Cuprins

Acceptii ale morfemului

Structura unui cuvant din punct de vedere morfematic

Etape in analiza morfematica

Criterii de clasificare a morfemului

Morfemele (gr. morphe, forma) reprezinta dupa opiniile mai noi obiectul de studiu si unitatea fundamentala a morfologiei, unitate minimala indivizibila si care exprima/materializeaza categorii gramaticale

Morfemul = unitatea fundamentala a morfologiei

termen folosit pentru prima data de Baudouin de Courtenay(1880)

Acceptii ale morfemului:                            

“secventa fonica minimala dotata cu sens” (Baudouin de Courtenay)

“Morfemele sunt unitati care, din punctul de vedere al semnificatiei, sunt indecompozabile.” (lingvistii rusi)     

“On appelle morphemes les elements du langage qui ont une valeur grammaticale par opposition aux semantemes qui ont une valeur lexicale ”(G. Gougenheim)

“forma semnificativa care nu poate fi analizata in forme semnificative mai mici”(L. Bloomfield)

<<“unitate minimala a limbii pastrand functia de semn”, adica unitate minimala de expresie, asociata unui sens, unei unitati de continut>> (Valeria Gutu- Romalo)

“clasa de alomorfe lexicale si gramaticale, incadrandu-se in paradigme concrete si in scheme de flexiune”(I.Iordan, Vl. Robu)

“cea mai mica unitate lingvistica cu organizare biplana; are un semnificant (cel mai adesea realizat fonetic, dar putand avea si realizare ø)”si un semnificat (un sens sau un fascicol de sensuri) (D.Irimia) etc.

Structura unui cuvant din punct de vedere morfematic

cas-a

constanta variabila (D. Irimia)

purtatoarea sensului lexical                       purtatoarea sensului gramatical

morfem lexical/ radacina                           morfem gramatical

lexem                                                         gramem (I.Iordan, Vl. Robu)

flectiv

Etape in  analiza morfematica (- a se vedea in acest sens Limba romana contemporana, redactor responsabil Ion Coteanu)

- etapa I: “compararea formelor care realizeaza flexiunea unui cuvant, recurgandu-se de preferinta la paradigmele cele mai simple si mai clare, adica la paradigmele in tot cursul carora se constata prezenta unui element constant, perfect identic. () si indepartand termenul constant, comun tuturor sintagmelor interne avute in vedere, obtinem un inventar de elemente variabile, de terminatii:

casa

case

-etapa a II-a: acest inventar de flective, o data stabilit, ne ajuta sa degajam elementele paradigmelor mai putin clare/simple, formele paradigmelor in care radicalul nu ramane absolut identic in toate combinatiile.() Cunoscand flectivele, putem delimita radicalul fiecarei forme, chiar daca acesta nu este invariabil:

Lucrare: MAITREEYI COMENTARIU – romanul Maitreeyi de Mircea Eliade Proiect: Rondelul rozelor de august de al

masa

mese

-exista si situatii in care aplicarea acestor procedee nu duc la un rezultat unic; exista, totodata, paradigme susceptibile de mai multe modalitati de segmentare:

Criterii de clasificare a morfemului

posibilitatile de combinare (V. Gutu-Romalo) sau pozitie (I. Iordan, Vl. Robu)

4.1.1. morfeme independente (au independenta formala si semantica; pot aparea si singure, nu numai in combinatie cu o alta unitate);): ex. copil, om, dulap, frumos;

4.1.2. morfeme semidependente (au doar independenta formala pot aparea singure, dar nu au inteles lexical): ex.se citeste, un om, am fost

4.1.3. morfeme dependente (nu au nici independenta semantica, nici formala; nu pot aparea singure, ci numai in combinatie cu o alta unitate): ex.copilul, casa

4. 2. natura elementelor fonologice care reprezinta latura de expresie a morfemului:

segmentale (secvente realizate concret in latura sintagmatica segmentala)

suprasegmentale

accentul: (el) ára (ind. prez.) - (el) arắ (ind. perf. simplu)

intonatia: Le spun fratilor mei. (D) – Fratilor, ascultati-ma! (V)

pauza: Gradina bunicii – gura de rai.

topica: Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei – Domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare

4.3. structura :

4.3.1. morfeme continue ((alcatuite dintr-o succesiune neintrerupta de foneme); expl.: vantut cas-ut-a

discontinue

intrerupte: a lucra, a veni, a casei

repetate: fata frumoasa

4. 4. continut :

4.4.1. lexicale (radacina, afixe derivative): ex. copil, cas

4.4.2. gramaticale (sufixe care exprima modul si timpul, desinente care exprima persoana si numarul verbelor, genul, numarul si cazul substantivelor, prefixele care exprima intensitatea si comparatia): a

D.D.Drasoveanu exclude din randul morfemelor radicalul si afixele derivative

4. 5.flexiune : (D.Irimia):

4.5.1.morfeme conjuncte (specifice flexiunii sintetice; ele fac corp comun cu radacina): sufixele, prefixele, dezinentele, morfemul articol: cantasem, rarisim, a adormi

4.5.1.2. morfeme interne (caracterizeaza flexiunea sintetica, fiind nedetasabile de morfemul-radacina): formele supletive din flexiunea pronominala si verbala

ex. eu/vs./ tu /vs/ ma

4.5.1.3. morfemul Ø: ex. elev- Ø

4.5.1.4. alomorfe si morfeme sinonime: ex. sufixele e/ea (cit-am, cit-eam)

4.5.1.5. morfeme omonime:   pomi, cauti; directoare (fem. sg.)- directoare (fem. pl.)

morfeme libere (caracterizeaza flexiunea analitica)

4.5.2. morfeme stabile

morfeme derivate (ex. verbele auxiliare, pronumele reflexiv, conjunctia sa, prepozitiile pe, la, de)                              

In cadrul morfemelor suprasegmentale, D. Irimia adauga si verbele semiauxiliare de mod sau aspect si adverbele de modalitate

Test de autoevaluare

Identificati morfemele, precizati felul lor si rolul lor morfematic:

a. Fiind baiet paduri cutreieram . (M.Eminescu)

b. Am admirat casa frumoasa.

c. Ai casei cantau a doua parte a melodiei.

d. Izvoarele isi turburau adancul, sa-si azvarle undele . (M.Eminescu)

e . Sa cada nimicul cu noaptea lui larga . (M.Eminescu)

f. Copilul adoarme la auzul cantecului stravechi.

g. Am dat la doi copii garoafe rosii.

h. Sa cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita? (M.Eminescu)

i.Si pe-al cerului pieptar

Scapara frumosii teferi

Sumedenii de luceferi

Plini de voie si de har. (T.Arghezi)

j. Interpretul cel priceput va canta rarisima melodie.

k. Vorbeam despre lupul rau din arhicunoscuta poveste.

l. Elevul recita poezia “La steaua..” a lui Eminescu.

m. Religia- o fraza de dansii inventata . (M.Eminescu)

n. Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei /Domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare

o.Fratilor, ziua cea mare se apropie!

2. Construiti clase lexico-gramaticale prin imbinarea urmatoarelor morfeme:

a) morfem radical + morfem desinenta (substantiv);

b) morfem radical + morfem de determinare minimala (substantiv);

c) morfem prefix de exprimare a intensitatii + morfem radical + morfem desinenta (adjectiv);

d) morfem prepozitie + morfem radical + morfem sufix de infinitiv (verb);

e) morfem radical + morfem sufix al modului gerunziu (verb);

f) morfem verb auxiliar + morfem radical + morfem sufix al timpului perfect + morfem sufix de participiu (verb);

g) morfem radical + morfem desinenta (verb);

h) morfem verb auxiliar de exprimare a viitorului + morfem radical + morfem sufix de infinitiv (verb).

3.Construiti cuvinte prin imbinarea urmatoarelor morfeme: R+Des.; R+Art. de determinare minimala; R+Tpers.nr.( vb. a canta); R+Ø; R+T1+T2+Nr.pers.(vb. a canta);Prefix+R+T(vb. a face).