Limba latina - pronumele posesiv, relativ, interogativ, nehotarat

Cuvinte cheie

Continut

Pronume posesiv, adjectiv cu trei terminatii in –us,-a,-um.

Pronumele posesive

MEUS, MEA, MEUM = al meu, a mea

TUUS, TUA, TUUM = al tau, a ta

SUUS, SUA, SUUM = al sau, a sa

NOSTER, NOSTRA, NOSTRUM = al nostru, a noastra

VESTER, VESTRA, VESTRUM = al vostru, a voastra

Observatii:

Pronumele posesive se declina la fel ca adjectivele cu trei terminatii, de tipul bonus,-a,-um. Vocativul singular al lui meus este mi; tuus, suus si vester nu au forme de vocativ.

Inregistrarea caracteristicilor pronumelui relativ si ale pronumelui interogativ

Cuvinte cheie

Continut

Pronume relativ, pronume interogativ.

Pronumele relativ

Pronumele relativ introduce o subordonata relativa; corelativul au din regenta este un pronume demonstrativ, is (acest) sau ille (acela), care poate fi omis. Ex.: Faciam (id) quod imperant = Voi face ceea ce ei poruncesc.

Pronumele relativ se acorda in gen si numar cu regentul, dar sta in cazul cerut de functia sa din propozitie. Este cret pe tema qua- (feminin) si quō- (masc. si neutru); are flexiunea de declinarea I si a II-a, cu cateva forme de declinarea a III-a.

Singular                                     Plural

N. qui, quae, quod                   N. qui, quae, quae

G.        cuius G. quorum, quarum, quorum

D.         cui D. quibus

Ac. quem, quam, quod            Ac. quos, quas, quae

Abl. quo, qua, quo                   Abl. quibus

Observatie: Prepozitia cum se ataseaza enclitic la formele de ablativ: quocum, quacum, quibuscum = cu care.

Pronumele interogativ

Quis (masc. si fem) = cine, quid (neutru) = ce

Cand determina un substantiv, pronumele devine adjectiv interogativ, cu formele qui, quae, quid. Pronumele interogativ se declina la fel ca cel relativ.

Inregistrarea caracteristicilor pronumelor /adjectivelor nehotarate

Cuvinte cheie

Continut

Declinarile I, a II-a si a III-a, sufixe specifice.

Pronumele si adjectivele nehotarate

Pronume / adjective nehotarate compuse, formate de la pronumele relativ :

quis, quae / qua, quid (pronume) = cineva, ceva

quis, quae / qua, quod (adjectiv) = cineva, ceva

alǐquis, alǐqua, alǐquid (pronume) = cineva, ceva

alǐquis, alǐqua, alǐquod (adjectiv) = oarecare

quidam, quaedam, quiddam (pronume) = un oarecare, cineva

quidam, quaedam, quoddam (adjectiv) = un fel de, un anumit

quispǐam, quaepǐam, quidpǐam / quippiam (pronume) = cineva, ceva

quispǐam, quaepǐam, quodpǐam (adjectiv) = cineva, ceva

quisquam, quidquam (pronume) = un oarecare (defectiv de genul feminin si de numarul plural)

quisque, quaeque, quodque (pronume / adjectiv) = fiecare

quisquis, quidquid (quicquid) (pronume / adjectiv) = oricine, orice

quilǐbet, quaelǐbet, quidlǐbet (pronume) = oricare (iti place)

quilǐbet, quaelǐbet, quodlǐbet (adjectiv) = oricare (iti place)

quivis, quaevis, quidvis (pronume) = oricare (vrei)

quivis, quaevis, quodvis (adjectiv) = oricare (vrei)

quicūmque, quaecūmque, quodcūmque (pronume / adjectiv) = oricine, orice

unusquīsque, unaquaeque, unumquīdque (pronume) = fiecare

unusquīsque, unaquaeque, unumquōdque (adjective) = fiecare

In declinare, particulele ali-, -dam, -piam, -quam, -que, -libet, -vis, -cumque raman neschimbate si se declina doar partea preluata de la pronumele relativ. Face exceptie pronumele unusquīsque, unaquaeque, unumquīdque, la care se declina si unus.

Pronume / adjective nehotarate care se declina dupa declinarile I si a II-a, ca un adjectiv cu trei terminatii, de tipul bonus,-a,-um. Cazurile genitiv si dativ, la numarul singular, pastreaza terminatii specific pronominale: G sg. – ius, D sg. – i.

alǐus, alǐa, alǐud = altul, alta

alter, altĕra, altĕrum = celalalt din doi

unus, una, unum = unul, una

ullus, ulla, ullum = vreunul, vreuna

nullus, nulla, nullum = niciunul, niciuna

uter, utra, utrum = unul din doi

neuter, neutra, neutrum = niciunul din doi

solus, sola, solum = singur, -a

totus, tota, totum = tot, toata

Adjectivele pronominale talis, tale (astfel de) si qualis, quale (ce fel de) se declina dupa declinarea a III-a parisilabica.

Adjectivele pronominale tantus, tanta, tantum (atat de) si quantus, quanta, quantum (cat de) se declina ca un adjectiv cu trei terminatii, de declinarile I si II.

Compusii pronumelui uter:

utērque, utraque, utrūmque = fiecare din doi

uterlǐbet, utralǐbet, utrumlǐbet = oricare (iti place) din doi

utērvis, utravis, utrūmvis = oricare (vrei) din doi

Prin compunerea lui alter si uter rezulta:

alterŭter, alterŭtra / alter utra, alterŭtrum / alter utrum = unul din ceilalti.

Pronumele nehotarate negative:

nemo = nimeni, nihil = nimic.

Pronumele nemo se declina astfel:

N. nemo

G. nullīus

D. nulli

Ac. nemǐnem

Abl. nullo

Pronumele nihil este indeclinabil.

Pronumele nehotarate negative au determinantii in cazul genitiv:

nemo virōrum = nimeni dintre barbati

nihil boni = nimic bun

In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr. 7.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare nr. 1 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 7