul stiloid al ulnei

C. Repere osoase

- Fata posterioara a olecranului poate fi explorata sub piele.

- Olecranul impreuna cu epicondilul medial si epicondilul lateral formeaza un triunghi in flexie cu rol in aprecierea luxatiilor si fracturilor cotului.

- 1/3 inferioara a fetei mediale se palpeaza sub piele

- Marginea posterioara a diafizei proemina sub piele.

- La nivelul epifizei distale se exploreaza atat capul cat si procesul stiloidian al ulnei (in partea mediala a fetei posterioare a gatului mainii)

D. Repere vasculare

- In portiunea mijlocie a fetei anterioare se gaseste gaura nutritiva prin care patrunde artera nutritiva a ulnei (ramura a arterei interosoase anterioare din artera ulnara)

E. Rapoarte nervoase

- Nervul ulnar este situat in apropierea marginii mediale a olecranului.

F. Aplicatii clinice

-Olecranul este vulnerabil la traumatismele directe fiind situat subcutanat. Fracturile olecranului sunt fara deplasare sau cu deplasare (oblice, cominutive, fracturi luxatii)

-Fracturile diafizei ulnare se insotesc frecvent de fractura diafizei radiale. Deplasarea poate fi prin incalecare, prin angulare sau prin decalaj rotator.

-Fracturile epifizei distale a ulnei sunt situate la 2 cm proximal de interlinia articulatiei radioulnare. Se deosebesc fracturi ale apofizei stiloide ale colului si ale capului ulnei avand insa o frecventa rara si asociindu-se cel mai adesea cu fracturile epifizei distale a radiusului.

Fracturile oaselor antebratului vicios consolidate blocheaza miscarile de pronatie supinatie cu repercursiuni asupra miscarii la nivelul intregului membru superior.