Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Didactica


Qdidactic » didactica & scoala » didactica
Caiet de practica pedagogica



Caiet de practica pedagogica


CAIET DE PRACTICA PEDAGOGICA






CUPRINS


  1. Obiectivele practicii pedagogice
  2. Continutul si secventele practicii pedagogice
  3. Planificarea activitatilor de practica pedagogica

3.1. Orarul saptamanal al profesorului mentor

3.2. Planificarea lectiilor de proba si a lectiei finale


  1. Evaluarea practicii pedagogice:

A) Documentele portofoliului de evaluare

4.1. Fisa de asistenta

4.2. Grila de observare a lectiei

4.3. Planificare calendaristica

4.4. Proiectul unitatii de invatare

4.5. Proiect de lectie

4.6. Proiect didactic pentru activitati educative

4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extrascolara

4.6.2. Proiect didactic pentru dirigentie

4.7. Fisa de caracterizare psihopedagogica

4.8 Fise de evaluare a lectiilor

4.8.1. Fisa de evalua a lectiei de proba nr.1

4.8.2. Fisa de evalua a lectiei de proba nr.2

4.8.3. Fisa de evaluare a lectiei finale



B) Proiect didactic-sinteza

  1. Obiectivele practicii pedagogice. Practica pedagogica, parte integranta a procesului de invatamant, are urmatoarele obiective

consolidarea si aprofundarea pregatirii de specialitate, psihopedagogice si metodice;

invatarea, exersarea si formarea abilitatilor si competentelor necesare exercitarii profesiunii didactice;

cunoasterea documentelor scolare care fundamenteaza organizarea si conducerea procesului didactic;

aplicarea particularizata la disciplinele de invatamant a tuturor componentelor procesului general de predare-invatare-evaluare (principiile, finalitatile, continutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor scolare);

formarea si dezvoltarea abilitatilor practice de proiectare didactica;

efectuarea si exersarea unor actiuni specifice procesului de invatamant pe baza pregatirii teoretice de psihologia educatiei, pedagogie, didactica a specialitatii;

formarea capacitatii de cunoastere a elevilor (individual si in grupul scolar), in vederea tratarii diferentiate a acestora;

cultivarea abilitatilor si a capacitatilor de autoevaluare si de integrare a rezultatelor autoevaluarii in proiectia personala a dezvoltarii profesionale.

  1. Continutul si secventele practicii pedagogice

a)     Componentele de baza ale continutului practicii pedagogice sunt

cunoasterea unitatilor de invatamant, ca organizatii sociale avand ca misiune formarea, educarea si socializarea tinerei generatii;

cunoasterea structurii organizatorice, a relatiilor functionale dintre compartimentele si serviciile componente, a sistemelor manageriale ale unitatilor scolare;

cunoasterea sistemului de activitati didactice, educationale, administrative, economico-financiare, etc., a relatiilor si a interactiunilor reciproce dintre acestea;

intelegerea raporturilor reciproce dintre scoala-familie-organizatiile sociale si ale administratiei locale, comunitatile locale si a schimburilor permanente cu mediul in care actioneaza;

asimilarea principalelor componente, calificari, responsabilitati, indatoriri si drepturi ale profesiei de cadru didactic ;

capacitatea de  transpunere a continutului stiintific, de specialitate al obiectelor de studiu, in continuturi didactice, in masura sa faca posibila si accesibila insusirea de catre elevi a valorilor stiintei, tehnologiei si culturii

construirea de demersuri si strategii didactice adecvate finalitatilor si continuturilor disciplinelor de studiu, formarea si dezvoltarea deprinderilor de apreciere  si sustinere a activitatilor didactice cu elevii;

formarea abilitatilor si a capacitatii de observare si de studiere a particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor;

dezvoltarea capacitatii de evaluare si apreciere a activitatilor instructiv-educative proprii, ale elevilor si ale colegilor.

b) Structura practicii pedagogice. Sistemul practicii pedagogice este structurat si contine urmatoarele etape si secvente:

etapa pregatitoare, de inceput a practicii, in care se realizeaza primul contact cu realitatile unitatilor scolare si se asigura cunoasterea de catre studenti a tuturor elementelor teoretice si a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisa a activitatilor practice;

practica observatorie care urmareste formarea capacitatilor de identificare a principalelor componente ale procesului de invatamant, precizarea etapelor activitatilor didactice in succesiunea lor si a capacitatii de observare a fiecarui eveniment al diferitelor forme de activitati didactice (tipuri de lectii, activitati educative scolare si extrascolare, dirigentie etc.);

proiectarea didactica care se concretizeaza in realizarea urmatoarelor documente scolare: planificare calendaristica, proiectarea unei unitati de invatare, proiectarea principalelor tipuri de lectii; stabilirea, in timp util, a datelor necesare actiunilor de proiectare, analiza curriculumului scolar, identificarea obiectivelor cadru/competentelor generale si a obiectivelor de referinta/competente specifice, diagnoza nivelului de pregatire a elevilor ca premisa in formularea obiectivelor operationale ale lectiei;

desfasurarea lectiilor de proba si a lectiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii didactice adecvate continuturilor si finalitatilor educationale urmarite; integrarea actiunilor evaluative in functie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacitatilor de stimulare a creativitatii, motivatiei, interesului elevilor prin intermediul interactiunilor  si comunicarii educationale;

integrarea feed-back-ului in proiectia personala a dezvoltarii profesionale prin analiza si autoanaliza activitatilor educationale (lectii, activitati extrascolare, ore de dirigentie) desfasurate.

c) Indrumarea practicii pedagogice

Practica pedagogica, in ansamblul sau este coordonata de catre Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

si se efectueaza in scolile pilot de aplicatie, stabilite de inspectoratele scolare, pe baza unor protocoale incheiate intre Rectoratul

Universitatii si inspectorate. Indrumarea si realizarea efectiva a practicii pedagogice este asigurata:

a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic si al facultatilor de profil care:

face legatura cu conducerile scolilor si cu profesorii-mentori care vor indruma nemijlocit practica studentilor;

asigura documentatia stiintifica necesara studentilor in pregatirea activitatilor din cadrul practicii pedagogice;

analizeaza si avizeaza proiectele didactice pentru fiecare tip de activitati practice ale studentilor;

analizeaza si evalueaza impreuna cu profesorii- mentori rezultatele obtinute de studenti la practica pedagogica;

inscrie in documentele scolare de evidenta-activitatile fiecarui student efectuate in perioadele de practica pedagogica.

b) de catre profesorii-mentori din scolile pilot (de aplicatie), care actioneaza ca agenti si garanti ai realizarii si calitatii practicii pedagogice asigurand:

planificarea activitatilor instructiv-educative inscrise in programele de practica;

repartizarea saptamanala a studentilor la activitatile didactice pe care le desfasoara profesorii-mentori;

indrumarea stiintifica de specialitate si didactica a studentilor pentru toate categoriile si tipurile de activitati practice ce se realizeaza, pe toata durata practicii pedagogice;

analizeaza, apreciaza si evalueaza rezultatele obtinute de studenti la practica pedagogica.

Desfasurarea optima si realizarea corespunzatoare a obiectivelor practicii pedagogice implica in mod necesar participarea efectiva si responsabila a studentilor la toate actiunile, proiectele si programele inscrise in sistemul general al practicii pedagogice, componenta organica, esentiala a pregatirii pentru profesiunea didactica.

3.PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA


3.1.ORARUL SAPTAMANAL

AL PROFESORULUI MENTOR

(pentru orele si activitatile demonstrative)


ORA

LUNI

MARTI

MIERCURI

JOI

VINERI

Disciplina

Clasa

Disciplina

Clasa

Disciplina

Clasa

Disciplina

Clasa

Disciplina

Clasa


Psihologie

X -A

Filosofie

XII A

Logica

IX - A






Drepturile refugiatilor

XI - B

Psihologie

X - B

Psihologie

X - C

Sociologie

XI - C




Sociologie

XI - B

Sociologie

XI - A

Filosofie

XII - C

Logica

IX - B




Logica

IX - C

Drepturile refugiatilor

XI - A

Filosofie

XII - B

Drepturile refugiatilor

XI - C




























3.2.PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROBA SI A LECTIEI FINALE



Lectia de proba nr.1

Lectia de proba nr.2

Lectia finala

Data/Ora

Subiectul

Clasa

Data/Ora

Subiectul

Clasa

Data/Ora

Subiectul

Clasa

/ 9.00

Imaginatia

X-C

/ 9.00

Vointa

X-B

/ 8.00

Memoria si gandirea

X-A


4.EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE

A) Documentele portofoliului de evaluare


Fisa de asistenta


Data: 17.10.2007

Clasa : X-C

Nr. de elevi (prezenti/inscrisi) :   23 / 25

Disciplina : Psihologie

Unitatea de invatare :  


Subiectul lectiei : Imaginatia

Tipul lectiei[1] : predare-invatare-evaluare

Scopurile lectiei/O.R./C.S. : cunoasterea aspectului de unicitate pe care il confera Imaginatia omului.



Obiective informative:

1. Sa cunoasca si sa inteleaga modul in care functioneaza imaginatia

2. Sa cunoasca potentialul nemaipomenit pe care il poseda omul in nuce.

3. Sa cunoasca procedeele obisnuite ale imaginatiei.


Obiective formative:

Sa dezvolte capacitatea de a trasforma informatia de o maniera care sa foloseasca adaptativ.

Sa dezvolte abilitati sociale (lucru in echipa, toleranta, respect reciproc).

Sa dezvolte imaginatia ca un instrument extrem de eficient in rezolvarea unor situatii - problema, precum si in analizarea posibilitatilor personale de dezvoltare.



Metode si procedee : expunere (ppt), conversatia, metoda "Ciorchinele", Analiza comparativa.

Desfasurare:


Secventele lectiei

Scopul predarii

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Stiluri de invatare

Resurse si metode

EVALUARE


Organizarea clasei de elevi


Dezvoltarea lucrului in echipa


Distribuirea de FISE de lucru cu obiective de urmarit pentru fiecare grup


Isi organizeaza materialul primit in vederea studierii lui

V


X

P


X

A


X   


Fise de lucru








Reactualizarea cunostintelor














Dirijarea invatarii











Feed-back












Dirijarea invatarii











Feed- back



Legarea teoriei de practica

















































Analiza invatarii si evaluarea invatarii





Elevii vor anuntati ca in aceasta lectie vor asimila noi cunostinte care vor clarifica si vor imbunatati performantele lor ulterioare si vor realiza aplicatii care sa le formeze deprinderi de manipulare, organizare, trasformare a materialului informativ.


Se stabileste specificul Imaginatiei in raport cu Memoria.

Prin intrebari frontale se realizeaza se realizeaza reactualizarea cunostintelor privind memoria si gandirea  


Prezentare ppt. - procedeele imaginatiei:

amplificarea si diminuarea (exp)

multiplicarea si omisiunea

diviziunea

schematizare

tipizarea




Prezentarea unui film scurt care sa puna in evidenta comunicarea pe principii de eficienta ce exista la nivelul tuturor proceselor psihice.







Distribuie fisa de lucru   si da indicatii privind rezolvarea acesteia :

a)     Analizati setul de fotografii si identificati procedeele imaginatiei implicate in fiecare dintre cele 8.

b)     Incercati sa dati cate un nume lucrarilor prezentate.



Pentru sporirea caracterului aplicativ al temei, elevii vor rezolva Activitatea 2.



Profesorul va incuraja si sustine activitatea elevilor.








Se va distribui elevilor fisa de autoevaluare











Elevii isi vor nota in caiete planul lectiei:

Imaginatia - Definire - specific

Procedeele imaginatiei

Formele imaginatiei







Elevii vor raspunde la intrebarea privind "ce inseamna a imagina" - pentru a stabili specificul acestui proces psihic.

a produce ceva nou ce inca nu exista

a aminti ceva ce a existat dar nu mai exista

a completa elementele care lipsesc dintr-un intreg

a anticipa, a proiecta in viitor

a visa

a combina, a transforma


elevii vor asculta explicatiile si vor lua notite.


Urmarind Filmul scurt "Dialog" al lui Jan Svankmajer, https://www.youtube.com/watch?v=LhX1tvTgqC8 )se vor concluziona:

imaginatia este un proces de reorganizare, reformulare, regandire a unor modele anterioare, dar prin participarea armonioasa la elaborarea acestora a tuturor proceselor psihice.

Dezvoltarea unilaterala a anumitor procese, in dauna altora, saraceste personalitatea de capacitatea ei de generare constanta si integrala de solutii.

Este extrem de necesar sa constientizam importanta dezvoltarii integrale a personalitatii noastre.



Elevii vor rezolva fisa de lucru in echipa si vor prezenta rezultatele muncii lor intregii clase.

Cum procedeele se interfereaza, se va concluziona ca omul este o personalitate unica - ce interpreteaza informatia care ii parvine - si ofera un model unic de activitate,de existenta.








Metoda "Ciorchinele" (anexa 1):

plecand de la fotografia cu numarul 1, ce a primit din partea autorului ei numele de: Dialog, elevii vor genera noi interpretari ale termenului de dialog, realizand diferite reprezentari, obiecte care sa capate aceasta acceptiune.

Purtatorul de cuvant al grupului va prezenta "dialogul" grupului


Elevii vor completa raspunsurile lor la intrebarile din fisa de autoevaluare.






X














X

















X











X







X















X



X















X
















X











X







X














X























X















X
















X















X











X







X















X



Manual


Caiete de lucru


Dialog frontal









conversatia

dezbatere


Tabla

Creta colorata












Fisa de lucru

Conversatie










fisa de lucru

set de fotografii

flipchart

Tabla

Dezbatere














dialog frontal


tabla






Lucru in echipa











Dialog


Tabla si creta



Ciorchinele


Cartoane colorate




Orala













Orala


Observarea sistematica a comportamentului elevilor












Autoevaluare


Orala










Autoevaluare

Evaluare scrisa - Originalitatea numelor prezentate



Parciparea la dezbatere


Observarea sistematica - atitudine/ comportament.


Orala






Orala


Observare sistematica




Evaluare scrisa (originalitate, lucrari care se disting prin forma si continut)




Observarea sistematica

















Autoevaluare


Tema pentru acasa













Realizarea unui proiect de design

imbunatatirea unui obiect existent sau inventarea unui obiect care sa aiba o anumita funtie:

o masina de cules mere

un dispozitiv pentru curatat cartofi

o masina de sapat tunele

Se vor da elevilor indicatii de realizare (obiective, etape, feedback) a proiectului.



Elevii vor stabili pasii de urmat in realizarea proiectului (analiza si evaluarea obiectivelor, generarea de alternative,

Desenul propriu-zis, studiu de fezabilitate - incipient)





X
























X















































X























markere

coli de hartie

conversatie






fisa de resurse
























Orala






Orala
















4.2. GRILA DE OBSERVARE A LECTIEI


Data : 12.02.2008

Clasa : X-C

Nr. de elevi (prezenti/inscrisi) :  22 / 25

Disciplina : Psihologie

Subiectul lectiei : afectivitatea

Tipul lectiei : dobandirea de noi cunostinte

Resurse procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor) : conversatia (frontala, individuala, recapitulativa, dezvoltata si expozitiva) / forme de organizare : pe grupe



Resurse materiale (mijloace de invatamant): suport de curs (manualul),, fise de lucru, material didactic, planse.





Indicatori

Recunoasterea actiunii indicatorilor

( se bifeaza)

Aspecte semnificative privind etapele lectiei, in functie de indicatori, in vederea elaborarii proiectelor de lectie


1.Aspect informativ



- continut stiintific

X

Profesorul s-a adaptat la nivelul de cunostinte al clasei

- adaptarea la nivelul clasei

X

- incadrarea noilor cunostinte in sistemul cunostintelor anterioare

X

S-a realizat o legatura inre cunostintele anterioare si cele noi, respectandu-se cerintele programei scolare.

- realizarea cerintelor programei scolare (obiective-cadru, obiective de referinta; competente generale, competente specifice)

X

2.Aspect formativ



- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa scolara)

X


S-au utilizat metode moderne de predare-invatare sugerate de programa scolara, inclusiv prin uti;lizarea dezvoltarii de abilitati de comunicare orala.




- realizarea conexiunii inverse

X

- dezvoltarea capacitatilor intelectuale

X

- valorificarea valentelor educative ale temei

X

- dezvoltarea capacitatii de transfer (realizarea de corelatii intra/inter/transdisciplinare)

X

3. Metodologia didactica



- aplic. metodelor si a procedeelor didactice

X

S-a folosit conversatia in toate tipurile ei, realizandu-se un feed-back permanent.

- utilizarea mijloacelor de invatamant

X

- incadrarea in timp

X

4. Evaluarea activitatii elevilor


- initiala

X

- formativa

X

- finala

X

5. Relatia profesor-elev; elev-elev



- atmosfera de lucru in clasa

X

Atmosfera in clasa a fost relaxata, elevi putand discuta atat intre ei cat si cu profesorul, nedepasand limitele impuse de aceasta. Lucrul s-a desfasurat atat pe grupe cat si individual, oferind posbilitatea tuturor elevilor de a participa interactiv la lectie.

- organizarea activitatii pe grupe sau independent/individual

X

6. Alti indicatori







4.3. Planificare calendaristica (semestriala/anuala)

In interiorul planificarii anuale se poate face o demarcatie intre semestre.


Clasa: X

Disciplina: Psihologie

Nr. de ore /saptamana: 1 ora/ saptamana

Nr. de ore total: 31 ore


SEMESTRUL I

UNITATEA DE INVATARE

OBIECTIVE DE REFERINTA / COMPETENTE SPECIFICE

CONTINUTURI

NR. ORE

SAPTAMANA

OBSERVATII


1. Prezentare generala



2. Introducere in psihologie



3. Structura si dezvoltarea personalitatii




















-elevul sa identifice procesele psihice si sa caracterizeze rolul lor in evolutia personalitatii


- sa identifice legaturile dintre procedeele psihice si corelatia acestora cu diferitele etape ale dezvoltarii personalitatii

- sa utilizeze instrumentele specifice psihologiei pentru caracterizarea personalitatii


Prezentare generala



definirea psihologiei

ce este personalitatea

psihologia si viata citidiana


perceptia

- prezentarea

functiile reprezentarilor

gandirea - rezolvarea problemelor

limbajul - functiile si formele limbajului

imaginatia - procedeele imaginatiei

memoria - uitarea. Memorarea si invatarea

afectivitatea












S1



S2

S3

S4


S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14


SEMESTRUL II

UNITATEA DE    INVATARE

OBIECTIVE DE REFERINTA / COMPETENTE SPECIFICE

CONTINUTURI

NR. ORE

SAPTAMANA

OBSERVATII


1. Recapitulare



2. Structura si dezvoltarea personalitatii










3. Elemente de psihologie sociala







4. Recapitulare finala







- sa aplice unele instrumente de investigare psihologica si prelucrarea datelor obtinute

- sa recunoasca diferentele individuale in construirea si manifestarea personalitatii

- sa caracterizeze imaginea de sine in raport cu perceptia sociala a propiei persoane




- sa recunoasca unele tipuri de relatii interpersonale a unor comportamente si atitudini sociale in situatii date


recapitulare



motivatia - varietatea motivelor

vointa - dezvoltarea vointei

atentia - calitatiile atentiei si diferentele individuale


temperamentul -  tipuri de temperament


caracterul - atitudinile si rolul lor in formarea caracterului



imaginea de sine si perceptia sa sociala

grupurile sociale si relatiile interpersonale

comportamente prosociale si antisociale



recapitulare finala




























S1



S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

S10

S11



S12


S13-14


S15-16




S17




4.4. Proiectul unitatii de invatare


Clasa : X

Disciplina : Psihologie

Numar de ore alocate

Data/date corespunzatoare numarului de ore : Saptamaniile 1 - 10



Etapele lectiei

Continutul lectiei

Metode utilizate

Mijloace didactice

Observatii


1. moment organizatoric





2. captarea atentiei






3. anuntarea continutului



4. realizarea continutului

































































































































Fixarea cunostintelor


Incheierea lectiei


- voi asigura cadrul psihologic adecvat, necesar desfasurarii lectiei




- voi crea o atmosfera prin care sa se stimuleze cat mai multe simturi





- voi anunta titlul lectiei. Senzatiile



- intre oameni si mediu exista multiple legaturi de divers etipuri. Cea mai simpla legatura informational ase realizeaza prin intermediul senzatiilor. Dar mai intai sa vedem ce sunt senzatiile:

Definim senzatiile:

Senzatiile sunt procese psihice elementare prin car ese semnalizeaza, separat in form aimaginilor simple si primare, insusirile concrete ale obiectelor si formelor in conditiile actiuni directe a stimulilor asupra orgamelor de simt (analizatori).

Va reamintiti ce inseamna un proces psihic?

Subsistem de activitate informationala, specializata si dotata cu autoreglaj.

Credeti ca exista senzatii separate?

Rareori senzatiile se realizeaza separat, ele fiind integrate in procesele psihice mai complexe: perceptia, reprezentarea, etc.

O senzatie reflecta doar o singura insusire a obiectivelor concrete cu care omul intra in contact direct, nemijlocit.

Spunem ca senzatia este o imagine simpla deoarece ste rezultatul inedit al actiunii stimulului asupra analizatorilor.

La ce se refera imaginea simpla si imaginea primara?

R: Imaginea simpla = semnalizeaza insusiri separate

Imaginea primara = se formeaza in condtiile actiunii directe a stimulului.

Voi enumera si explica insusirile senzatilor:

1. intensitatea senzatiilor este data de intensitatea stimulului si de starea generala a subiectului. Asadar , cu cat un stimul este mai puternic cu atat senzatia este mai puternica. Exemple: un sunet cu intensitate mare genereaza o senzatie auditiva intensa.

2. calitatea senzatiei este dat ade tipul semnalului si de felul analizatorului caracteristic acelei categorii de stimuli. Dati exemple de tipuri d esenzatii (olfactiv, auditiv, etc.)

3. durata senzatiilor corespunde in general cu durata de actiune a stimulilor.

4. tonalitatea afectiva generata de un stimul depinde de experienta anterioara cu stimulul respectiv

Sunt intotdeauna insotite de tonalitatea afectiva pozitiva sau negativa.

Dati exemple de mirosuri care va determina o stare afectiva negativa (miros de gaz).

5. senzatiile gustatine reflecta calitatile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala.


Cele 4 gusturi de baza sunt: sarat, amar, dulce si acru.

Spuneti-mi ce substante chimice sunt caracteristice fiecarui gust? (NaCl) - sarat, chimina - amar; zahaina - dulce; acid acetic - acru.

6.senzatiile proprioceptive semnalizeaza starea de postura a corpului, tensiunea musculara reprezentand excitantul

7. senzatiile chinestezice informeaza despre durata, directia si intensitatea efortului desfasurat in cursul miscarii

8. senzatiile de echilibru semnaleaza schimbarea pozitiei corpului fat ade trunchi si a corpului in intrgime

9. senzatiile de durere semnaleaza tulburariile functionale sau distrugeri de tesuturi organice

10.senzatiile de durere semnaleaza tulburarile functionale sau distrugeri de tesuturi organice.


Voi prezenta legile generale ale sensibilitatii.

1. Legea intensitatii

Un excitant produce o anumita intensitate si daca depaseste un anumit prag, denumit pragul minimal absolut. Pragul minimal absolut se defineste ca: intensitatea cea mai mica a unui stimul care poate determina o senzatie specifica. Exista si un prag absolut maxim, definit ca cea mai mica a unui stimul care poate determina o senzatie specifica. Intre marimea pragului minim si cea a sensibilitatii exista un raport invers.

Voi intreba elevii ce se intampla daca se modifica intensitatea stimulului initial.

Vom avea o noua senzatie? Da. Daca la intensitatea stimulului initial se adauga o cantitate minima , acest lucru va determina o noua senzatie. Aceasta cantitate minima adaugata la stimularea initiala se defineste ca prag diferential.


2. Legea contrastului senzorial

Ce va sugereaza cuvantul contrast? (opus, diferit) Asadar, contrastul senzorial se refera la scoaterea reciproca, in evidenta a doi stimuli cu caracteristici opuse.

Exista doua tipuri de contrast: succesiv si simulta.


3. Legea adptarii se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunea repetata a stimulilor. Daca un stimul slab actioneaza mai multa vreme, adaptarea se realizeaza in sensul cresterii sensibilitatii, iar la actiunea unui stimul puternic, invers.

Exemplu: cea mai puternica adaptare este cea vizuala.

Voi cere elevilor sa exemplifice.


4. Legea interactiunii analizatorilor exprima faptul ca o senzatie care se produce intr-un analizator influenteaza producerea senzatiilor in altii analizatori. Ex. : un sunet puternic duce la diminuarea sensibilitatii vizuale. Sinestezia se refera la faptul ca stimularea unui analizator produce efecte senzoriale caracteristice pentru un alt analizator, chiar daca acesta nu a fost special stimulat.


5. Legea semnificatiei. Semnificatia mare a unui stimul face sa creasca sensibilitatea fata de el. Voi intreba elevii daca imi pot da un exemplu de situatie in care semnificatia crescuta a unui stimul a facilitat discriminarea lui mai rapida. (astept iubitul in gara) In realizarea oricarei senzatii toate legiile actioneaza corelat.


Cu participarea clasei se va completa un rebus pentru a se realiza feed-back-ul


Voi face aprecieri generale si individuale.

Le voi da tema pentru acasa.


- convorbirea




- invatare prin descoperire

- convorbire





- expunere



-convorbire



-expunere





- convorbire





-convorbire





-expunere



- convorbire

































-Expunere








-convorbirea


-invatarea prin descoperire



























- Exercitiul


- Convorbirea





- betisoare parfumate, caseta audiu, casetofon, lumanari






- folie retroproiector



























































































Folie retroproiector







4.5. Proiect de lectie



Clasa a X a B

Data

Titlul lectiei: Vointa- proces de reglaj superior ; definitie etapele actului voluntar, calitatile vointei

Competente specifice

-. Identificarea procesului psihic si caracterizarea rolului lui in evolutia personalitatii

- Identificarea legaturilor cu alte procese psihice

- Analizarea procesului psihic pornind de la exemple concrete

- Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare si prin utilizarea unor instrumente adecvate de masurare

- Relationarea eficienta/ cooperarea cu ceilalti in colectarea, interpretarea si evaluarea informatiilor referitoare la procesul si manifestarile psihice

- Utilizarea cunostintelor de psihologie in scopul adaptarii conduitei proprii la situatii concrete de viata

Obiective operationale

O1- Sa defineasca vointa;

O2 - Sa recunoasca calitatile vointei

O3 - Sa cunoasca etapele actului voluntar;

O4 - Sa argumenteze defectele vointei


TIPUL LECTIEI:lectie de predare invatare( transmitere si insusire de cunostinte noi)

Metode : conversatia euristica, explicatia didactica, expunerea, problematizarea

Resurse materiale: fise de lucru, manual de psihologie, tabla, creta,

Bibliografie

Manual de Psihologie pentru clasa a X a , Adrian Neculau (coord), Luminita Iacob, Stefan Boncu, Dorina Salavastru, Ovidiu Lungu, Ed.Polirom, Iasi, 2004

Psihologie - sinteze, aplicatii si teste , Elena Lupsa, Daniela Voinea, Victor Bratu, Alina Bratu, Ed. Corvin, Deva, 2005




Momentul lectiei

Ob. operationale

Metode

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Timp

Obs.

Moment organizatoric



Creaza conditiile necesare unei bune desfasurari a lectiei;

Se cere elevilor sa se aseze in banci si sa se pregateasca de inceperea orei de cultura civica. Stabilesc regulile de disciplina

Se pregatesc pentru ora

1 min


Verificarea cunostintelor anterioare




O1












O2




conversatia euristica, explicatia didactica, expunerea, problematizarea

Adresez intrebari pentru a aprecia modul cum si-au insusit cunostintele dobandite anterior, din lectia:

Imaginatia

Ce este imaginatia?

Care sunt formele imaginatia( prin ce se concretizeaza ea)?




Care sunt procedeele imaginative?




In functie de prezenta intentionalitatii in imaginatie, imaginatia poate fi?


Elevii formuleaza raspunsurile;

Imagiantia este un proces psihic superior de combinare si recombinare a experientei anterioare din care resulta idei, proiecte noi.f

Formele prin care se concretizeaza imaginatia sunt: visul,revería, visul de perspectiva, imaginatia reproductiva, imaginatia creatoare.

Procedeele imaginative sunt: aglutinarea, amplificarea, multiplicarea sau omisiunea, adaptarea , analogía, tipizarea, empatía.

In functie de prezenta intentionalitatii in imaginatie, ea poate fi: imaginatia voluntara, imaginatie involuntara.

5 min


Captarea atentiei






O3

conversatia euristica,


explicatia didactica, expunerea, problematizarea

In viata de zi cu zi ne comportam diferit, de exemplu in curtea scolii, la iesirea in pauzele dintre ore elevii se dezlantuie. Cata deosebire poate fi intre ei in pauze si aceleasi persoane din timpul orelor. Exista o mare diferenta intre elevii din timpul pauzelor si ceea ce se intampla cu el in timpul unei teze la limba romana. Prin ce credeti ca se deosebesc elevii din pauza de elevii din timpul tezei?..R. prin autocontrolul intentionat. In timpul lectiilor, elevii desfasoara acte voluntare, pauze, acte involuntare.



Elevii isi dau cu parerea.

2 min


Anuntarea titlului noii lectii si scrierea pe tabla



Scriu titlul pe tabla

Activitatea voluntara; Vointa proces psihic reglator

Elevii noteaza in caiet titlul

1 min


Transmiterea cunostintelor noi














O4























































conversatia euristica,


explicatia didactica,


expunerea,




problematizarea











Conversatia euristica,


explicatia didactica,


expunerea,


problematizarea











Conversatia euristica,



explicatia didactica,



expunerea,







Problematizarea










conversatia euristica,



explicatia didactica,





expunerea,






problematizarea

In cazul animalului activitatea este reflexa sau se vorbeste despre instinct sau tendinta. In cazul omului se poate vorbi despre deprinderi si despre actiune voluntara.

Din punct de vedere psihologic in structura activitatii intra: motivul, care raspunde la intrebarea : de ce?

Scopul, care raspunde la intrebarea: ce se urmareste?

Mijlocul, care raspunde la intrebarea cum?

Dupa gradul de constientizare a componentelor, exista activitate in totalitate constienta ( ia forma vointei)si activitate cu componete automatízate ( ia forma deprinderii sau automatismului.

Actul voluntar este comportamentul in care exista o intentie constienta si un control constient.

In timp ce desfasurati o activitate la ora de chimie, urmariti profesorul de chimie in timpul unui experiment, voi desfasurati un act voluntar. Dar deodata se aude o bubuitura in spatele laboratorului, toti veti intoarce privirile inspre acolo. Intreruperea atentiei asupra experimentului si orientarea spre zgomot este un act involuntar, care are ca mecanism interior reflexul de orientare.

Autocontrolul constient al omului asupra propriilor sale acte presupune prezenta procesului psihic denumit vointa.

Stiti voi ce este vointa?

In viata de zi cu zi folosim expresii de genul "este lipsit de vointa si de aceea un va reusi in viata" sau "are o vointa puternica si de aceea va invinge obstacolele"

Vointa consta in alegerea intre doua sau mai multe motive prezente la un moment dat la persoana respectiva. Prin vointa: - unul din motívele constientizate devine intentie: "voi face aceasta"; - se renunta la celelalte motiv, pentru un moment, (sunt amanate) sau se renunta definitiv.

Vointa se defineste ca proces psihic complex de reglaj superior, realizat in mijloace verbale si constand in actiuni de mobilizare si concentrare a energiei psihonervoase in vederea invingerii obstacolelor si atingerii scopurilor constient stabilite.

Natura obstacolului poate fi diferita: externa si interna. In evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului

Ce se intampla daca subapreciem un obstacol? ( esec)

Sau supraaprecioerea obstacolului

Ce se intampla daca supraapreciem un obstacol? (esec) Sau reflectarea adecvata a obstacolului. Oamenii pentru a trece de un impediment isi mobilizeaza (fortele) efortul voluntar.

Confruntarea de mai lunga durata cu obstacole de o anumita natura permite dezvoltarea capacitatilor de efort voluntar de un fel sau altul. Se poate vorbi de o specializare a efortului.

Efortul voluntar este innascut?

R . Nu este innascut el este dependent de modul de apreciere a obstacolului si de nivelul de dezvoltare al limbajului.

Efortul voluntar consta in mobilizarea resurselor fizice, intelectuale, emotionale, prin intermediul mecanismelor verbale. Astfel , vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne( comenzi) contituidu-se ca mecanism psihic de autoreglare, autoguvernare si de dirijare a conduitei.

In structura actului voluntar intra scopul, adica ceea ce iti propui in mod constient sa faci in viitor.

Etapele actului voluntar

Cand ne propunem ceva, ce se intampla cum procedam?

Prefigurarea intentiei sau impulsul. Constientizarea impulsului si raportarea lui la un anumit obiect.alegerea scopului presupune a se ajunge la coincidenta intentiei ca motiv cu scopul ca tinta spre care ne indreptam prin actiunea respectiva.

Deliberarea - analiza si lupta motivelor, presune ca motivele odata eleborate intra in raporturi de concordanta cau de opozitie, ceea ce impune aprecierea avantajelor si dezavantajele alegerii unuia sau altuia.

Luarea hotararii - decizia- inseamna a lua prin vointa proprie o hotarare. Acum se fixeaza mijloacele prein care se va realiza scopul.

Indeplinirea planului sau faza executiei - care are ca finalitate scopul. Aceasta  faza este formata din operatii concrete si uneori operatii automatizate( deprnderi). Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole si actiunea poate sa esueze, scopul nefiind realizat. Numai cand scopul a fost indeplinit se poate spune ca vointa a mers pana la capat.

Faza de evaluare si verificarea rezultatelor partiale si transformarea lor in informatie inversa pentru comanda si executarea operatiilor viitoare. Daca rezultatele nu sunt cele scontate atunci sunt sanse ca actiunea sa fie repetata.

Se da elevilor un text pentru a lucra pe grupe (ANEXA I): Intr-un abator se constata un furt mare de carne. S-au intarit controalele la iesire, dar zadarnic. Nimeni nu iesea cu carne, dar cantitatea de 100 kg tot iesea lipsa. Un politist a gasit hotul, care proceda astfel: cand intra camionul fara carne, delegatul, in individ in greutate de aproximativ 100kg, statea langa sofer la cantarirea tarei. Cand iesea plin, delegatul iesea pe jos, nu mai era in cabina langa sofer. Se fura atata carne cat cantarea delegatu.

Indicati scopul hotilor si scopul politistului;

Indicati mijloacele folosite de fiecare.

Calitatile vointei. Vointa se formeaza prin executarea, in cursul vietii, a nenumaratelor actiuni voluntare, cerute de imprejurari dar si prin exercitii speciale.

Este vointa ceva cu care ne nastem?

R. Vointa se dezvolta in procesul activitatii, sub influenta educatiei pe masura acumularii experientei personale.Treptat, se dobandesc anumite calitati de vointa care caracterizeaza capacitatea de efort voluntar a unei persoane. Cele mai importante sunt: puterea de vointa, independenta, perseverenta, promptitudinea luarii hotararii.

1. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului. Opusul ei este incapatanarea care presupune urmarirea unui scop chiar si atunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nicio sansa de reusita.

Exemplu:

Un licean hotaraste ca este bine sa nu se mai lase sustras de la treburile sale; si-a dat seama ca pierde mult in discutiile cu prietenii. In timp ce invata ii suna telefonul. Un coleg il invita in oras. "Invat , nu pot sa vin!". Suna din nou, alt prieten din grup. "Invat , nu pot sa vin!". Daca nu va intrerupe invatatura in ciuda oricaror insistente, spunem ca a depasit obstacolul si ca este perseverent.

2. Fermitatea sau taria vointei este capacitatea de a suporta dificultatile, opiniile contrare, severitatea criticii , pentru a-ti mentine hotararea luata. Opusul ei este slabiciunea vointei care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul cerut.

Independenta si initiativa exprima gradul de autodeterminare si originalitatea liniei proprii de conduita. Opusul ei este sugestibilitatea- adoptarea necritica a influentelor exterioare.

4. Autocontrolul presupune constientizarea , aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor, motivelor proceselor intelectuale, precum si a actiunilor concrete anumitor exigente, principii, idealuri morale, politice.

5. Promtitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care omul delibereaza. Opusul ei este nehotararea sau tergiversarea - oscilatie indelungata si nejustificata intre motive , scopuri, mijloace.

Calitatile vointei integrate in structuri complexe, devin trasaturi de caracter. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. Dupa tipul de activitate si de efort exersate, vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul.




Elevii sunt atenti.













Elevii formuleaza raspunsuri.












Elevii raspund













Elevii isi dau cu parerea, formuleaza individual raspunsuri.



















Elevii primesc fisele de lucru.





















































































20 min








5 min
















4 min







8 min




Fixarea noilor cunostinte



Despre ce am discutat astazi?

R. Despre vointa

I: cand vorbim despre un act voluntar?

R: cand suntem constienti, ex. Cand suntem atenti la ceva anume.

Care sunt etapele actului voluntar?

R . Stabilirea scopului, deliberarea , decizia, executia actiunii, evaluarea actiunii.

Care sunt calitatile vointei?

R . perseverenta, fermitatea, promtitudinea, independenta sau initiativa, autocontrolul.

Calitatile de vointa a uni om pot deveni trasaturi de carácter?

R. DA, dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii, pe parcursul vietii vointa se specializeaza intr.-un domeniul sau altul.

Se distribiue elevilor fisele de evaluare Anexa 2.

Elevii isi dau cu parerea, formuleaza individual raspunsuri.












Elevii primesc fisele de evaluare






5 min




Anexa I.


Lucrati pe grupe:


Intr-un abator se constata un furt mare de carne. S-au intarit controalele la iesire, dar zadarnic. Nimeni nu iesea cu carne, dar cantitatea de 100 kg tot iesea lipsa. Un politist a gasit hotul, care proceda astfel: cand intra camionul fara carne, delegatul, in individ in greutate de aproximativ 100kg, statea langa sofer la cantarirea tarei. Cand iesea plin, delegatul iesea pe jos, nu mai era in cabina langa sofer. Se fura atata carne cat cantarea delegatu.


Indicati scopul hotilor si scopul politistului;

Indicati mijloacele folosite de fiecare.






















Anexa 2


Fisa de lucru Vointa


Raspundeti la urmatoarea intrebare:

Este suficient ca un om sa fie in stare de constienta pentru ca un act al sau sa fie considerat voluntar? 2 puncte



Evaluati corectitudinea urmatoarelor enunturi utilizand distinctia adevarat(A) sau fals( F). 1,5 puncte


In structura activitatii, din punct de vedere psihologic, intra motivul, scopul si mijlocul. □

0,5 puncte

Perseverenta este cea mai cu seama o calitate a gandirii decat a vointei. □   0.5 puncte

Perseverenta este sinonima cu incapatanarea. □           0.5 puncte

Incercuiti raspunsul corect

I.       Nu reprezinta calitate a vointe:

a)     Independenta

b)    Autocontrolul

c)     Mobilitate                                                                  1 punct

d)    Promptitudinea deciziei.


II.     Nu reprezinta o etapa a actului voluntar

a)     Analiza si lupta motivelor

b)    Interesul pentru activitate            1 punct

c)     Luarea hotararii

d)    Faza executiei.


Comentati urmatoarea afirmatie potrivit careia " Vointa nu este un agent obscur, care comanda numai miscarile. El este latura activa a ratiunii si a simtului moral" 2 puncte






Completati spatiile libere.

Etapele actului voluntar sunt urmatoarele ., .,.., .. si . . 1,5 punct

1 punct din oficiu










Clasa X C

Data: 14 Decembrie 2007      

Tema : Procese psihice cognitive superioare

Subiectul lectiei: (Memoria si Gandirea)

Tipul lectiei: consolidare cunostinte             


Scopul lectiei: consolidarea cunostintelor referitoare la Memorie si Gandire.


Competente specifice:

1.1. Identificarea proceselor psihice si caracterizarea rolului lor in evolutia personalitatii

1.2 Identificarea legaturilor intre procesele psihice

2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete

2.2. Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare si prin utilizarea unor instrumente adecvate de masurare

3.1. Relationarea eficienta/ cooperarea cu ceilalti in colectarea, interpretarea si evaluarea informatiilor referitoare la procese si manifestari psihice


Obiective informative:

1. Sa cunoasca si sa inteleaga modul in care functioneaza si interrelationeaza procesele psihice in definirea omului ca personalitate.

2. Sa surprinda importanta si necesitatea dezvoltarii tuturor proceselor psihice.


Obiective formative:

Sa dezvolte capactitatea de a opera cu informatia (analiza, comparatie, sinteza, abstractizare)

Sa dezvolte abilitati sociale (lucru in echipa, toleranta, respect reciproc).

Sa dezvolte capacitatea de a evalua problemele cu care se confrunta si a genera solutii.

Sa utilizeze conceptele specifice stiintelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoastere si explicare a unor fapte, evenimente, procese din viata reala.

Sa aplice cunostintele in rezolvarea unor situatii - problema, precum si in analizarea posibilitatilor personale de dezvoltare.


Rezultate ale invatarii: cunoastere, analiza, intelegere, interpretare.


Metode: conversatia, metoda "Floare de lotus", Analiza comparativa.







Secventele lectiei

Scopul predarii

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Stiluri de invatare

Resurse si metode

EVALUARE


Organizarea clasei de elevi


Dezvoltarea lucrului in echipa


Distribuirea de FISE de lucru cu obiective de urmarit pentru fiecare grup


Isi organizeaza materialul primit in vederea studierii lui

V


X

P


X

A


X   


Fise de lucru








Reactualizarea cunostintelor














Dirijarea invatarii



































Feed-back












Dirijarea invatarii












Feed- back



Legarea teoriei de practica





























































Analiza invatarii si evaluarea invatarii





Elevii vor anuntati ca in aceasta lectie vor consolida cunoastintele referitoare la procesele psihice superioare (Memorie si Gandire) si vor realiza aplicatii care sa le formeze deprinderi de analiza si rezolvare de probleme.


Prin intrebari frontale se realizeaza se realizeaza reactualizarea cunostintelor privind memoria, notiuni precum: definitia, caracteristici ale memoriei, formele memoriei, dar si cunostinte privind gandirea: caracteristici (mijlocit, abstract), operatiile gandirii,



Distribuie fisa de lucru (tabel comparativ) si da indicatii privind rezolvarea acesteia






Prin conversatie se vor puncta concluziile acestui capitol:




















Elevii vor fi indrumati sa rezolve Fisa de lucru.

SE vor da indicatii care sa puna in evidenta faptul ca sunt aplicate cunostintele despre memorie si gandire, respectiv, operatii ale gandirii (analiza, comparatie, analogie, sinteza) si stucturile operatorii ale memoriei (organizare, stucturare, etc)


Punctarea legaturii cunostintelor de psihologie cu celelalte discipline (logica - definirea, principii logice; Economia - principiile eficientei, stabilirea regulilor)



Elevii isi vor nota in caiete planul lectiei de recapitulare













Metoda "Floare de lotus" (anexa 1):

Elevii definesc notiunile si realizeaza o harta mentala (tabla) privind tematica abordata:


Definitie

Caracteristici

Functii

Tipuri

Rol





Elevii, prin cooperare, sesizeaza aspectele ce trebuie completate in fisa de lucru si o completeaza.Lucrand in acest fel ei vor constientiza eventualele lipsuri sau confuzii pe care le au referitor la subiectul discutat, si le vor completa sau corecta.


Elevii realizeaza sinteza cunostintelor asimilate si ofera in sinteza o serie de concluzii ce se desprind pana acum:

Memoria si Gandirea sunt doua procese in permanent schimb de informatie si energie.

Sunt de asemenea interrelationate cu celelalte procese psihice

Participa integral la realizarea personalitatii individului uman

Sufera influente din partea mediului (fizic si social), dar este si determinat biologic.

(vezi anexa 2)





Un elev din randul celor cu dominanta practica, va distribui colegilor

Fisa - rezolvare de probleme

Activitatea 1: aranjarea unui text in ordinea fireasca a alcatuirii lui;

Activitatea 2: rezolvarea problemei identificate in text)






Completarea fisei de autoevaluare (anexa 3)


X














X
















X









X














X























X



X















X















X









X






X








X























X















X
















X















X









X














X






















X



Manual


Caiete de lucru


Dialog frontal











conversatia

dezbatere


Tabla

Creta colorata












Fisa de lucru

Conversatie









Tabla

Conversatie





dialog frontal


manual


tabla













Lucru in echipa


Dialog


Tabla si creta

Mindmap



Orala














Orala


Observarea sistematica a comportamentului elevilor












Autoevaluare


Orala








Autoevaluare






Orala









Orala


Observare sistematica








Observarea sistematica













Autoevaluare


Tema pentru acasa













Realizarea unei investigatii privind modalitatile de optimizare a memoriei, pornind de la un studiu de caz (anexa 3), cazul genialei sahiste Susan Polgar - rezultatul unui experiment si al unei credinte - a tatalui ei (psihologul Lazlo Polgar), care a dorit sa demonstreze ca orice copil obisnuit, poate sa devina prin antrenament si daruire, un geniu. Si el a reusit asta nu numai cu Suzan dar si cu celelalte doua fiice ale lui.



Se vor da elevilor indicatii de realizare (obiective, etape, feedback) a investigatiei si va oferi posibile resurse de studiu:


Elevii vor stabili pasii de urmat in realizarea investigatiei (documentare, evaluarea si selectarea informatiilor relevante pentru subiectul nostru, concluzii)






In urma documentarii sistematice vor stabili anumite concluzii ce vor sta la baza incercarilor de descoperire a unor noi metode de optimizare a memorarii si gandirii.


X











X













X









X






































X








X













problematizare



markere

coli de hartie

conversatie






fisa de resurse
























Orala






Orala








































Evaluarea activitatii:


Ce a decurs bine:












Ce trebuie modificat:


Elevii cu dominanta vizuala:




Elevii cu dominanta auditiva:




Elevii cu dominanta practica:











Anexa 3 Fisa de autoevaluare

contine raspunsuri la urmatoarele intrebari:


Sunt multumit de ceea ce am realizat?


Am rezolvat sarcinile destul de bine?


Ce anume m-a impiedicat sa obtin rezultate mai bune?


Exista si alte moduri/strategii de a rezolva sarcinile?


Prin ce anume se deosebesc rezultatele mele de cele obtinute de colegii mei?


Ar fi bine sa-mi fixez un termen pana la care sa reusesc sa obtin rezultate mai bune? De ce?


Ce anume ma nemultumeste cel mai mult in activitatea mea?




Fisa - resurse Investigatie


https://en.wikipedia.org/wiki/Susan_Polgar

https://susanpolgar.blogspot.com/

https://www.susanpolgar.com/indexone.html

 



Fisa de lucru : Tabel comparativ


MEMORIA

GANDIREA

DEOSEBIRI



Ce este?

Cum este? (caracteristici)

Cum functioneaza?



Ce este?

Cum este? (caracteristici) Cum functioneaza?

ASEMANARI


CE relatie exista intre?




Fisa - Rezolvare de probleme ( optional - pentru cei care doresc un antrenament suplimentar)

  1. Andrei are de doua ori varsta lui Ion. Impreuna, cei doi au 84 de ani. Cati ani are fiecare ?
  2. Daca patru persoane isi spun « salut » cate o data fiecare celeilalte, de cate ori va fi rostit cuvantul « salut » ?
  3. Numarati de cate ori apare litera "e" in aceasta propozitie. Care este totalul?
  4. Daca cuvantul SPIN este scris sub cuvantul OLAN, cuvantul TRON este scris sub cuvantul SPIN si cuvantul PONT este scris deasupra cuvantului OLAN, ce cuvant poate fi citit pe diagonala?
  5. OBOSIT este pentru MUNCA la fel cum este FERICIT pentru .(somn, , odihna, succes, odihna, exercitiu, mancat).
  6. Ce numar ar trebui sa inlocuiasca semnul de intrebare?


  1. In cate moduri puteti imparti un patrat in patru parti egale?

Fisa - Rezolvare de probleme:


Activitatea 1: aranjati cuvintele din lista de mai jos astfel incat sa obtineti un text cu sens.



l     Miliardarul american, co-fondatorul companiei Bill Gates Microsoft, a inaugurat 1 februarie, la Bucuresti, Microsoft joi, Suport Center. Centrul servicii si suport tehnic va oferi clientilor Orientul Mijlociu si Africa. Microsoft din Europa,

l     Compania in primul an de activitate estimeaza ca vor fi 100 de profesionisti angajati IT, care va creste numar in anii urmatori,

l     In acest sens, Bill Gates de recrutare personal calificat, a participat chiar la o sesiune interviul unei singure intrebari: fiind centrat in jurul Ce la Casa Alba ai face ai locui daca?


(rezolvare)


l     Miliardarul american Bill Gates, co-fondatorul companiei Microsoft, a inaugurat joi, 1 februarie, la Bucuresti, Microsoft Suport Center. Centrul va oferi servicii si suport tehnic clientilor Microsoft din Europa, Orientul Mijlociu si Africa.

l     Compania estimeaza ca in primul an de activitate vor fi angajati 100 de profesionisti IT, numar care va creste in anii urmatori,

l     In acest sens, Bill Gates a participat chiar la o sesiune de recrutare personal calificat, interviul fiind centrat in jurul unei singure intrebari: Ce ai face daca ai locui la Casa Alba?














Activitatea 2: Rezolvati problema identificata in activitatea anterioara.








Anexa 1: Floarea de lotus


Obiectiv: stabilirea de relatii intre notiuni pe baza temei generale din care se deriva alte 5 teme si abordarea acestora.




Anexa 2 - Mindmap - Inter-relationarea proceselor psihice si determinatiile acestora

MEDIU









4.6. Proiect didactic pentru activitati educative


4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extrascolara

Data : 22.02.2007

Clasa : X B

Nr. de elevi (prezenti/inscrisi) :30/32

Disciplina : Consiliere si orientare scolara

Subiectul lectiei : SPRING DAY

Tipul lectiei : MIXTA


Obiectivele activitatii:

La sfarsitul acestei lectii elevii vor fi capabili sa :

explice semnificatia zilei SPRIND DAY

cunoasca tarile Uniunii Europene

cunoasca numeroase date despre tara pe care si-au ales sa o reprezinte in concurs

dezvolte abilitati de comunicare atat in clasa cat si in cadrul unei competitii


Strategia didactica :


Resurse procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor) :

Metode si procedee :

conversatia: frontala, individuala, recapitulativa dezvoltata si expozitiva, explicatia, descoperirea

competitia atat la nivelul clasei cat si al scolii


Resurse materiale (mijloace de invatamant):

material didactic

CD-uri cu informatii despre U.E. si tarile din componenta ei

Internetul



Scenariul propriu-zis (organizarea clasei, motivarea elevilor, conduita didactica, oportunitatea alegerii temei, activitatea didactica, gradul de implicare si participare a elevului, asigurarea feed-backului - aprecieri, evidentieri, situatii conflictuale, elevi problema, impasuri, observatii):





In cadrul acestei lectii, care se va desfasura pe parcursul a mai multor saptamani, se vor culege informatii referitoare la tara ce i-a fost repartizata clasei a X-a B , se vor cauta elemente de traditie specifice tarii ce vor putea fi folosite la impodobirea salii de clasa in vederea desfasurarii unui concurs final la nivelul intregii scoli. Elevii sunt motivati sa participe la acest gen de activitate deoarece in acest fel pot invata multe lucruri despre tarile vecine, tari ce fac parte din U.E., de asemenea invata despre U.E. si normele ei, si, nu in ultimul rand, pot primi un premiu prin participarea si castigarea concursului cu care se finalizeaza aceasta activitate.

Dirigintele, impreuna cu elevii, stabileste sarcini pentru fiecare elev ce participa la competitie. Desi conflictele sunt inerente, se urmareste o rezolvare a acestora, pe cale amiabila, prin redistribuirea sarcinilor celor nemultumiti. Unii elevi se ocupa de culegerea si sortarea datelor de pe Internet sau din alte surse, referitoare la tara respectiva, in timp ce altii sunt preocupati cu procurarea hainelor specifice tarii respective, precum si cu prepararea bucatelor reprezentative. Daca apar elevi recalcitranti, acestia vor fi redistribuiti, oferindu-li-se posibilitatea de a face ceva util si care sa le si placa. Acestora li se explica, totodata, ca lucrul in echipa presupune indeplinirea sarcinilor ce le revin, chiar daca, uneori, aceste sarcini nu sunt tocmai ceea ce si-au dorit. Pentru a fi stimulati, elevilor li se propune un premiu de "buna purtare" , precum si unul de " cel mai bun documentarist".

Dupa culegerea datelor referitoare la tara respectiva, un elev cu inclinatii artistice va realiza un eseu referitor la tema primita. In final are loc concursul la nivelul scolii, concurs finalizat cu premii si surprize.

Desi pare o activitate usoara si la indemana oricui, organizarea unei activitati care sa-i implice pe toti elevii clasei, este uneori dificila, deoarece fiecare elev are propria personalitate, si , aproape fiecare, vrea sa fie lider, desi acest lucru nu se poate. Dirigintele trebuie sa dea dovada de o buna cunoastere a Managementului conflictelor, si mai ales a Managementulu clasei de elevi, pentru a rezolva toate, sau aproape toate divergentele ce apar intre elevi.










4.6.2.Proiect didactic pentru dirigentie

Data: 25.04.2007

Subiectul activitatii:HEXAGONUL INTERESELOR

Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare):

- metode si procedee: conversatia, aprobarea, problematizarea, exemplul;

- forme de organizare: frontal, individual.

- resurse materiale: fisa de lucru, carti, reviste, internet.


Scenariul desfasurarii activitatii:


Organizarea clasei in vederea desfasurarii activitatii


Elevii lucreaza individual, folosind fisele de lucru puse la dispozitie


Motivarea elevilor


"Meseria este bratara de aur" - se urmareste sensibilizarea elevilor.Dupa acest exercitiu, elevii vor vedea daca profesiile pe care si le-au ales sunt intradevar pe masura intereselor lor.



Anuntarea temei si a obiectivului activitatii


Tema pentru aceasta ora de consiliere si orientare este HEXAGONUL INTERESELOR


Competente specifice:         

- identificarea si ierarhizarea propriilor interese ocupationale;

- relationarea acestor interese cu domenii ocupationale in care pot fi valorificate.

Obiective operationale:

O1 - identificarea intereselor personale;

O2 - identificarea ocupatiilor care corespund intereselor personale.







Desfasurarea activitatii

Etapele

lectiei

Continutul informational al lectiei

Strategia didactica


Activitatea elevilor

Metode si procedee

Forme de organizare

Resurse materiale

Dozare

Moment organizatoric

(2 min)

-Consemneaza absentele.

-Verifica existenta resurselor materiale

-Raspund la intrebari.


Conversatia

Frontal


Motivarea elevilor:

sensibilizarea

captarea atentiei

(1 min)

"Meseria este bratara de aur"


Asculta introducerea facuta de diriginte inainte de inceperea activitatii efective


Frontal


Comunicarea obiectivelor lectiei

(3 min)

Se propun doua abordari:

- identificarea si ierarhizarea propriilor interese ocupationale;

- legatura intre interese si domenii ocupationale in care pot fi valorificate.

Noteaza subiectul propus si punctele care trebuie atinse in dezbatere.


Frontal


Desfasurarea dezbaterii

(30 min)

1.Distribuie elevilor fisa "Hexagonul intereselor" si anunta ca discutia va fi despre interese personale si identificarea ocupatiilor care corespund acestora. Precizeaza ca identificarea intereselor personale ii poate ajuta sa constientizeze cat de potriviti sunt pentru domeniile de activitate pe care doresc sa le aleaga.

2.Solicita elevilor sa citeasca timp de 10 minute ocupatiile aferente fiecarei categorii de interese, asa cum apar ele in hexagon si sa aleaga acel grup de profesii pe care il prefera. Cere apoi elevilor sa noteze pe fisa primita, in spatiul liber, denumirea grupului ales.

3.Cere elevilor sa aleaga un al doilea grup care corespunde intereselor lor. Pe fisa intereselor, elevii vor nota a doua categorie de interese (in al doilea spatiu liber). Procesul se repeta pentru a treia optiune: alegerea unui al treilea grup si notarea denumirii acestuia in spatiul liber.

4.Aloca un interval de 5 minute pentru ca elevii sa investigheze ocupatiile aferente grupurilor alese de ei si sa selecteze doua sau trei ocupatii pe care ar dori sa le exploreze.

5.Cere elevilor sa gaseasca cateva modalitati prin care pot obtine mai multe informatii despre ocupatiile selectate.


-Studiaza fisa




- Completeaza fisa de lucru



-Investigheaza ocupatiile aferente grupurilor alese si selecteaza ocupatiile pe care ar dori sa le exploreze.

-Raspund la intrebari.

expunerea

problematizarea

conversatia

Individual

fise individuale

Realizarea feed-back-ului

(10 min)

- In ce masura ocupatiile listate in categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale?

- Care au fost criteriile pe baza carora au ales cele 2-3 ocupatii din multimea alternativelor oferite?

- Sunt si alte ocupatii de interes care ar putea fi incluse in categoriile alese?

- Cum ar putea obtine informatii despre ocupatiile alese?

raspund la intrebari

conversatia

frontal

individual


Concluzii

(3 min)

Formuleaza concluzii pe baza raspunsurilor elevilor. Indruma elevii sa consulta site-urile MEC, institutelor de invatamant superior, biroului fortelor de munca, bursei locurilor de munca, etc.

Noteaza

prelegerea



Anuntarea temei pentru acasa

(1 min)

Sa aleaga o ocupatie si sa stranga informatii despre aceasta. Sa noteze aceste informatii, precum si sursele de informare.

Noteaza tema








Asigurarea feed-back-ului


Asigurarea feed-back-ului se realizeaza prin conversatie, elevii raspunzand la intrebari de genul:

- In ce masura ocupatiile listate in categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale?

- Care au fost criteriile pe baza carora au ales cele 2-3 ocupatii din multimea alternativelor oferite?

- Sunt si alte ocupatii de interes care ar putea fi incluse in categoriile alese?

- Cum ar putea obtine informatii despre ocupatiile alese?







Fisa de lucru


Hexagonul intereselor


REALIST

 


ANTEPRENORIAL

 



  1. In primul rand, mi-ar placea sa fac parte din grupul.
  2. In al doilea rand, mi-ar placea sa fac parte din grupul.
  3. In al treilea rand, mi-ar placea sa fac parte din grupul.

Trei ocupatii despre care as vrea sa obtin mai multe informatii:








Referitor la activitatea de dirigentie, ca document educational in sprijinul cadrelor didactice ce vor desfasura astfel de demersuri educationale, important este Caietul profesorului-diriginte pentru ca el reuneste toate domeniile si referintele muncii educative. Structura acestui caiet ar putea fi urmatoarea:

1. Catalogul clasei

2. Profesorii clasei

3. Comitetul de parinti pe clasa

4. Colectivul de responsabili ai clasei

5. Orarul clasei

6. Proiectul anual de activitate educativa

7. Proiectul semestrial de activitate educativa

8. Scenarii de lectii de dirigentie (schite de proiecte ale orelor de dirigentie)

9. Asistente la orele clasei s.a.

10.Observatii asupra clasei si asupra elevilor

11. Fisele psihopedagogice (ce vor sta la baza realizarii Caracterizarilor elevilor)


4.7. Fisa de caracterizare psihopedagogica

A) Dosarul scolar al elevului (in vederea realizarii sarcinilor de profesor diriginte)

Date personale generale (nume, prenume, data nasterii etc.)

Fisa medicala

Fisa psihologica

Fisa rezultatelor scolare

Rezultate la teste

Fisa convorbirilor cu parintii

Fisa anchetei sociale

Mediul familial (scurta caracterizare)

Dezvoltarea fizica (scurta caracterizare)

Trasaturi de personalitate caracteristice

Aptitudini speciale

Activitate extrascolara

Interese, pasiuni

Aspiratii educationale

Aspiratii profesionale

Realizari exceptionale

Nevoi speciale

Adaptarea sociala

Disciplina

Alte informatii


Fisa psihopedagogica

I. Date generale:

Numele si prenumele

Data nasterii

Locul nasterii

II. Date familiale

Profesia mamei

Profesia tatalui

Familia: normala, mama decedata, tata decedat, parinti divortati, tata vitreg, mama vitrega

Numarul copiilor

Elevul este al . (in ordinea nasterilor)

Atmosfera social-morala a familiei si conditiile de munca ale elevului

III. Date medicale

Boli cronice

Deficiente fizice

Alte date

IV. Profil psihopedagogic

Nr. crt.

Indicatori

(Se consemneaza elementele semnificative; se recomanda colaborarea cu profesorul consilier din scoala)


Nivel intelectual



Caracter



Stabilitate emotiva



Sanatate



Conditia economica si social culturala



Interes-vocatie speciala pentru domeniile (obiectele)



Lipsa de interes-vocatie pentru domeniile (obiectele)



Inteligenta teoretica-practica


V. Situatia scolara

Nr. crt.

Situatia scolara




Media generala anuala, ordinea clasificarii, din x elevi



Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificarea



Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificarea















4.8. FISE DE EVALUARE A LECTIILOR

4.8.1 FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA nr.1

Data :                 Clasa : Disciplina : Subiectul lectiei : Tipul lectiei :


NOTA SEMNATURA

Profesor- mentor


. . . . . . . . . . ..

4.8.2 FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA nr.2

Data :                 Clasa : Disciplina : Subiectul lectiei : Tipul lectiei :


NOTA SEMNATURA

Profesor- mentor


3 . . . . . . . . . . ..


4.8.3 FISA DE EVALUARE A LECTIEI FINALE

Data :                 Clasa : Disciplina : Subiectul lectiei : Tipul lectiei :


COMISIA          NOTA SEMNATURA

Profesor- mentor

3 . . . . . . . . . . ..

Profesor Didactica specialitatii

. . . . . . . . . .

B. Proiect didactic de sinteza

- Lucrare de absolvire a modului de pregatire a personalului didactic -


Proiectul-sinteza consta in elaborarea unei lucrari de sinteza pe o tema, la alegerea candidatului, cu acordul profesorului de specialitate din domeniul Psihologiei educatiei, Pedagogiei (Teoria si metodologia curriculumului, Teoria si metodologia instruirii si Teoria si metodologia evaluarii), domeniul didacticii aplicate la disciplinele de specialitate, domeniul practicii pedagogice, domeniul activitatilor educative prevazute in curriculum-ul scolar (inclusiv la dispozitia scolii), domeniul organizarii si managementului unitatilor si proceselor instructiv-educative.

In cadrul proiectului-sinteza, candidatul trebuie sa demonstreze ca a asimilat cunostintele teoretice prevazute de programele de studii, ca este in masura sa le valorifice la disciplinele de specialitate, pe baza experientei dobandite prin intermediul practicii pedagogice efectuate.

NOTA:

Incepand cu anul universitar 2005-2006, tematica va fi stabilita de fiecare cadru didactic coordonator la disciplinele din Planul de invatamant al D.P.P.D.: Psihologia educatiei, Pedagogie, Didactica specialitatii, Practica pedagogica, Sociologia educatiei, Management educational, Informatica asistata de calculator.

Bibliografia se va stabili in colaborare cu profesorul coordonator.


NOTELE OBTINUTE DE STUDENT

LA

PRACTICA PEDAGOGICA


STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI


Colocviul I (semestrul 6)

Colocviul II (semestrul 7)

ACTIVITATILE DE PRACTICA OBSERVATORIE (4.1., 4.2.):




ACTIVITATILE DE PROIECTARE (4.3., 4.4., 4.5., 4.6.):




ACTIVITATI DE PREDARE-INVATARE-EVALUARE in cadrul lectiilor de proba (4.8):




ACTIUNILE EXTRASCOLARE (4.6.1.):




MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii - probe de evaluare, fise de munca independenta s.a:




CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICA A ELEVILOR (4.7.):



LECTIA DE PROBA NR.1 (4.8.1.):



LECTIA DE PROBA NR.1 (4.8.2.):



LECTIA FINALA (4.8.3.):




MEDIA GENERALA (in cifre si litere):




Semnatura coordonatorului de practica pedagogica:







Fisa de asistenta aplicabila la toate tipurile de lectie (dobandire de cunostinte, mixta, formare de priceperi si deprinderi, recapitulare si evaluare) si la toate lectiile si activitatile demonstrative la care s-a asistat

Proiect de lectie aplicabil la toate tipurile de lectii din sistem (dobandire de cunostinte, mixta, formare de priceperi si deprinderi, recapitulare, evaluare)



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright