Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Epigrama - microsatira turnata in tiparul unui catren



Epigrama - microsatira turnata in tiparul unui catren


Epigrama

(lat. / gr. epigramma, "inscriptie")


Epigrama - ca specie a genului liric - este o microsatira turnata in tiparul unui catren, sagetile sale (mai mult ori mai putin piscatoare, sau chiar muiate in venin de vipera), tintind trasaturile negative ale unei importante personalitati politice, culturale etc., ori pe cele ale anumitor paturi / categorii sociale, institutii, care faciliteaza injustitia, coruptia, mafia etc., finetea ironiei, poanta finala, proiectandu-se mai totdeauna in perimetrul inaltei civilitati.      


Epigrama a fost cultivata din antichitate pana in prezent; in "decada de aur" a epigramistilor valahi se inrazaresc: Anton Pann, Gr. Alexandrescu, I. L. Caragiale, Cincinat Pavelescu, G. Toparceanu, Al. O. Teodoreanu, Tudor Mainescu, Maliu Bogoe, Mircea Micu si Efim Tarlapan. Pentru a ilustra specia, spicuim cateva epigrame; o stire din presa anului 1939, ii prilejuieste epigramistului timisorean, Maliu Bogoe, o notabila epigrama, pe care o aflam in volumul «Flori si spini»: «In orasul Meldan din Anglia se cauta "un specialist pentru distrugerea sobolanilor": De-ar da Englezii-atatia bani, / Incat sa-si vanda chiar si tara, / Specialisti in sobolani, / N-or mai gasi ca-n Timisoara. (BFls, 17); in volumul «La tinta» (1979), publicat de acelasi autor, in 1979, se afla o alta epigrama nostima: «Unui prieten poet, care citind volumul meu de epigrame Flori si spini mi-a trimis o epigrama, unde spune: "Florile n-au mirosit, / Spinii nu m-au intepat": Nu te-ntepara spinii mei, / Observ si eu - dar gluma, lasa - / Sa stii ca nu-se de vina ei, / Ci pielea ca-i atat de groasa. (BLt, 10); epigramistul de Chisinau, Efim Tarlapan, publica peste Prut, in 1999, un volum de veritabile «Stihuri martiale»: Saraci si goi, ca adevarul, / Ar fi trait in rai o viata, / De-ar fi costat si-acolo marul / cat costa azi, la noi, in piata («Adam si Eva» - TSm, 31 Coborand din pom, macacul, / A dat la pamant copacul, / Si, facand din el hartie, / Scrie («Evolutie» - TSm, 44 De ce neingropat el zace ? / Mi-au spus-o rusii, crestineste - / L-ar ingropa, ca au mijloace, / Dar glia rusa nu-l primeste («Lenin in mausoleu» - TSm, 47 [ara mea, romano-daca, / Ara tarina cu vaca; / Are boi, dar permanent / Sunt alesi in parlament («Paradox» - TSm, 21) etc. Din "radacina pivotanta" a epigramei se desprind si "doua ragalii / ragaliene" importante: epitaful si (dupa modelul autoportetelor) autoepigrama; pentru ilustrarea acestor subspecii epigramatice, apelam la volumul "inedit", «Academia Aricilandiana», de Ion Pachia Tatomirescu: Pe-al meu mormant zac multe oale sparte / ca doar de viespi in viata-avusei parte ! («Epitaful epigramistului Ioan Viespan»); Demult, mi s-a incredintat o rama: / am atarnat-o intre stele,-acolo, sus, / crezand ca, printr-o buna epigrama, / in rama am s-ajung, dar vad ca nu-s / (ca-n ea e altul, cel mai pre-supus) ! («Autoepigrama»).






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright