Botanica farmaceutica - fructul

BOTANICA FARMACEUTICA

FRUCTUL

Morfologia fructului

n     Provine de obicei prin transformarea ovarului

Ovar monocarpelar → fructe simple

Ovar pluricarpelar (policarpelar) → cu carpele concrescute - fructe simple

→ carpele libere (apocarpice) - fructe multiple

n     La formarea fructului poate participa nu doar ovarul, ci si alte elemente ale florii

uneori ovarul este concrescut cu receptaculul floral, acesta luand parte la formarea fructului

(ex: mar, para)

alteori receptaculul se poate dezvolta peste fructul propriu-zis alcatuind un invelis al acestuia

(ex: maces)

uneori iau parte si invelisurile florale (ex:dud) sau chiar axa inflorescentei impreuna cu invelisurile florale (ex: ananas)

n     Functie de aceste caracteristici => prima forma de clasificare a fructelor:

FRUCTE SIMPLE (ovar monocarpelar sau pluricarpelar concrescut)

FRUCTE MULTIPLE (gineceu pluricarpelar concrescut)

FRUCTELE COMPUSE SI CELE FALSE rezulta din concresterea ovarului cu alte elemente florale sau chiar ale inflorescentei

n     Alte criterii de clasificare:

Dupa consistenta

Daca se deschid sau nu la maturitate (dehiscenta)

I. FRUCTE CARNOASE INDEHISCENTE

II. FRUCTE CARNOASE DEHISCENTE

III. FRUCTE USCATE INDEHISCENTE

IV. FRUCTE USCATE DEHISCENTE

I. FRUCTE CARNOASE INDEHISCENTE

n     au pericarpul carnos si nu se deschid la maturitate

1. Baca (boaba) - seminte intr-o masa carnoasa

Ex: Vitis vinifera (vita de vie), Atropa belladonna (matraguna), Vaccinium myrtillus (afin), Convallaria majalis n                   (lacramioara), Strychnos nux-vomica (turta lupului), Solanum lycopersicum (tomate, patlagea, rosii)

de la baca tipica deriva o serie de variante:

Melonida - la suprafata - coaja mai tare, apoi tot restul fructului e carnos, suculent si prezinta seminte imprastiate in masa ei

Ex: Citrullus vulgaris (pepene verde, lubenita, harbuz), Cucumis sativus (castravete), Citrullus colocynthis (colocint)

Peponida - caracteristic pentru cucurbitacee

o      are la suprafata un invelis tare, apoi o pulpa carnoasa si apoi o zona fibroasa in care se dispun semintele

Ex: Cucurbita pepo (dovleac), Cucumis melo (pepene galben), Musa paradisiaca (banan)

Lucrare: Recombinarea genetica Eseu: Epigenetica

o      Exceptie: fructul citricelor - Hesperida - caracteristica citricelor; pulpa carnoasa provine din excrescente ale endocarpului membranos (ale epidermei carpelare interne)

Ex: Citrus aurantium, C. limonium

2. Drupa - endocarpul se sclerifica si se transforma intr-un sambure tare care protejeaza samanta

Ex: Prunus domestica (prun), Cerasus avium (cires), Amygdalus communis (migdal), Armeniaca vulgaris (cais)

II. FRUCTE CARNOASE DEHISCENTE

n     Fructe ce se deschid la maturitate

Ex: Aesculus hippocastanum (castan salbatic), Juglans regia (nuc), Impatiens noli-tangere (slabanog)

III. FRUCTE USCATE INDEHISCENTE

n     au pericarp uscat si nu se deschid la maturitate

1. Cariopsa - pericarp pielos concrescut cu samanta

- caracteristica pentru graminee (grau, orz, ovaz, porumb)

- se confunda adesea cu samanta

2. Achena - pericarpul nu e lipit de samanta, desfacandu-se usor

Ex: Helianthus annuus (floarea soarelui), Cannabis sativa (canepa), precum si fructele de la multe Asteraceae, Cyperaceae

- Fructe de tranzitie - intre cariopsa si achena

3. Cremocarp - Apiaceae (chimion, anason, fenicul, coriandru) - provin din gineceu bicarpelar, care la maturitate se    n desface in 2 fructe partiale numite mericarpe sustinute de carpofor

4. Samara - varianta de achena la care pericarpul uscat genereaza un apendice etalat ca o aripa

- Monosamara - o singura aripa (Ulmus campestris, Fraxinus excelsior)

- Disamara - Acer campestre (jugastru, artar)

5. Nuca - varianta a achenei

pericarpul devine tare, sclerificat

Ex: Quercus robur - ghinda, Fagus silvatica - jir, Coryllus avelana (alun)

6. Nucula - varianta a achenei

- dimensiuni mai mici

-pericarpul nu e asa tare sclerificat

Ex: Tilia cordata (tei), Fagopyrum sagittatum (hrisca)

7. Pastaia indehiscenta - fructul unor leguminoase ce nu se deschid la maturitate

Ex: Ceratonia siliqua (roscove), Arachis hypogaea (alune de pamant, arahide, alune americane), Glycyrrhiza n                  glabra (lemn dulce)

8. Lomenta - fruct uscat asemanator cu pastaia, dar e gatuit transversal in mai multe segmente, fiecare cu cate o n n                       samanta

Ex: Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica)

IV. FRUCTE USCATE DEHISCENTE

n     cele mai raspandite, aspectul morfologic si mecanismul de deschidere variind foarte mult

1. Pastaia dehiscenta - caracteristica pentru majoritatea leguminosalelor

provine dintr-un ovar unicarpelar, cu ovule dispuse marginal si parietal

se deschide de-a lungul a 2 linii - a sudurii carpelelor si a nervurii mediane => 2 valve

semintele se insera pe peretele fructului

Ex: Phaseolus vulgaris, Cytisus laburnum, Robinia pseudacacia

2. Folicula - se deschide de-a lungul unei singure linii - aceea a sudurii carpelelor

Ex: unele Ranunculaceae (Delphinium consolida, Helleborus sp., Peonia sp.)

3. Silicva - provine din ovar bicarpelar, cu carpele unite prin marginile lor

cu timpul in interior se formeaza un perete despartitor = sept de care se prind semintele

se deschide de jos in sus

Ex: Fam. Brassicaceae - Sinapis alba (mustar), Brassica oleracea (varza), Cheiranthus cheiri (micsunele ruginite), Erysimum cheiranthoides (micsandre)

4. Silicula dehiscenta - varianta a silicvei

caracterizata prin axul transversal care e aproape la fel de mare ca si cel longitudinal sau chiar mai mare

Ex: Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Armoracia rusticana - sin. Cochlearia armoracia - hrean)

5. Capsula - deriva dintr-un ovar pluricarpelar sincarp

are numeroase forme morfologice si variante in legatura cu modul de deschidere

Capsula septicida - se deschide de-a lungul liniei de sudura a carpelelor

- brandusa de toamna (Colchicum autumnale)

Capsula loculicida - deschiderea pe nervura mediana a carpelelor

- lalea (Tulipa gesneriana), bumbac (Gossypium herbaceum)

Capsula septifraga - deschidere pe linia de sudura si pe linia mediana a carpelei

- ricin (Ricinus communis), ciumafaie (Datura stramonium)

Capsula poricida - deschiderea se face prin pori situati sub discul stigmatifer

- mac de gradina (Papaver somniferum)

Capsula cu capacel (pixida) - se deschide printr-un capacel

- maselarita (Hyoscyamus niger), patlagina (Plantago sp.)

Fructe multiple

n     grupari de mai multe fructe simple pe acelasi receptacul

POLIDRUPA - fruct carnos ce provine din mici drupe reunite pe acelasi receptacul conic.

zmeur (Rubus idaeus), mur (Rubus caesius)

POLIACHENA - cu receptacul uscat (genul Potentilla), sau cu receptacul ce devine carnos T fruct fals (fragi, n n n n n nnnnnnnnnnncapsuni)

POLINUCULA - multe Ranunculaceae (piciorul cocosului)

POLIFOLICULA - unele Ranunculaceae spanz)

Fructe compuse

CONUL (STROBILUL) - la constituirea lui participa si bracteele

- hamei (Humulus lupulus)

SOROZA - participa si invelisurile florale - dud (Morus alba) sau  si axa inflorescentei (ananas)

SICONA - participa si receptaculul floral, care se inchide in forma de burduf - smochin (Ficus carica)

GLOMERULUL - fructele (nucule) raman inchise in invelisurile bracteale lignificate

- Chenopodiaceae: sfecla (Beta vulgaris)

Fructe false

n     nu se dezvolta din ovar, ci din alte elemente florale

GALBULA - caracteristic pentru ienupar (Juniperus communis - o Gimnosperma din familia Cupressaceae)

-provine din 3 solzi care se unesc intre ei si devin carnosi

BOABA FALSA - fructul de la maces (Rosa canina), la care receptaculul floral da nastere unui fruct fals, ca o urna n n n care inchide in interiorul ei adevaratele fructe

POAMA - mar, par, gutui

- la alcatuirea sa ia parte pe langa ovar si receptaculul floral

Anatomia fructului

n     Urmareste in mare structura anatomica a peretelui carpelar

n     partea principala = PERICARPUL care se diferentiaza in EPICARP, MEZOCARP, ENDOCARP

n     Dintre acestea, epicarpul si endocarpul raman subtiri, iar mezocarpul se dezvolta mult, acumuland substante de rezerva si constituind, la majoritatea fructelor comestibile, partea carnoasa a lor

n     Exceptie de la regula => fructele de citrice

endocarpul membranos da nastere unor excrescente, cu aspectul unor mici burdufuri in care se acumuleaza substante de rezerva, ele devenind carnoase si constituind partea comestibila a fructului

pericarpul acestor fructe (coaja) e gros

mezocarpul se diferentiaza in doua parenchimuri:

o      albedo = tesut intern, lacunos, de culoare alba

o      flavedo = tesut extern, compact, in care sunt incluse buzunare secretoare de ulei volatil

n     suprafata fructului e acoperita de epiderma

n     la alte fructe suprafata e acoperita de un invelis pielos (periderm), lucios sau mat, datorita unui strat de ceara (ex: mar, para, pruna)

n     peridermul poate avea formatiuni anexe (aripi, carlige, ghimpi) cu rol in diseminarea fructului