Structura continutului disciplinei "limba siliteratura romana"

PRINCIPII EDUCATIONALE ALE CURMCULUM-ULUI DE LIMBA ROMANA PENTRU SCOLILE ALOLINGVE

Specificul predarii-invatarii limbii romane (ca limba nematerna) este conturat si de principiile general-didactice, dar si de cele particulare:

. insusirea integrata a materiei gramaticale (nivelul fonetic, lexical, morfologic, sintactic) formindu-se deprinderi de audiere, citire, scriere, vorbire;

. primatul vorbirii orale dialogate fata de cea monologata realizeaza principiul general didactic: de la usor - la greu, de la simplu - la compus;

. cunoasterea abilitatilor elevilor la limba materna ajuta la determinarea cailor de rezolvare a dificultatilor de invatare a limbii romane;

. insusirea constienta a limbii se constituie ca o conditie primordiala de realizare a vorbirii fluente;

. caracterul formativ al instruirii, mobilizarea eforturilor intelectuale, stimularea activitatii creatoare, aplicarea problematizarii, varietatea formelor si mijloacelor de instruire;

. sistematizarea si succesiunea materiei de studiu in functie de nevoile comunicative etc.

IV. STRUCTURA CONTINUTULUI DISCIPLINEI

"LIMBA SILITERATURA ROMANA"

Efortul de modernizare si optimizare a invatamintului vizeaza continutul si structura disciplinei "Limba si literatura romana" pentru alolingvi, care se structureaza pe etape:

1. Scoala primara - studiu oral cu elemente de citit/scris (clasa I), perioada citit/scrisului (abecedara si postabecedara (clasa a II-a) si dezvoltarea vorbirii in baza deprinderilor integratoare - (clasele III-IV), 3-5 ore saptaminal.

2. Etapa gimnaziala (clasele V-IX) - studiu de dezvoltare a vorbirii (in temeiul deprinderilor integratoare (clasele V-VII); studiu practic de limba; literatura romana (clasele VIII-IX), 3-5 ore saptaminal.

In clasele X-XI structura studiului e analoga celei pentru clasele VII-IX. Literatura ca disciplina independenta incepe din clasa a VIII-a.

3. Invatamintul liceal (clasele X-XI) - studiu practic de limba si literatura romana (3-4 ore saptaminal).

OBIECTIVE GENERALE

A. CUNOSTINTE

A.1. Familiarizarea cu sistemul si sub sistemele limbii ca elemente de constructie a comunicarii orale /scrise.

A.2. Familiarizarea cu normele de utilizare a limbii in diverse situatii de comunicare.

A.3. Utilizarea si transformarea structurilor gramaticale adecvate situatiei.

A.4. Familiarizarea cu normele etice, cu traditiile, istoria, cultura vorbitorilor limbii-tinta.

CAPACITATI

B.1. Audierea / intelegerea / redarea mesajelor cu caracter divers.

B.2. Lectura fluenta, constienta si coerenta a textelor despre cultura si

civilizatia din arealul lingvistic romanesc.

B.3. Descrierea, demonstrarea si aprecierea faptelor, proceselor din societate si natura, din mediul ambiant si viata cotidiana.

B.4. Practicarea comunicarii in diverse circumstante de raport (personal, familial, grup social etc.).

B.5. Perceperea mesajului de pe pozitia comunicarii interculturale.

B.6. Constientizarea mesajelor audiate / scrise / citite.

B.7. Integrarea cunostintelor, fenomenelor lingvistice bilingve.

ATITUDINI

C.1. Constientizarea necesitatii de a cunoaste limba romana ca factor cultura-comunicare.

C.2. Aderarea la valorile spirituale ale poporului roman.

C.3. Depasirea cadrului propriei culturi prin insusirea altor limbi.

OBIECTIVELE DE REFERINTA

Nota explicativa

Standardizarea instruirii impune o noua abordare a strategiilor educationale, cu axare pe individualizarea, diferentierea procesului de predare-invatare, pe particularitatile si capacitatile individuale ale elevilor, pe aplicarea modalitatilor de prognozare si adaptare in functie de schimbarea conditiilor de invatare.

Realizarea principiilor mentionate mai sus implica, in mod evident, cunoasterea criteriilor de diferentiere a nivelurilor de dezvoltare a activitatii cognitive a elevilor, dintre care mentionam:

. calitatile intelectuale personale;

. dinamica dezvoltarii psiho-fizice a elevilor;

. ritmul propriu de munca;

. motivatia

Astfel, organizarea procesului de predare-invatare pe niveluri, conform criteriilor didactice numite, ar conduce la crearea unui mediu optim pentru formarea cunostintelor, capacitatilor si atitudinilor elevului, in conformitate cu ritmul propriu si particularitatile de dezvoltare ale fiecaruia. (A se vedea teoria despre sferele de dezvoltare actuala si proxima la L. Vigotski).

De aceea consideram cel putin indreptatita incercarea de a construi programa de studiu pe niveluri didactice, incepind cu clasa a V-a.

Cele trei niveluri propuse se constituie astfel:

. Nivelul 1 - proiectat receptiv-reproductiv (literal), care reprezinta nivelul minimal, corespunzator notelor 5-6:

. Nivelul 2 - reproductiv-transformativ - nivelul mediu, corespunzator notelor 7-8;

. Nivelul 3 - creativ (productiv, de performanta) - nivelul superior, corespunzator notelor 9-10;

Nota bene: Obiectivele nivelului 2 includ si obiectivele nivelului 1, iar obiectivele nivelului 3 presupun, implicit, cunostintele si capacitatile-incluse in nivelurile 1 si 2.

CLASA A V-A

Nr.	INTELEGEREA DUPA AUZ
CRT.	OBIECTIVELE DE REFER1NTA
	NIVELUL 1 Cunostinte si capacitati Elevul va fi capabil: . sa inteleaga instructiunile profesorului referitoare la activitatile programate; . sa sesizeze in mod general continutul celor audiate; . sa distinga aspectele logico-semantice ale textului audiat; . sa asocieze continutul mesajului audiat cu imaginea propusa; . sa identifice evenimentul central al textului; . sa identifice personajele principale ale textului;
	NIVELUL 2 . sa sesizeze evenimentele principale si secundare ale textului audiat. . sa identifice fragmentele care nu corespund subiectului; . sa asocieze continutul mesajului audiat cu anumite teme; . sa identifice personajele principale si secundare ale textului.
	NIVELUL 3 . sa identifice personajele textului; . sa identifice fragmentele care nu corespund subiectului; . sa formuleze alte titluri adecvate pentru mesajul audiat; . sa asocieze mesajul audiat cu informatii anterior asimilate; . sa identifice particularitati semnificative ale personajelor sau faptelor din mesajul audiat; Atitudini sa manifeste curiozitate fata de mesajul audiat; . sa inteleaga mesajul audiat; . sa manifeste interes pentru interpretarea mesajului audiat;
	Lectura NIVELUL 1 Cunostinte si capacitati Elevul va fi capabil: . sa identifice unitatile lexicale necunoscute; . sa citeasca corect, coerent, expresiv; . sa raspunda la intrebari cu propozitii din text; . sa identifice fragmentele semantice ale textului; . sa aleaga din mai multe titluri pe cel potrivit; . sa caracterizeze un personaj utilizind expresii din text; . sa alcatuiasca, in baza textului, dialogurile de tip intrebare - raspuns.
	NIVELUL 2 Cunostinte si capacitati Elevul va fi capabil: . sa construiasca un mesaj dupa inceputul dat; . sa raspunda la intrebari-cheie; . sa formuleze intrebari la textul citit; . sa divizeze un text pe fragmente logico-semantice si sa se le intituleze; . sa rezume cele citite; . sa redea textul citit dupa repere;
	NIVELUL 3 . sa raspunda la intrebari-cheie, utilizind informatia textului; . sa modifice intonatia unui text in functie de obiectiv; . sa formuleze concluzii; . sa continue subiectul dupa repere; . sa propuna variante de comportare a personajelor in functie de situatia propusa; . sa redea textul in numele unui personaj; . sa improvizeze un dialog in baza textului; Atitudini sa manifeste interes pentru lectura; . sa manifeste interes pentru lectura independenta.
Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare	NIVELUL 1. Cunostinte si capacitati Elevul va fi capabil: . sa reproduca literal modelele de vorbire; . sa completeze corect modelul cu unele elemente lexicale; . sa intretina un dialog similar, de tip intrebare-raspuns; . sa memorizeze dialoguri-tip; . sa utilizeze in dialoguri clisee verbale.
	NIVELUL 2 Cunostinte si capacitati Elevul va fi capabil: . sa utilizeze unitatile lexicale si modelele de vorbire noi in demersul comunicativ; . sa alcatuiasca o comunicare dupa repere; . sa caracterizeze un erou preferat (coleg) etc. pe baza reperelor; . sa improvizeze un dialog dupa situatii similare; . sa alcatuiasca un dialog dupa sistemul de replici indicat; . sa modifice linia de subiect in concordanta cu ideea comunicarii; . sa construiasca un mesaj dupa inceputul dat.
	NIVELUL 3 Elevul va fi capabil: . sa alcatuiasca enunturi; . sa dezvolte subiecte de comunicare; . sa comunice pe tema propusa; . sa expuna o situatie noua, comparind-o cu una cunoscuta. Atitudini sa manifeste dorinta de a dialoga; . sa manifeste initiativa in sustinerea dialogului. . sa-si exprime propriul punct de vedere asupra unui fapt, eveniment etc.
	Scrierea NIVELUL 1 Cunostinte si capacitati Elevul va fi capabil: . sa scrie citet; . sa plaseze corect in pagina un text; . sa respecte rigorile structurarii unei comunicari scrise; . sa raspunda la intrebari folosind textul; . sa copieze un dialog. NIVELUL 2 Elevul va fi capabil: . sa alcatuiasca propozitii pe baza structurilor invatate; . sa alcatuiasca propozitii dupa repere (cuvinte, imbinari de cuvinte, scheme, desene etc.); . sa construiasca mesajele dupa repere; . sa caracterizeze o persoana dupa repere; NIVELUL 3 . sa faca rezumatul unui text; . sa-si expuna in scris opinia; Atitudini . sa manifeste interes pentru corectitudinea exprimarii in scris; . sa manifeste o atitudine responsabila fata de corectitudinea exprimarii in scris;

CONTINUTURI EDUCATIONALE

(4 ore saptaminal, total 140 ore)

REPARTIZAREA ORIENTATIVA A ORELOR

Practica rationala a limbii. Comunicarea: intelegerea dupa auz, vorbirea, lectura si scrierea - 96 ore

Recapitulare - 6 ore

Lectura particulara - 10 ore

Lucrari de control - 8 ore

La dispozitia profesorului - 20 ore

A. UNIVERSUL TEMATIC

1. Copilul in familie

1.1. Relatii cu parintii, bunicii etc.

1.2. Sarbatori si traditii in familie

2. Copilul si societatea

2.1. Interactiuni sociale

2.1.1Colegi

2.1.2.Profesori

2.1.3. Prieteni noi

2.2. Patria

2.1. Casa parinteasca

2.2. Meleagul natal

2.3. Valori morale si culturale eterne.

3. Copilul si natura

3.1. Animale

3.2. Pasari

3.3. Anotimpurile. Sarbatori, traditii.

3.4. Minuni ale naturii.

3.5. Flora

3.6. Probleme ecologice <

4. Copilul si arta, cultura

4.1. Intelepciunea populara

4.2. Mituri antice

B. TEXTE LITERARE RECOMANDATE

a) din folclorul copiilor: numaratori, colinde, povesti, snoave, legende, mituri s. a.

b) din creatia scriitorilor: V. Alecsandri, I. Creanga, M. Eminescu, G. Cosbuc, S. Vangheli, Gr. Vieru, V. Romanciuc, I. Druta, N. Dabija, C. Dragomir s. a.

c) din literatura universala: C. Andersen, Fratii Grim, A.S. Puskin s. a.

d) non-literare: articole de ziar, de popularizare a stiintei, reclama s. a.

C. MATERIA GRAMATICALA

Pronuntia:

. sunetele (a, i) dupa consoanele (c, g, h); carti, gind, harnicie s. a.

. sunetul (o) protonic: bolnav, colac, concediu, Moldova, Soroca s. a.

. Diftongii (oa, ea. ie, iu, io etc.) floare, iepure, iarna, ceapa, iunie s. a.

. Consoanele (d, t, n) urmate de sunete anterioare: dinte, carte, inima, departe s.a.

Verbul.

Modul indicativ. Timpul prezent. Timpul trecut: imperfectul, perfectul compus:

Viitorul I. Verbele reflexive (la nivel de recunoastere). Modul conjunctiv prezent (modele de utilizare). Modul imperativ (modele de utilizare).

Adverbul. Utilizarea dupa modele.

Substantivul. Genul, numarul. Articolul hotarit si nehotarit. Cazurile (la nivelul de recunoastere).

Pronumele. Pronumele personale. Formele accentuate si neaccentuate (la nivel de recunoastere si de utilizare dupa modele).

Numeralul. Numeralul cardinal.

Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul in gen, numar si caz. Utilizarea gradelor de comparatie. Topica.

Prepozitia. Utilizarea dupa modele.

Interjectia. Utilizarea.

Conjunctia. Utilizarea conjunctiilor de coordonare.

Propozitia. Utilizarea tipurilor de propozitii dupa scopul comunicarii, dupa forma, dupa alcatuire.

Punctuatia. (in functie de materia studiata).

VI. ACTIVITATI DE INVATARE

Se recomanda activitati si exercitii:

de audiere si intelegere a enunturilor orale simple si dezvoltate;

. de receptare la auz a cuvintelor/expresiilor necunoscute in enuntul propus;

. de identificare a unor detalii specifice ale mesajului audiat;

. de reproducere, orala sau in scris, a unui fragment de text audiat;

. de identificare a evenimentelor principale si secundare ale operei audiate;

. de identificare a personajelor principale si a celor secundare din text;

. de identificare a caracterelor semnificative ale personajelor operei;

. de caracterizare a personajului preferat dintr-o opera;

. de identificare a aspectelor incitante ale unui text, enunt.

. de recunoastere a tipului de text (descriere, naratiune, dialog);

. de identificare a unitatii lexicale necunoscute din text;

. de identificare a partilor componente ale textului (expozitia, naratia, incheierea);

. de lecturare corecta cu intonatie adecvata a diverselor enunturi;

. de formulare a raspunsurilor cu ajutorul propozitiilor din text;

. de caracterizare a personajelor, cu utilizarea expresiilor din text;

. de lectura pe roluri;

. de construire a dialogurilor de diverse tipuri, in baza unor repere;

. de construire a unui mesaj dupa repere si cu modificarea modelului;

. de exersare a unor rigori (cerinte) de structurare a unei comunicari scrise;

. de manifestare a atitudinii responsabile fata de corectitudinea exprimarii in scris.

VII. SUGESTII DE EVALUARE

7.1. Formularea obiectivelor de evaluare.

Model

7.2 Metode si tehnici de evaluare

Model

Itemi cu alegere multipla.

Itemii cu alegere multipla cer de la elevi sa indice un raspuns dintr-o lista de raspunsuri.

Itemii cu alegerea multipla sint formati din: premisa, optiuni. din care elevul trebuie sa aleaga raspunsul corect-cheie. Raspunsurile (optiunile) gresite se numesc distractori.

Obiectivul: Elevul va fi capabil sa selecteze anumite informatii dintr-o lista data, in conformitate cu anumite criterii.

=> Premisa. Care este poetul-autor de pasteluri in literatura romana?

A.      Gr. Vieru

B.      V. Alecsandri

C.      M. Eminescu

D.     N.Dabija

(Raspunsul corect: V. Alecsandri)

=> Premisa. Poetul-autor de pasteluri in literatura romana este:

A.      Gr. Vieru

B.      V. Alecsandri

C.      M. Eminescu

D.     N. Dabija

=> Gaseste verbele la perfectul compus in propozitiile date. Scrie in spatiul liber litera corespunzatoare raspunsului pe care il consideri corect.

A fost odata un imparat care avea trei fii.

A          B C D

Optiunile pot fi si ele incluse in propozitii, texte etc. De exemplu:

Citeste fragmentul. Daca gasesti propozitii care nu corespund liniei de subiect sau temei, subliniaza-le.

Model

A venit primavara. E cald. Pasarile calatoare s-au intors din tarile calde. Copacii isi scutura frunzele. Lanurile sint pustii. Copiii se pregatesc sa intimpine pasarile. Apar primele flori.

Metode alternative de evaluare - Portofoliul.

Una dintre metodele alternative de evaluare cele mai interesante, care se bucura de tot mai multa atentie, este portofoliul.

Portofoliul este o colectie de documente care reflecta performanta (rezultate ale testelor, notele, premiile s.a.)si produsele acesteia (lucrari scrise, analize si comentarii ale lecturilor, scrisori, casete cu inregistrari audio, desene, obiecte confectionate de elevi etc.), pe care elevul le realizeaza in procesul de invatare, in scoala sau m afara ei. Elevului i se poate acorda dreptul sa-si aleaga materialele concepute care sa fie incluse in portofoliu, dar tipurile de materiale sint indicate de profesor.

Profesorii si alti evaluatori utilizeaza portofoliul pentru a evalua performanta elevului. Elevul poate fi invitat sa reflecteze asupra documentelor incluse in portofoliu, sa discute semnificatia lor cu profesorul. Aceste discutii, de asemenea, releva elementele ce trebuie luate. in consideratie la evaluare.

Metoda portofoliului subliniaza importanta participarii elevului la procesul de evaluare, stimulind ingeniozitatea si implicarea personala in activitatea de invatare, dezvoltind motivatia si oferind profesorului date esentiale despre personalitatea si abilitatile elevului.

Un portofoliu la limba romana in scolile alolingve ar putea include:

. harta republicii cu indicarea locului de nastere a parintilor, bunici-lor; a capitalei etc.

. date biografice si de creatie ale unui scriitor in baza unui plan (numele, motivele creatiei, opera etc.);

. scrisori, telegrame, descrieri;

. interviuri reale / imaginare cu anumite personalitati;

. creatii literare proprii;

. dictionare ilustrate (in special in clasele II-VI);

. contributii la reviste scolare;

. proiecte/urari cu ocazii anumite;

. lucrari scrise curente;

. raspunsuri la chestionare / interviuri;

. un jurnal de lectura" (pentru o anumita perioada de timp, vizind cartile citite si comentariile realizate);

. chestionare aplicate de profesor;

. un referat pe o anumita tema etc.

CLASA A VI-A