PESTERA DE LA LACU DRACULUI
Localizare si cai de acces. Intrarea se gaseste in versantul stang al
Cheilor Nerei, format din Culmea Lacului, la 500 m in aval de confluenta
cu paraul Aimeliug, 210 m altitudine si 3 m deasupra raului (vezi nota
despre Cheile Nerei si fig. 54).
Date istorice. Lacul din gura pesterii e cunoscut de multa
vreme de localnici si constituie unul dintre principalele obiective
turistice pentru care sunt vizitate cheile. Pestera si lacul au fost
cercetate de A. Negrea, St. Negrea si V. Sencu in anii 1962 - 1966.
In primavara anului 1981, speologii scafandri ai grupului
GESS-Bucuresti (Cristian Lascu, I. Povara, C. Vanau, S. Sarbu) au descoperit
la fundul lacului, la o adancime de 12 m, o galerie care patrunde in
masivul calcaros. Dupa strabaterea unui culoar inecat lung de 25 m ei
au iesit din nou la suprafata intr-o frumoasa sala. In
care calcarul alb si spalat alterneaza cu stratele negre de
silex, o neobisnuita arhiva de informatii geologice,
tainuite pana acum de apele adanci ale lacului. Se afla aici
stranii forme de coroziune, posibile numai in mediul subacvatic, dar si
vechi trunchiuri de arbori si forme mai rare de viata (spongieri
de apa dulce).
Descriere. Urcand un mic damb al versantului impadurit cu fag
al Nerei ramanem uimiti de admiratie, in fata ne apare
nefiresc de brusc luciul unui lac de 35/18 m, incremenit la vreo 12 m mai jos,
pe jumatate varat sub bolta enorma si innegrita a
pesterii, in apa limpede cu reflexe verzi-albastrui sau violet-negre
(dupa cum cerul este senin sau innourat) se pot zari multi
pesti. Lacu Dracului are 12 m adancime maxima si este alimentat
de apele Nerei fie direct printr-un sistem de canale subterane, fie prin
intermediul unor galerii inundate ale pesterii.
Pestera
ca atare este neinteresanta, luminata direct sau difuz in cea mai
mare parte. Sistemul de galerii si sali accesibile, neinecate,
totalizeaza abia 68 m (vezi fig. 55). O galerie larga si
lunga, puternic descendenta, ne conduce intr-o sala din care se
desfac cateva galerii ; dintre ele una ascendenta ne duce la un soi de
balcon natural, la 8 m deasupra lacului, facut parca anume pentru
admirarea acestuia. De aici cuprinzi toata oglinda apei ; in ciuda
peretilor negri si reci ai grotei, un petic de cer si
citiva fagi inalti de pe buza vagaunii intunecate in care e
cuibarit lacul reusesc sa se reflecte in ea. In sali
si galerii exista argila si bolovanis de calcar,
dar si diferite formatiuni (stalactite, planseu
concre-tiionar cu stalagmite si coloane, scurgeri parietale).
Relatii stranse are cu Climatologia
si Meteorologia. Actiunea agentilor externi este
diferita pe zone si etaje climatice, intrucat dinamica si locul
lor in mecanismele modelarii sunt conditionate de regimul
precipitatiilor, de variatiile de temperatura si umiditate,
de frecventa si viteza vanturilor, de marimea radiatiei
solare inregistrate etc. Studiul reliefului da climatologiei baza
explicarii diferentierilor regionale, topo si microclimatice, a
dezvoltarii sistemelor de circulatie a maselor de aer in raport cu
ariile regionale sau locale de maxima si minima presiune si
de barierele create de lanturile de munti.
De asemenea, caracteristicile reliefului influenteaza in
mare masura distributia regionala si pe verticala
a asociatiilor vegetale iar
intelegerea rolului vietuitoarelor
in sistemele mediului geografic prezinta insemnatate pentru
urmarirea locului pe care procesele biotice il au in geneza si
evolutia unor forme de relief. Un loc distinct il au diferentele in
tipul de procese morfologice si in intensitatea manifestarii lor care
se produc pe suprafetele reliefului
cu caracteristici apropiate dar care au haina vegetala deosebita
(evidente sunt intre cele cu padure in raport cu acelea lipsite de
patura vegetala protectoare).
Legaturi are Geomorfologia cu Pedologia,
solul reprezentand patura tampon care se formeaza pe suprafetele
ce alcatuiesc formele de relief la contactul cu vegetatia si
aerul. Caracteristicile acestuia sunt si in functie de panta,
fragmentare, altitudine si expunerea suprafetelor care il compun. La
randul lor solurile prin alcatuire, grosime si proprietati
conditioneaza intensitatea unor procese geomorfologice
(pluviodenudarea, siroirea, alunecarile superficiale etc.). Mai mult,
studiul paleosolurilor (indeosebi cele din pleistocenul superior-holocen) ce
alterneaza cu loessuri si depozite loessoide permite descifrarea
sistemului alternantelor conditiilor de clima si haina
vegetala in care s-a produs modelarea reliefului in anumite intervale de
timp.
Un loc distinct il are pent
Studiile
specialistilor au dus la concluzia ca atat pestera cat si
cuveta lacului s-au format pe fete de strat mai ales sub actiunea
apelor Nerei si ca odinioara bolta pesterii acoperea lacul
in intregime.
Conditii de vizitare. Pestera nu este amenajata si practic
nedegradata. Ea se afla in perimetrul ocrotit al rezervatiei
Cheile Nerei-Beusnita din parcul national cu acelasi nume.
Galeriile accesibile turistilor se pot vizita in timp scurt,
fara echipament special, numai cu o lanterna. Pentru o plimbare
pe lac se recomanda barca pneumatica (pe care trebuie s-o
aducem). Ca mai in toate pesterile trebuie o imbracaminte
calduroasa (11-13° si 100% umiditate).
Bibliografie. L. Botosaneanu, A. Negrea si St.
Negrea (1967), M. Bleahu, V. Decu, St. Negrea, C. Piesa, I. Povara
si L Viehmann (1976), L. Botosaneanu si St. Negrea (l
976).
