Grila biochimie

GRILA BIOCHIMIE

1. Metabolismul reprezinta

a. ansamblul transformarilor biologice care au loc la nivelul fiecarei celule

b. ansamblul transformarilor fizico-chimice care au loc la nivelul fiecarei celule

c. schimbul de substante care are loc intre organism si mediul inconjurator, precum

si ansamblul transformarilor fizico-chimice care au loc la nivelul fiecarei celule

2. Anabolismul reprezinta :

a. fenomenul de sinteza in organism

b. fenomenul de degradare

c. fenomenul prin care se produce energie

3. Procesele catabolice se petrec cu:

a. consum de energie

b. eliberare de energie

c. in conditii de temperatura crescuta

4. Anabolismul este procesul prin care se produce:

a. asimilare - transformarea materiei nevii in materie vie

b. eliberare de energie

c. constructia edifciului atomic

5. Catabolismul este procesul de:

a. dezasimilatie - transformarea materiei vii in materie nevie

b. consum de energie

c. sinteza in organism

6. Familia elementelor biogene este formata din:

a. macro- si microelemente

b. numai macroelemente

c. numai microelemente

7. Elementele plastice din organism sunt:

a. macroelementele

b. microelementele

c. substante anorganice

8. In organism, apa:

a. provoaca fenomene de hidroliza, de oxido-reducere si de sinteza

b. se gaseste in proportie de 8%

c. inhiba reglarea concentratiei ionilor de hidrogen si de hidroxil din organism

9. Lipidele:

a. nu constituie elemente plastice

b. se pot reduce pana la o zecime din valoarea lor fara riscuri deosebite asupra

sanatatii

c. se pot reduce pana la o zecime din valoarea lor, dar cu riscuri deosebite asupra

sanatatii

10. Glucidele:

a. nu constituie elemente plastice

b. se pot reduce sub valoarea lor fara riscuri deosebite asupra sanatatii

c. nu se pot reduce sub valoarea lor fara a avea consecinte grave asupra sanatatii

11. Aminoacizii:

a. poseda in molecula lor numai grupare aminica

b. numai grupare carboxilica

c. o grupare aminica si una carboxilica

12. Gruparea aminica se afla intotdeauna in pozitie:

a. & fata de gruparea carboxilica

b. ' fata de gruparea carboxilica

c. ( fata de gruparea carboxilica

13. Amimoacidul cu doi atomi de carbon este:

a. glicocolul

b. alanina

c. valina

14. Numarul aminoacizilor fundamentali, specificati prin codul genetic, prezenti in toate organismele vii, este:

a. 20

b. 30

c. 25

15. Aminoacizii cu radical R nepolar, deci cu o catena laterala de hidrocarbura pura:

a. glicina, alanina, valina

b. serina, treonina

c. lizina, arginina

16. Aminoacizii care au in catena laterala grupari neionizate, dar cu actiune polara:

a. tirozina , triptofan, serina

b. leucina, izoleucina, prolina

c. acid glutamic, acid aspartic

17. Aminoacizii esentiali sunt:

a. produsi de organism

b. procurati din hrana

c. procurati din medicamente

18. Valina este:

a. aminoacid neesential

b. aminoacid esential

c. produsa de organism

19. Leucina este:

a. aminoacid neesential

b. aminoacid esential

c. produsa de organism

20. Izoleucina este:

a. aminoacid neesential

b. aminoacid esential

c. produsa de organism

21. Lizina este:

a. aminoacid neesential

b. aminoacid esential

c. produsa de organism

22. Metionina, treonina, fenilalanina si triptofanul sunt

a. aminoacizi esentiali

b. aminoacizi partial esentiali

c. aminoacizi produsi de organism

23. Proprietatile chimice ale aminoacizilor se datoreaza:

a. prezentei gruparii aminice si carboxilice

b. prezentei gruparii – OH

c. prezentei gruparii – SH

24. Aminoacizii reactioneaza cu acizii minerali cu formare de :

a. saruri de amoniu

b. amide substituite

c. baze Schiff

25. Aminoacizii se pot acila cu cloruri sau anhidridele acizilor formand :

a. saruri de amoniu

b. amide substituite

c. baze Schiff

26. Aminoacizii se condenseaza cu aldehidele formand :

a. saruri de amoniu

b. amide substituite

c. baze Schiff

27. Prin reactia de dezaminare are loc:

a. indepartarea gruparii – NH2

b. indepartarea gruparii – COOH

c. indepartarea gruparii – OH

28. Dezaminazele sunt:

a. enzime implicate in reactii de degradare hidolitica cu dizlocarea gruparii – NH2

b. enzime implicate in reactii de degradare hidolitica cu dizlocarea gruparii – COOH

c. enzime implicate in reactii de degradare hidolitica cu dizlocarea gruparii – SH

29. In urma reactiei de dezaminare in prezenta dezaminazelor

a. se dizloca gruparea - NH2 sub forma de amoniac

b. se dizloca gruparea - NH2 sub forma de uree

c. se dizloca gruparea - SH sub forma de amoniac

30. Dezaminarea oxidativa se produce in prezenta:

a. oxidazelor

b. reductazelor

c. hidrogenaze

31. Dezaminarea reductiva se produce in prezenta:

a. oxidazelor

b. reductazelor

c. hidrogenaze

32. Prin dezaminare reductiva se formeaza:

a. amoniac si acizi carboxilici

b. amoniac si CO2

c. uree si acizi carboxilici

33. Decarboxilarea aminoacizilor este o proprietate chimica datorata:

a. gruparii – COOH

b. gruparii – NH2

c. gruparii – SH

34. Prin reactia de decarboxilare se elimina:

a. CO2

b. amoniac

c. uree

35. Legaturilor peptidice apar in urma:

a. reactiei in care intervine numai gruparea – NH2

b. reactiei in care intervine numai gruparea – COOH

c. reactiei dintre gruparea – NH2 a unui aminoacid si gruparea – COOH a altui aminoacid

36. In urma formarii legaturii peptidice dintre o grupare amino si una carboxil se elibereza:

a. apa (H2O)

b. amoniac (NH3)

c. bioxid de carbon (CO2)

37. Transaminarea aminoacizilor reprezinta:

a. calea frecventa de degradare a tuturor aminoacizilor

b. calea frecventa de sinteza a tuturor aminoacizilor

c. calea frecventa de sinteza a aminoacizilor esentiali

38. Decarboxilarea aminoacizilor reprezinta:

a. calea frecventa de degradare a tuturor aminoacizilor

b. calea frecventa de sinteza a tuturor aminoacizilor

c. calea frecventa de sinteza a aminoacizilor esentiali

39. Reactia de transaminare consta in:

a. transferul unei grupari aminice a unui aminoacid pe un cetoacid

b. transferul unei grupari carboxil a unui aminoacid pe un cetoacid

c. transfrul unei grupari animinice de la un cetoacid la un aminoacid

40. In urma reactiei de transaminare se formeaza:

a. un aminoacid nou ( corespunzator cetoacidului initial) si un cetoacid nou

(corespunzator aminoacidului initial)

b. amoniac si apa

c. bioxid de carbon si apa

41. Reactiile de transaminare sunt catalizate de enzimele:

a. transaminaze

b. decarboxilare

c. reductaze

42. Rolul central in transaminarea biologica o au:

a. aminoacizii monocarboxilici

b. aminoacizii dicarboxilici

c. aminoacizii aromatici

43. Transaminazele sunt enzime din clasa:

a. transferazelor

b. oxidoreductazele

c. liazelor si sintetazelor

44. Transaminarea este foarte intensa in:

a. tesutul muscular, creier, rinichi, ficat, mucoasa intestinala

b. pancreas, mucoasa nazala

c. organele glandulare, tesuturile embrionare si noeplazice

45. Glucamicotransaminaza are ca substrat :

a. acidul glutamic

b. acidul aspartic

c. acidul aminobenzoic

46. Asparticotransaminaza are ca substrat:

a. acidul glutamic

b. acidul aspartic

c. acidul aminobenzoic

47. Caile comune de degradare a aminoacizilor sunt:

a. degradarea prin dezaminare, transaminare, decarboxilare

b. degradarea prin dezaminare, transaminare, oxidare

c. degradarea prin dezaminare, oxidoreducere, decarboxilare

48. O cale generala de biosinteza a aminoacizilor:

a. transaminare

b. decarboxilare

c. reducere

49. Cetoacidul corespunzator acidului glutamic este:

a. & cetoglutamic

b. oxalilacetic

c. piruvic

50. Cetoacidul corespunzator acidului aspartic este:

a. & cetoglutamic

b. oxalilacetic

c. piruvic

51. Cetoacidul corespunzator alaninei este:

Proiect: Structura si componentele celulei Proiect: Regnul monera (procariota)

a. & cetoglutamic

b. oxalilacetic

c. piruvic

52. Cetoacizii: & cetoglutamic, oxalilacetic, piruvic sunt implicati in

a. ciclul Krebs

b. ciclul ureei

c. glicogenoliza

53. Energia necesara formarii cetoacizilor & cetoglutamic, oxalilacetic, piruvic este luata din:

a. ATP

b. GTP

c. AMP

54. Lipidele:

a. sunt insolubile in apa

b. sunt insolubile in solventi organici

c. nu indeplinesc functii importante in organism

55. Din punct de vedere chimic sunt:

a. esteri ai alcoolilor cu acizii grasi cu greutate moleculara mare

b. eteri ai alcoolilor cu acizii grasi cu greutate moleculara mare

c. amine

56. Lipidele simple au in componente lor:

a. C, H, O

b. C, H, N

c. C, P, S

57. Lipidele complexe au in componenta lor:

a. C, H, O plus P, N sau S

b. C, H, O

c. C, P, S

58. Lipidele simple sunt:

a. esteri formati intre un alcool si acizi grasi saturati sau nesaturati

b. eteri formati intre un alcool si acizi grasi saturati sau nesaturati

c. esteri formati intre o amina si acizi grasi saturati sau nesaturati

59. Componenta alcoolica a lipidelor simple este:

a. alcool monovalent

b. alcool bivalent

c. glicerina-alcool trivalent

60. Trigliceridele sunt:

a. monoesteri

b. diesteri

c. triesteri

61. Trigliceridele contin:

a. un acid gras

b. 2 sau 3 acizi grasi diferiti

c. un acid gras si o amina

62. Sapunurile se formeaza prin:

a. hidroliza lipidelor

b. oxidarea lipidelor

c. reducerea lipidelor

63. Din hidroliza lipidelor rezulta:

a. acizi grasi liberi

b. sapunuri

c. sarurile acide ale acizilor grasi

64. Sapunurile sunt:

a. solubile in apa

b. insolubile in apa

c. solubile in alcool

65. Reactia de esterificare intre glicerina si acizii grasi se produce astfel:

a. Grupare OH a acidului si Hidrogenul de la alcool

b. Hidrogenul de la acid si gruparea OH de la alcool

c. gruparea OH de la acid si gruparea OH de la alcool

66. Enzimele care degradeaza gliceridele sunt numite

a. lipaze

b. transferaze

c. izomereze

67. Produsii de reactie formati in urma actiunii lipazelor sunt:

a. acizii grasi si glicerina

b. numai acizi grasi

c. numai glicerina

68. Scindarea legaturii esterice are loc cu :

a. fixare de apa

b. eliberare de CO2

c. eliberare de H

69. Lipazele se gasesc in concentratii mari in:

a. Pancreas, ficat, perete intestinal

b. inima, creier

c. mucoasa nazala

70. Cardiolipina este un fosfolipid :

a. izolat in muschiul inimii

b. izolat in peretele intestinal

c. izolat in teaca de mielina a unui neuron

71. Gangliozidele se gasesc in:

a. substanta cenusie a creierului

b. ficat

c. inima

72. Rolul gangliozidelor este:

a. transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor

b. contractia musculaturii netede

c. contractia musculaturii striate

73. Organul cu rol important in metabolismul lipidelor este:

a. inima

b. ficatul

c. creierul

74. Desaturarea acizilor grasi saturati la nivelul ficatului are loc sub actiunea enzimei:

a. acid gras dehidrogenaza

b. acid gras izomeraza

c. acid gras decarboxilaza

75. Catabolismul lipidelor consta in:

a. catabolismul glicerinei si a acizilor grasi

b. numai catabolismul glicerinei

c. numai catabolismul acizilor grasi

76. Prin catabolismul lipidelor:

a. se elibereaza o cantitate mare de energie

b. se elibereaza o cantitate mica de energie

c. consuma energie

77. Fosforilarea glicerolului la  glicerofosfat se produce in prezenta enzimei:

a. fosfokinaza

b. fosfataza

c. transferaza

78. Acizii grasi care sunt degradati prin ‑ oxidare participa la reactie:

a. sub forma libera

b. sub forma de acilderivati ai COA

c. sub forma de esteri

79. Activarea acizilor grasi se realizeaza:

a. prin cuplarea cu COA

b. prin cuplarea cu o amina

c. prin cuplarea cu un alcool

80. Activarea acidului gras se produce in prezenta:

a. ATP si ioni de Mg 2+

b. ATP si ioni de Mn 2+

c. fosfatazei

81. ‑ oxidarea are loc:

a. asupra acidului gras activat – acil COA

b. asupra acidului gras neactivat

c. glicerinei

82. ‑ oxidarea cuprinde:

a. o succesiune de 4 reactii partiale

b. o succesiune de 6 reactii partiale

c. o succesiune de 2 reactii partiale

83. Teoria ‑ oxidarii implica:

a. o scindare cu 2 atomi de C a acidului gras

b. o scindare cu 3 atomi de C a acidului gras

c. o scindare cu 1 atom de C a acidului gras

84. Spirala acizilor grasi reprezinta :

a. repetarea succesiunii de 4 reactii pana ce toti atomii de carbon sunt transformati in resturi acetil

b. repetarea succesiunii de 4 reactii pana ce toti atomii de carbon sunt transformati in resturi carboxil

c. repetarea succesiunii de 4 reactii pana ce toti atomii de carbon sunt transformati in resturi aminice

85. Prin ‑ oxidarea acizilor grasi:

a. se elibereazaimediat o cantitate mare de energie

b. se elibereaza o cantitate mica de energie

c. se consuma o cantitate mare de energie

86. Lipidele reprezinta:

a. cea mai economica rezerva de energie fata de proteine

b. cea mai economica rezerva de energie fata de glucide

c. cea mai economica rezerva de energie fata de proteine si glucide

87. In antrenamentul aerob creste dependenta organismului fata de :

a. lipide

b. glucide

c. proteine

88. Lipidele cu rol de solventi si vehiculanti :

a. vitaminele liposolubile

b. vitaminele hidrosolubile

c. ionii minerali

89. Lipidele cu rol de vitamine:

a. acizi grasi cu multiple legaturi duble

b. acizi grasi mononesaturati

c. acizii grasi activati

90. Acizii grasi pot fi sintetizati:

a. in mitocondrii

b. in aparatul Golgii

c. in reticului endoplasmatic

91. Prin degradarea unui mol de acid gras pe calea betaoxidarii se elibereaza:

a. 10 ATP

b. 100 ATP

c. 130 ATP

92. Prin catabolismul unui gram de lipide se elibereaza:

a. 7 kcal

b. 4,5 kcal

c. 9,3 kcal

93. Prin oxidarea unui gram de lipida rezulta:

a. 4,3 kcal

b. 6,3 kcal

c. 9,3 kcal

94. Coenzima implicata in beta-oxidarea acizilor grasi este:

a. hidrolaza

b. Coenzima A

c. Coenzima Q10

95. Calea malonil este un proces de sinteza a acizilor grasi care necesita prezenta:

a. ATP

b. ionilor de magneziu si ATP

c. apei

96. O cale minora de sinteza a trigliceridelor este:

a. din glucide

b. esterificarea directa a glicerinei

c. din proteine

97. Vitaminele F au functii importante in organism si:

a. se sintetizeaza in ficat

b. nu se sintetizeaza in organism

c. rezulta din colesterol

98. Vitaminele liposolubile sunt:

a. solubile in lipide

b. solubile in apa

c. solubile in glucide

99. Vitamina F este un acid gras polinesaturat:

a. care nu se sintetizeaza in corp

b. se sintetizeaza in ficat

c. se sintetizeaza in muschi

100.Acidul linolenic,linoleic si arahidonic sunt cunoscuti sub denumirea de :

a. vitamina F

b. vitamina B

c. vitamina A

101. Din punct de vedere chimic, ozele sunt:

a. aldoze sau cetoze

b. aminoacizi

c. proteine

102. Cel mai simplu monozaharid este:

a. glicolaldehida cu 2 atomi de carbon

b. glucoza

c. fructoza

103. Monozaharidele cele mai raspandite in natura sunt:

a. cele cu 4 atomi de C

b. cele cu 5 atomi de C

c. cele cu 6 atomi de C

104. Monozaharidele au in general:

a. o catena neremificata

b. o grupare aminica

c. grupari fosfat

105. Glucidele se mai numesc si:

a. hidrocarburi

b. gliceride

c. carbohidrati

106. Din puncte de vedere chimic monozaharidele pot fi:

a. hidrolaze

b. aldehide

c. pseudoaldehide sau pseudocetone

107. Monozaharidele sunt substante solubile in apa deoarece:

a. contin grupari amino

b. contin grupari carbonil

c. contin grupari hidroxil

108. Gustul dulce al monozaharidelor este determinat de:

a. gradul de solubilitate

b. structura biochimica

c. activitatea optica

109. Toate monozaharidele participa la reactii de:

a. oxidare

b. hidroliza

c. reducere

110. Glucidele se absorb sub forma de oze la nivelul:

a. intestinului subtire

b. ficatului

c. pancreasului

111. Ozele trec in sange:

a. prin difuziune si osmoza

b. prin intermediul unor transportori

c. prin cuplarea cu alti compusi

112. Fosforilarea glucidelor in prezenta hexokinazei se produce cu participarea:

a. ATP

b. GTP

c. acid fosforic

113. Valoarea glicemica este:

a. 80-120mg%

b. 60-100mg%

c. 120-200mg%

114. Glicogeneza este procesul:

a. de formare a glicogenului din glucide simple

b. de formare a glicogenului din componente glucudice simple

c. de scindare a glicogenului

115. Formarea glicogenului din monozaharide este un proces:

a. endergonic

b. exergonic

c. implica prezenta GTP

116. Depozitarea glicogenului sub forma de glicogen se face :

a. dupa o jumatate de ora de la ingestia de glucide

b. dupa o ora de la ingestia de glucide

c. dupa 2 ore de la ingestia de glucide

117. In timpul noptii glicogenul hepatic:

a. creste

b. scade

c. ramane constant

118. Monozaharidul transformat cel mai rapid in glicogen hepatic este:

a. fructoza

b. galactoza

c. glucoza

119. Monozaharidul transformat cel mai lent in glicogen hepatic este:

a. fructoza

b. galactoza

c. glucoza

120. Unicul rogan care galactoza pentru a o transforma in glicogen:

a. ficatul

b. pancreasul

c. creierul

121. Transformarea glucozei in glucozo -6-fosfat prin participarea ATP este catalizata de:

a. glucokinaza

b. fosfataza

c. transferaza

122.Compusul din care se formeaza glicogenul sub actiunea enzimei transglucozidaza :

a. glucozo-1-fosfat

b. glucozo-6-fosfat

c. glucozo

123. Organul in care are loc conversiunea glucozei la glicogen si depozitarea acestuia sub forma de rezerva glucidica este:

a. ficatul

b. pancreasul

c. creierul

124. Capacitatea de a forma glicogen din alte oze decat glucoza revine:

a. ficat

b. pancreas

c. intestin

125. Capacitatea de gliconeogeneza din componente neglucidice revine:

a. pancreas

b. creier

c. ficat

126. Formarea glucozei sangvine este o atributie a :

a. creier

b. maduva spinarii

c. tesutul hepatic

127. Glicoliza poate porni de la:

a. glucoza sau glicogen

b. fructoza

c. zaharoza

128. Produsul care se formeaza din scindarea fosforolitica a glicogenului este:

a. glucoza

b. glucozo-1-fosfat

c. glucozo-6-fosfat

129. Componenta comuna de la care porneste glicoliza din glucoza si din glicogen este:

a. glucoza

b. glucozo-1-fosfat

c. glucozo-6-fosfat

130. Din glicoliza anaeroba rezulta:

a. acid lactic

b. acid piruvic

c. gliceraldehid fosfat

131. Din glicoliza aeroba rezulta:

a. CO2 si H2O

b. acid lactic

c. acid piruvic

132. Glicoliza se produce:

a. in prezenta oxigenului, dar fara participarea lui

b. in absenta oxigenului

c. in prezenta oxigenului, dar cu participarea lui

133. Glicoliza a fost studiata in :

a. tesutul muscular

b. tesutul hepatic

c. pancreas

134. Fosforilarea glicogenului la flucozo-1-fosfoat se produce in prezenta de:

a. fosforilaza

b. fosfokinaza

c. ATP

135. Conversia glucozo-1-fosfat in glucozo-6-fosfat se produce in prezenta enzimei:

a. fosfoglucomutaza

b. transferaza

c. reductaza

136. Enzima fosfofructokinaza catalizeaza

a. fosforilarea fructozo-6-fosfat in fructozo –1, 6 - difosfat

b. fosforilarea glucozo – 6 –fosfat in glucozo-1,6-difosfat

c. fosforilatea galactozo- 6-fosfat in galactozo 1,6,difosfat

137. Enzima fosfofructokinaza actioneaza in prezenta:

a. ATP

b. ADP

c. acid fosforic

138. Scindarea compusului fructozo-1,6-difosfat de catre o aldoza conduce la :

a. 2 compusi cu 3 atomi de C

b. 1 compus cu 5 atomi de C

c. CO2 si H2O

139. Fosforilarea 3 fosfogliceraldehidei la acid 1,3 difosfogliceric reprezinta etapa:

a. oxidativa a glucozei

b. reducatoare glucozei

c. hidrolitica glucozei

140. Transformarea acidului 1,3difosfogliceric in acid 3 fosfogliceric in prezenta Kinazei consta in:

a. transferul gruparii fosfat la ADP

b. transferul gruparii fosfat la GDP

c. transferul gruparii fosfat la NADH

141. Dintr-un mol de glucoza se formeaza:

a. 2 moli acid lactic

b. 2 moli acid piruvic

c. CO2 si H2O

142. Randamentul energetic al glicolizei pornind de la 1 mol glucoza este:

a. 2 moli ATP

b. 3 moli ATP

c. 4 moli ATP

143. Randamentul energetic al glicolizei pornind de la 1 mol glicogen este:

a. 2 moli ATP

b. 3 moli ATP

c. 4 moli ATP

144. Stadiul endergonic al glicolizei este:

a. stadiul I

b. stadiul II

c. stadiul cu eliberare de energie

145. Stadiul exergonic

a. stadiul I

b. stadiul II

c. stadiul cu consum de energie

146. In stadiul I alglicolizei se produce:

a. metabolizarea hexozelor

b. reactii de oxido-reducere

c. eliberarea de energie

147. In stadiul II al glicolizei are loc:

a. consum de energie

b. eliberare de energie

c. metabolizarea hexozelor

148. Componenta care initiaza ciclul lui Krebs este:

a. acidul citric

b. acidul lactic

c. acidul piruvic

149. Ciclul Krebs se produce in :

a. mitocondrii

b. reticul endoplasmatic

c. aparatul Golgi

150. Ciclul Krebs se mai numeste:

a. ciclul acizilor tricarboxilici

b. spirala acizilor grasi

c. ureogeneza

151. Ciclul Krebs reprezinta:

a. cale oxidativa de degradare a metabolitelor pana la etapa finala CO2 si H2O

b. cale hidrolitica

c. cale reducatoare

152. Energia eliberata din ciclul Krebs este depozitata sub forma de energie in:

a. ATP

b. GTP

c. acid fosforic

153. Acidul citric rezulta din condensarea:

a. acidului oxalil acetic cu Acetil SCOA

b. acidului oxalil acetic cu acid piruvic

c. acid piruvic cu acid malic

154. Reactia de formare a acidului citric este :

a. reversibila

b. ireversibila

c. o reactie de oxidare

155.Ciclul acizilor tricarboxilici este constituit dintr-o succesiune de reacti catalizate de:

a. oxigen molecular

b. ATP

c. enzime specifice localizate in mitocondrii

156. In urma ciclului Krebs rezulta energie depozitata sub forma de:

a. legaturi fosfatmacroergice

b. lipide

c. aminoacizi

157. In urma degradarii aerobe dintr-o molecula de glucoza rezulta:

a. o legatura fosfatmacroergica

b. 4 legaturi fosfatmacroergice

c. 32 de legaturi fosfatmacroergice

158. Prin degradarea aeroba, pe calea ciclului Krebs, pentru o molecula de glucoza rezulta:

a. 18 legaturi fosfat

b. 36 legaturi fosfat

c. 12 legaturi fosfat

159. Rezultatul procesului de degradare aeroba este:

a. oxidarea biologica din care rezulta bioxid de carbon si apa

b. formarea glucidelor

c. formarea acidului piruvic

160. Rezultatul degradarii aerobe a glucidelor este eliberarea unei cantitati de energie de:

a. 250 kcal/mol glucoza

b. 450 kcal/mol glucoza

c. 688 kcal/mol glucoza

161. Ciclul Krebs reprezinta:

a. numai o cale de catabolizare

b. un proces de formare de produsi intermediari si o cale de catabolizare

c. o cale de sinteza a metabolitelor

162. Amoniacul:

a. este toxic pentru organism

b. nu produce modificari la nivelul tesutului nervos

c. poate fi depozitat in organism fara a-l afecta

163. Metabolismul aminoiacului are loc in :

a. ficat

b. rinichi

c. creier

164. Produsii rezultati din metabolizarea amoniacului sunt:

a. ureea si glutamina

b. bioxid de carbon si apa

c. hidrogen

165. Ciclul ureogenetic se mai numeste

a. ciclul acizilor tricarboxilici

b. ciclul Krebs-henseleit

c. ciclul ciclul Krebs

166. Ciclul ureogenetic consta in:

a. transformarea amoniacului in uree

b. transformarea amoniacului in aminoacizi

c. transformarea amoniacului in apa

167. Sinteza citrulinei in timpul ureogenezei se produce cu:

a. consum de energie

b. eliberare de energie

c. participarea apei

168. Sinteza argininei in timpul ureogenezei se produce cu:

a. consum de energie

b. eliberare de energie

c. participarea apei

169. Formarea ureei din arginina se produce in prezenta:

a. arginazei

b. fumarazei

c. enolazei

170. Etapa de transformare a ornitinei in citrulina in timpul ureogenezei are loc exclusiv in:

a. ficat

b. rinichi

c. pancreas

171. Etapa de transformare a citrulinei in arginina in timpul ureogenezei are loc in:

a. ficat si rinichi

b. pancreas

c. intestinul subtire

172. In timpul efortului fizic, valorile ureei sangvine cresc

a. de la 0,35-0,40‰ la 0,80-1,00‰

b. de la 0,35-0,40‰ la 0,60-0,80‰

c. de la 0,10-0,15‰ la 0,35-0,40‰

173. Sursa de energie a metabolismul anaerob alactacid este:

a. oxigenul

b. ATP

c. ATP si fosfocreatina

174. Efortul de tip sarituri, aruncari, haltere, alergari 100m, 200m, implica metabolismul:

a. anaerob alactacid

b. aerob

c. mixt

175. Metabolismul anaerob lactacid are ca sursa de energie:

a. ATP

b. fosfocreatina

c. glucide

176. Efortul de tip patinaj viteza, inot 100m, alergari 400m, 800 m implica metabolismul:

a. anaerob lactacid

b. mixt

c. anaerob alactacid

177. Sursa de energie in cadrul metabolismul mixt (anaerob alactacid + aerob)este reprezentata de:

a. lipide

b. aminoacizi

c. ATP, fosfocreatina, glucide

178. Efortul de tip box, lupte, jocuri, semifond 1500m, implica:

a. metabolismul mixt

b. metabolismul aerob

c. metabolismul anaerob

179. Sursa de energie in metabolismul aerob este reprezentata de:

a. lipide

b. lipide si glucide

c. fosfocreatina

180. Efortul de tip maraton, ciclism fond, schi fond, inot fond, implica:

a. metabolismul mixt

b. metabolismul anaerob

c. metabolismul aerob

181. Sarcoplasma are ca fractie solubilea:

a. actina

b. miozina

c. globulina

182. Compusii azotati neproteici sunt:

a. creatina, creatinina, fosfocreatina

b. substantele minerale

c. miogenul, globulina

183. Miozina are activitate ATP-azica si este activata de:

a. ionii de calciu

b. ionii de magneziu

c. oxigen

184. Activitatea ATP-azica a actomiozinei este:

a. mai intensa decat a miozinei

b. mai slaba decat a miozinei

c. la fel cu a miozinei

185. Proteina fibroasa a miofibrilei,tropomiozina este:

a. fara activitate ATP-azica

b. cu activitate ATP-azica

c. cu un rol precis in procesul de contractie musculara

186. Actina

a. exista numai in solutie apoasa

b. poate avea aspect fibros

c. prezinta ambele forme, fibroasa si globulara

187. Unitatea morfologica a tesutului muscular o constituie:

a. proteinele

b. fibra musculara

c. muschiul neted

188. Fibra musculara striata este constituita din:

a. miofibrile

b. citoplasma

c. aminoacizi

189. Sarcozomii au functia de a:

a. acumula energie

b. suplini ATP-ul la nivelul miofibrilei

c. relaxa musculatura striata

190. Sarcoplasma:

a. contine hemoglobina

b. este de culoare rosie datorita mioglobinei

c. contine substante minerale

191. Fibrele musculare rosii sunt:

a. muschi flexori

b. implicate in contractiile musculare prelungite

c. implicate in contractiile musculare de scurta durata

192. Fibrele musculare albe sunt:

a. bogate in sarcoplasma

b. implicate in eforturile anaerobe

c. implicate in eforturile aerobe

193. Eforturile statice dezvolta:

a. fibrele musculare cu multa sarcoplasma

b. fibrele musculare cu putina sarcoplasma

c. musculatura neteda

194. Ce este controlul doping?

a. procesul care include planificarea distribuirii testarilor, recoltarea si manuirea de probe biologice, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor

b. procesul prin care un sportiv este instiintat si insotit in permanenta, incepand din momentul anuntarii si pana la prelevarea probei biologice

c. procesul care include planificarea distribuirii testarilor, recoltarea de probe

biologice, manipularea lor si transportul de probe biologice la laborator

195. Cine poate solicita Agentiei Nationale Anti-Doping efectuarea controlului doping:

a. Agentia Nationala pentru Sport, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman

b. Agentia Nationala Antidrog

c. Orice persoana fizica

196. Ce lege reglementeaza activitatea anti-doping in Romania?

a. 552/2005

b. 227/2006

c. 302/2006

197. Lista interzisa cuprinde:

a. medicamente interzise in sport

b. medicamente interzise in anumite discipline sportive

c. substante si metode interzise in sport

198. Cum se sanctioneaza prezenta unei substante interzise sau a metabolitilor acesteia, ori a markerilor ei, in proba biologica provenind de la un sportiv?

a. avertisment

b. suspendare 2 ani din activitatea sportiva la prima abatere si suspendare pe viata la a doua abatere

c. suspendare pe viata

199. Instiintarea sportivilor pentru testarea doping in competitie se face:

a. pe baza de invitatie

b. fara aviz prealabil

c. notificare verbala

200. Tesutul muscular constituie:

a. 40% din greutatea corporala

b. 50% din greutatea corporala

c. 30% din greutatea corporala