Saracie si excluziune sociala

Definirea saraciei

Cateva distinctii conceptuale:

-Saracia temporara sau tranzitionala: asociata anumitor perioade din viata unui individ;

-Saracie cronica: pendularea gospodariei in jurul pragului de saracie;

-Saracie persistenta (acuta): situarea indelungata sub pragul de saracie, asociata cu o stare de marginalizare sau excludere sociala;

Definitia operationala a saraciei presupune stabilirea unui prag absolut (in functie de nevoile umane de baza, intr-o definitie conventionala) sau relativ (in functie de modul de viata obisnuit in societatea respectiva) care delimiteaza populatia saraca de restul populatiei.

Definitia operationala in termeni absoluti: lipsa resurselor necesare pentru satisfacerea nevoilor de subzistenta

Definirea saraciei in termeni relativi, ca o situatie de deprivare relativa multipla: materiala, sociala, culturala (educationala), politica, de mediu fizic de viata. Prin acumularea dezavantajelor, indivizii ajung sa fie exclusi din societatea in care traiesc.

Rata de saracie - proportia de indivizi sau de gospodarii care traiesc sub pragul de saracie

Deficitul mediu relativ de saracie (poverty gap) – diferenta medie intre valoarea resurselor de care dispun persoanele/gospodariile sarace si pragul de saracie. Cu alte cuvinte, valoarea resurselor care ar trebui transferate persoanelor sarace astfel incat ei sa isi depaseasca situatia de saracie. Pentru a permite comparatii intre tari, deficitul de saracie se exprima ca procent din pragul de saracie. Se mai utilizeaza si denumirile de decalaj mediu relativ sau de profunzime a saraciei. De asemenea, se poate calcula si deficitul median relativ.

Masuri de protectie sociala selective ce tintesc categorii sarace

Alocatii complementare pentru familiile nevoiase cu copii si alocatiile de sustinere pentru familiile monoparentale cu venituri reduse (OUG 105/2003 aprobata prin Legea 41/2004);

Ajutorul social acordat in baza legii venitului minim garantat (Legea 416/2001 modificata prin Legea 115/2006)

Ajutorul pentru incalzirea locuintei (OUG 5/2003)

Ajutoarele financiare si ajutoarele de urgenta acordate din bugetul local si bugetul national pentru ajutorarea familiilor in situatii critice datorate imbolnarii, accidentelor, calamitatilor naturale etc.

Cantinele sociale (finantate locala, administrate de catre primarii – Legea 208/1996)

Document online: Test de evaluare intiala Geografie - clasa a VI-a Referat: Europa - regiuni si tari - relieful, clima, hidrografia, vegetatia

Legea privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale (Legea 116/2001)

Ajutorul pentru rechizite scolare

Dependenta de prestatii sociale?

Pozitia sociala a persoanelor sarace este adeseori prezentata drept una de dependenta de ajutorul primit din partea statului, a organizatiilor caritabile si a comunitatii.

Dincolo de intelesul imediat, anume faptul ca situatia lor depinde de aceste transferuri, in discursul public se vorbeste uneori de abuz de prestatii sociale: persoanele care primesc aceste transferuri pot adopta o atitudine de pasivitate, delasare, abuzand de bunul public fara sa contribuie la crearea acestuia.

Aceasta abordare culpabilizeaza (blameaza) persoanele sarace pentru perpetuarea situatiei lor de saracie si a statutului de “asistat social”.

Intr-o analiza critica a conceptului de “dependenta de prestatii sociale”, Bane and Ellwood (1994) disting intre trei sensuri diferite cu care este utilizat termenul in discutiile publice:

In termenii calculului utilitar rational de costuri/beneficii: indivizii nu pot renunta la resursele oferite de transferuri sociale decat asumandu-si costuri foarte mari, mai mari decat avantajele pe care le obtin astfel. Aceasta situatie este numita capcana saraciei. De exemplu, mame singure cu copii mici se pot afla in situatia ca salarul nu le ajunge pentru a acoperi costurile trimiterii copilului la gradinita. Atunci, ele decid sa nu se angajeze si sa primeasca ajutor social, crescandu-si copilul singure.

In termeni culturali: mediul social transmite modele comportamentale indezirabile social. Exista o subcultura a saraciei. De exemplu, unele grupuri de etnie Roma din Europa sunt privite ca perpetuand o subcultura a saraciei.

In termeni comportamentali: vicii personale, refuzul individului de a se conforma la valorile sociale dominante. De exemplu persoanele dependente de alcool sau droguri.

In ce masura este atenuata saracia prin transferurile sociale?

Comparatii intre saracia pre-transfer (fara a include prestatiile sociale in venitul gospodariilor) si saracia post-transfer (daca includem si prestatiile sociale).

Indicatori:

Reducerea absoluta a ratelor de saracie: cu cat se reduc ratele de saracie daca luam in calcul si veniturile obtinute din prestatii sociale?

Reducerea relativa: ce procent dintre cei situati sub pragul de saracie “inainte” de transferuri sociale ocolesc saracia datorita beneficierii de transferuri sociale?

Definirea saraciei la nivel de regiune

Presupune:

Stabilirea unor indicatori macrosociali si structurali: mortalitatea infantila, proportia noilor nascuti sub greutatea normala, proportia populatiei analfabete, accesul la apa curata, rata somajului de lunga durata, rata saraciei absolute, rata de scolarizare, criminalitatea, accesului la servicii publice, etc.