Gorunul (Quercus petraea)

Gorunul (Quercus petraea)

- arbore indigen = 40-45 m inaltime si 2 m grosime; tulpina dreapta pina la virf; scoarta cu crapaturi putin adinci, este de culoare cenusie-inchis;

- coroana - bogata, regulata, cu ramurile indreptate in sus; in virfurile lujerilor, de un verde inchis, sint ingramaditi mugurii ovoizi (0,80 cm lungime);

- frunzele =15 cm lungime si 6-8 cm latime, de forma rombic-obovata sau lat-eliptice, cu marginile lobate (5-8 perechi); petiolul de 1,5-2,5 cm;

- florile = unisexuat-monoice; asemanatoare cu ale stejarilor prezentati anterior (flori barbatesti = amenti; flori femeiesti = grupate cite 1-5 in virful lujerilor); infloreste prin aprilie-mai;

- fructele (ghindele) = mai mici decit ale tufanului (stejarului); cupele au peretii subtiri, cu solzi mici si parosi; fructifica la 3-6 ani odata.

- Etajul stejarului se intinde pina la altitudinea de 500-700 m, unde temperatura medie anuala este de 8-11 °C si umiditatea de 400-700 mm anual, iar solul este brun-roscat de padure.

Acest etaj este un amestec de arbori si arbusti, cu preponderenta stejarului, care ocupa 21% din suprafata padurilor noastre. Dintre arborii si arbustii care intra in componenta acestui etaj, mentionam: stejarul = stejarul-pe-dunculat (Quercus robur), girnita (Quercus frainetto), cerul (Quercus cerris), teiul-alb (Tillia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul (Fraxinus ornus), ulmul (Ulmus campestris ), gladisul = artarul-tataresc (Acer tataricum), jugastrul (Acer campestre).paltinul(Acerpscudoplalanus), voniceriul (Eouny-mus europaea), paducelul (Crataegus manogyna), cornul (Cornus mas), mesteacanul (Betula verrucosa), salcia (Salix caprea), alunul (Corillus avellana) etc.

Dintre plantele erbacee amintim: clopoteii (Campanula persicifolia), ghiocelul (Galanthus nivalis), margaritarelul (Convallaria majalis), rodul-pamintului (Arum maculatum), brebenelul (Corydalis solida), vioreaua (Scilla bifolia), toporasul (Viola odorata), margelusa (Lithospermum purureo-coeruleilin), pastita (Anemone ranunculoides), pochivnicul (Asarum europaeum) etc.

- Etajul fagului are limita inferioara 400 si 800 m altitudine si urca pina la 1400 m, rareori pina la 1500 m. Temperatura medie anuala este intre 8 si 11 °C, iar umiditatea de 600 mm pina la 1 000 mm - la limita superioara.

Arborele principal este fagul (Fagus silvatica), iar numarul speciilor de arbusti este mai redus decit in padurea de stejar.

Dintre speciile erbacee amintim: lipitoarea (Asperula odorata), steluta = rocoteaua (Stelaria nemorum), brebenelul (Corydalis cava), mierea-ursului (Pulmonaria rubra), tataneasa (Symphytum cordatum), vulturica (Hieracium transilvanicum), sinziene = dragaica (Galium schultesii), paiusul (Festuca silvatica), trinji = cuibusorul (Neottia nidus-avis), matraguna (Atropa belladonna), lacramita (Majanthemum bifoliunt), iarba-cimpului (Agrostis tenuis) etc. - Etajul molidului sau zona coniferelor, a rasinoaselor, se intind

Longevitatea acestui stejar este de 500-700 de ani.

Prefera locurile insorite din regiunea de deal, unde formeaza arborete pure (gorunete), sau creste amestecat cu fagul si cu alte foioase, putind urca pina la 1 200 m altitudine. In mod exceptional, se intilneste si la cimpie (Bra-nesti, Cernica etc).

Lemnul gorunului este superior celorlalti stejari; este considerat specia cea mai valoroasa din cultura forestiera de la noi din tara.

Calitatile sale tehnice - finete, omogenitate - il fac sa fie intrebuintat in fabricarea mobilei fine, furnirurilor, parchetului, doagelor etc.

Din scoarta sa se extrage tanin, iar ghindele sint folosite ca materie prima, in fabricile de alcool.