Istoria Literaturii Romane - grile

Istoria Literaturii Romane - Grile

MULTIPLE CHOICE

1. Mihai Eminescu este un scriitor

a. clasic

b. clasicist

c. al clasicismului

2. Epoca marilor clasici desemneaza perioada

a. 1850-1889

b. 1870-1889

c. 1866-1885

3. Adjectivul clasic desemneaza in limba latina un subiect care:

a. apartinea clasicismului

b. era un model de perfectiune

c. facea parte din prima clasa de cetateni

4. Titu Maiorescu devine decan al Facultatii de Filosofie din Iasi in:

a. februarie 1863

b. septembrie 1863

c. 28 martie 1863

5. Titu Maiorescu devine rector al Universitatii din Iasi in:

a. 1865

b. 1863

c. 1864

6. Titu Maiorescu initiaza un nou ciclu de conferinte publice numite prelectiuni populare la:

a. 9 februarie 1865

b. 10 februarie 1863

c. 10 martie 1864

7. Titu Maiorescu devine membru al Lojei Masonice din Iasi in:

a. 1865

b. 1864

c. 1879

8. Titu Maiorescu este numit director al Gimnaziului Central din Iasi la:

a. 3 decembrie 1862

b. 17 mai 1861

c. 25 aprilie 1864

9. Titu Maiorescu este membru fondator al Societatii Academice Romane infiintata la:

a. 4 mai 1864

b. 20 iulie 1868

c. 25 iulie 1867

10. Titu Maiorescu il intalneste pentru prima oara pe Mihai Eminescu in:

a. iunie 1872

b. martie 1870

c. ianuarie 1871

11. Titu Maiorescu e ales rector al Universitatii din Bucuresti:

a. octombrie 1892

b. septembrie 1897

c. iulie 1900

12. Titu Maiorescu citeste la Academia Romana proiectul pentru o noua ortografie in:

a. 1880

b. 1887

c. 1886

13. Afirmatia: "Arta e senina si trebuie sa ramana senina" ii apartine lui .Titu Maiorescu si face parte din studiul ."Directia noua in poezia si proza romana" publicat in anul:

a. 1872

b. 1887

c. 1886

14. Societatea Junimea a fost infiintata in:

a. 1862

b. 1863

c. 1844

15. Numele dat dupa 1830 tinerilor romani progresisti care studiasera in occident era:

a. tombatere

b. caracude

c. bonjuristi

16. Celor care nu isi exprimau niciodata parerea in legatura cu lucrarile citite in cadrul cenaclului "Junimea" li se spunea:

a. tombatere

b. caracude

c. bonjuristi

17. Cei care pe la 1830-1840 aveau idei invechite, retrograde li se spunea:

a. nostalgici

b. conservatori

c. tombatere

18. Junimistii erau

a. conservatori

b. liberali

c. conservatori-moderati

19. Intemeietorii "Junimii" sunt:

a. Titu Maiorescu si Mihail Kogalniceanu

b. Petre Carp, Theodor Rosetti

c. Iacob Negruzzi si Mihai Eminescu

20. Organul de presa al Junimii era revista:

a. "Dacia literara"

b. "Convorbiri literare"

c. "Romania literara"

21. Revista "Convorbiri literare" a aparut la Bucuresti din:

a. 1875

b. 1885

c. 1895

22. Revista "Convorbiri literare" a aparut:

a. 77 de ani

b. 67 de ani

c. 140 de ani

23. "Amintirile din copilarie" de Ion Creanga au fost in intregime publicate:

a. postum

b. antum

c. partial antum, partial postum

24. "Acul si barosul", inclusa in manualele realizate de Ion Creanga este:

a. o poveste

b. o povestire moralizatoare

c. o nuvela didactica

25. "Ursul pacalit de vulpe" inclusa in povestile realizate de Ion Creanga este:

a. o poveste

b. o povestire moralizatoare

c. o nuvela didactica

26. Ion Creanga il cunoaste pe Mihai Eminescu la conferintele cadrelor didactice in anul:

a. 1876 luna ianuarie

b. 1875 luna august

c. 1877 luna februarie

27. Ion Creanga termina Scoala Preparandala de la Trei Ierarhi (director Titu Maiorescu) clasificandu-se primul la:

a. 15 iunie 1860

b. 10 iunie 1865

c. 15 iunie 1844

28. Manualul "Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei I primara" este publicat in:

a. 1868

b. 1866

c. 1867

29. Mihai Eminescu pleaca la Blaj unde spera sa isi continue studiile in:

a. mai 1866

b. aprilie 1865

c. iunie 1867

30. Mihai Eminescu se inscrie ca "auditor extraordinar la Universitatea din Viena" in:

a. septembrie 1868

b. octombrie 1869

c. octombrie 1870

31. Mihai Eminescu incepe colaborarea la revista "Convorbiri literare" cu poezia "Venere si Madona" in:

a. 15 martie 1870

b. 15 aprilie 1870

c. 15 iunie 1870

32. In cadrul programului de "prelectiuni populare" al Junimii Mihai Eminescu prezinta conferinta "Influenta austriaca asupra romanilor din Principate" la:

a. 15 aprilie 1875

b. 14 martie 1876

c. 10 aprilie 1878

33. Ion Luca Caragiale e angajat ca al II-lea sufleur si copist la Teatrul National din Bucuresti la propunerea lui Mihail Pascaly in:

a. 1871

b. 1871-1872

c. 1872

34. Ion Luca Caragiale incepe sa frecventeze sedintele bucurestene ale Junimii in:

a. iunie 1879

b. mai 1878

c. mai 1880

35. Ion Luca Caragiale ia parte la miscarea "revolutionara" a lui Al. Candiano- Popescu in:

a. iunie 1872

b. august 1870

c. august 1871

36. Ion Luca Caragiale urmeaza la Conservatorul din Bucuresti clasa de declamatie si mimica a unchiului sau Costache Caragiale in:

a. 1866-1868

b. 1868-1870

c. 1870-1871

37. Ion Luca Caragiale e numit prin decret regal revizor scolar pentru circumscriptia Suceava si Neamt in:

a. octombrie 1881

b. decembrie 1881

c. februarie 1881

38. Ion Luca Caragiale citeste la aniversarea Junimii la Iasi "O scrisoare pierduta" in:

a. octombrie 1884

b. noiembrie 1884

c. decembrie 1883

39. Are loc premiera comediei "O scrisoare pierduta" de Ion Luca Caragiale cu un succes extraodinar in:

a. octombrie 1884

b. noiembrie 1884

c. noiembrie 1885

40. Ion Luca Caragiale e numit prin decret regal director general al teatrelor in:

a. 1886

b. 1888

c. 1889

41. Romanul "Mara" e publicat in "Vatra" in volum la Budapesta la Institutul de arte grafice "Luceafarul" in anul:

a. 1906

b. 1904

c. 1894

42. Articolele "In contra directiei de astazi in cultura romana" din anul 1868 , 'Contra Scoalei Barnutiu' din anul 1868, "Directia noua in poezia si proza romana" din anul. ilustreaza teoria maioresciana asupra culturii.

a. 1872

b. 1864

c. 1894

43. Titu Maiorescu a obtinut licenta in litere si filosofie la .. in 1860.

a. Sorbona

b. Universitatea din Craiova

c. Universitatea din Bucuresti

d. Universitatea din Berlin

44. Impreuna cu P.P. Carp Iacob Negruzzi, Vasile Pogor si Theodor Rosetti, Titu Maiorescu initiaza o serie de conferinte numite . care vor forma o traditie marcand si inceputul societatii Junimea.

a. prelectiuni populare

b. prelegeri de popularizare

c. cuvantari

d. discursuri stiintifice

45. Conferinta "Vechea tragedie franceza si muzica lui Wagner" a fost tinuta in 1861 de.. si dezvaluie preferintele estetice ale oratorului (Hegel, J. Fr. Herbart, Kant, A. Compte, H. Spencer, A. Schopenhauer )

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. Mihai Eminescu

d. Costache Negruzzi

46. In studiul .. (1866) Titu Maiorescu urmareste problema solutionarii controverselor ortografice.

a. Despre scrierea limbii romane

b. Limba romana in jurnalele din Austria

c. Neologismele

d. Oratori, retori si limbuti

47. In anul 1885 Titu Maiorescu publica studiul intitulat ''

a. Comediile dlui I.L. Caragiale

b. Oratori, retori si limbuti

c. Despre scrierea limbi romane

d.Poeti si critici

48. In anul 1889 Titu Maiorescu publica studiul intitulat ''

a. Eminescu si poeziile lui

b. Oratori, retori si limbuti

c. Despre scrierea romane

d. Poeti si critici

49. Titu Maiorescu precizeaza importanta mijloacelor poetice de a sensibiliza gandirea cuvintelor in studiul '..'

a. O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

b. Oratori, retori si limbuti

c. Despre scrierea limbi romane

d.Poeti si critici

50. Diminutivele utilizate in operele literare sunt considerate "forme de dacadenta limbistica" de catre Titu Maiorescu in studiul '..'

a.O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

b.Oratori, retori si limbuti

c.Despre scrierea limbi romane

d.Poeti si critici

51. este primul critic care a atras atentia asupra operelor lui Eminescu si Caragiale, subliniind valoarea scrierilor lui Goga, Sadoveanu si I. Al. Bratescu-Voinesti.

a. Titu Maiorescu

b. George Calinescu

c. Garabet Ibraileanu

d. Panaitescu Perpessicius

52. AfirmaTia "Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este un Homer al nostru." ii apartine lui . si se refera la originalitatea stilului si specificul naTional al operei sale.

a. Titu Maiorescu

b. George Calinescu

c. Garabet Ibraileanu

d. Panaitescu Perpessicius

53. Jurnalul intim constituit din "Insemnarile zilnice" notate de . din 1885 si publicat postum e considerat printre cele mai interesante scrieri de gen din literatura romana.

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. Ioan Slavici

d. George Calinescu

54. Teoria lui Titu Maiorescu asupra formelor fara fond este expusa in studiul din 1868 intitulat '..'

a. In contra directiei de astazi din cultura romana

b. Oratori, retori si limbuti

c. Poeti si critici

d.Comediile dlui I. L. Caragiale

55. Afirmatia: "ceea ce a trebuit sa placa strainilor in poeziile lui Alecsandri, Bolintineanu, Eminescu si nuvelele lui Slavici, Negruzzi este, pe langa masura lor estetica, originalitatea lor nationala" ii apartine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul ".." (1881).

a.Literatura romana si strainatatea

b.Oratori, retori si limbuti

c.Poeti si critici

d.Comediile dlui I.L. Caragiale

56. In studiul '..' Titu Maiorescu recomanda introducerea cuvintelor noi din celelalte limbi romanice in special prin intermediul limbii franceze.

a.Neologismele

b.Oratori, retori si limbuti

c.Poeti si critici

d.Comediile dlui I.L. Caragiale

57. Afirmatia: "Noi romanii insa trebuie sa ne bucuram vazand ca, dupa mai multe generatii ale tinerimii noastre au primi atatea idei de stiinta si atatea simtiri de arta din strainatate, a sosit timpul ca si noi sa putem raspunde cu ceva, si ca tanara literatura romana a fost in stare sa dea batranei Europe prilejul unei emotiuni estetice din chiar izvorul cel mai curat al vietei sale populare" ii apartine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul "" (1881).

a.Literatura romana si strainatatea

b.Oratori, retori si limbuti

c.Poeti si critici

d. Comediile dlui I.L. Caragiale

58. Primele idei despre arta si frumos au aparut in cultura romaneasca pe la 1700 cand redacteaza Imaginea stiintei sacre sau Metafizica

a.Dimitrie Cantemir

b. Vasile Pogor

c. Titu Maiorescu

d. Nicolae Milescu

59. In dezbaterile academice pe probleme ortografice scoala etimologica era reprezentata de , iar scoala fonetica era reprezentata de Aron Pumnul.

a. Timotei Cipariu

b. Vasile Pogor

c. Titu Maiorescu

d. Nicolae Milescu

60. La Iasi in si la Bucuresti din 1885 apare revista Convorbiri literare al carei mentor spiritual va fi aproape o jumatate de secol Titu Maiorescu.

a. 1867

b. 1869

c. 1885

d. 1862

61. Studiul in care Titu Maiorescu il numeste pe Mihai Eminescu "poet in toata puterea cuvantului" se numeste "Directia noua in poezia si proza romana" si a fost publicat in anul .

a.1872

b.1869

c.1885

d.1862

62. Afirmatia: " literatura adevarata, cu feluritele ei produceri, se poate asemana unei paduri naturale cu felurite plante" ii aparTine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul "Comediile d-lui I.L.Caragiale" publicat in anul.

a.1872

b.1869

c.1885

d.1862

63. Maiorescu polemizeaza cu revista "Transilvania" condusa de G. BariT in studiul "In contra direcTiei de astazi in cultura romana" din anul

a. 1868

b. 1869

c. 1885

d. 1862

64. Intre 1 martie si 15 iunie 1867 Titu Maiorescu publica parti din studiul Despre poezia romana care va apare apoi in volumul I din Critice sub titlul '..' , prima forma dezvoltata a programului sau estetic

a. O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

b. Poeti si critici

c. Comediile dlui I.L. Caragiale

d. Oratori, retori si limbuti

65. In privinta dezvoltarii prozei romanesti criticul Titu Maiorescu sustine ca "subiectul specific al romanului este viata nationala si persoanele principale trebuie sa fie tipurile unor clase intregi, mai ales a taranului si a claselor de jos"; aceasta afirmatie face parte din studiul '' tiparit in anul 1871.

a. Literatura romana si strainatatea  

b. Poeti si critici

c. Comediile dlui I.L. Caragiale

d. Oratori, retori si limbuti

66. Titu Maiorescu precizeaza importanta mijloacelor poetice de a sensibiliza gandirea cuvintelor in studiul '..'

a. O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

b. Poeti si critici

c. Comediile dlui I.L. Caragiale

d. Oratori, retori si limbuti

67. Afirmatia: "daca lipsa de orice literatura este unul din semnele de barbarie a popoarelor, o literatura falsa si urata este cel dintai pas spre degradarea culturii incepande." ii apartine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul ''

a. O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

b.Poeti si critici

c.Comediile dlui I.L. Caragiale

d.Oratori, retori si limbuti

68. Titu Maiorescu considera ca "singura clasa reala la noi este Taranul roman, si realitatea lui este suferinTa" in studiul '..' publicat in 1868.

a. In contra directiei de astazi din cultura romana

b. Poeti si critici

c. Comediile dlui I.L. Caragiale

d. Oratori, retori si limbuti

69. Titu Maiorescu in studiul publicat in anul 1885 se intreaba: "In ce consta dar moralitatea artei?" iar raspunsul la aceasta intrebare e formulat astfel: "Orce emotie estetica, fie desteptata prin scultptura, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stapanit de ea, pe cata vreme este stapanit, sa se uite pe sine ca persoana si sa se inalte in lumea fictiunii ideale."

a. In contra directiei de astazi din cultura romana

b. Poeti si critici

c. Comediile dlui I.L. Caragiale

d. Oratori, retori si limbuti

70. In studiul '..' criticul Titu Maiorescu le recomanda tinerilor poeti sa urmeze indemnul lui J. W. Goethe cand scriu: "Intrebati-va la orice poezie daca cuprinde o simtire ce ati avut-o in adevar in viata voastra, si daca aceasta simtire v-a inaintat intru ceva."

a. Directia noua in poezia si proza romana

b. Poeti si critici

c. Comediile dlui I.L. Caragiale

d. Oratori, retori si limbuti

71. La 1 iulie 1881 vede lumina tiparului revista stiintifica si literara '.' in jurul careia si prin care incepand din 1885-1886 se vor propaga ideile estetice si critice ale lui Constantin Dobrogeanu-Gherea

a.Contemporanul

b.Convorbiri literare

c.Revista romana

d.Romania literara

72. In 1886 Constantin Dobrogeanu Gherea publica in revista Contemporanul, an V, nr. 1, iulie 1886, p. 43-75 articolul Catre d-l Maiorescu aparut apoi in Studii critice, volumul II, Bucuresti, Editura Librariei Socec, 1891 sub titlul '.'.

a.Personalitatea si morala in arta

b. Poeti si critici

c. Amalgam

d. Lauda limbii romane

73. Afirmatia: " pentru romani limba este cea mai scumpa ramasita de la stramosii latini, care astazi le aminteste inca o nobila antichitate si care totdeauna le-a fost busola unica, dar sigura spre a le pastra directia dreapta si a-i feri de ratacirea si pierderea in mijlocul valurilor de popoare imigrante ce bantuira Dacia lui Traian" ii apartine lui Titu Maioresu si face parte din studiul "." (1866).

a. Despre scrierea limbei romane

c. Amalgam

b. Poeti si critici

d. Lauda limbii romane

74. In studiul '' autorul, Titu Maiorescu imputa inexistenta unei proze nationale la 1872 si faptul ca se traducea mai mult din alte literaturi decat se scria in limba romana literatura originala.

a. Despre scrierea limbei romane

b. Poeti si critici

c. Amalgam

d. Directia noua in poezia si proza romana

75. Afirmatia: "critica, fie si amara, numai sa fie dreapta, este un element neaparat al sustinerii si propasirii noastre, si orice jertfe si in mijlocul a oricaror ruine trebuie implantat semnul adevarului." ii apartine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul "."

a. Despre scrierea limbei romane

b. Poeti si critici

c. Amalgam

d. Directia noua in poezia si proza romana

76. Afirmatia: "O metoda inainte de a fi fonetica sau etimologica sau fonetico-etimologica, trebuie sa fie mai simplu logica." ii apartine lui Titu Maiorescu si se refera la lupta dintre scolile etimologica si cea fonetica in studiul din 1866 .

a. Despre scrierea limbi romane

b. Poeti si critici

c. Amalgam

d. Lauda limbii  romane

77. Titu Maiorescu prezinta valoarea "Pastelurilor" lui Vasile Alecsandri in studiul '.' publicat in 1872

a. Despre scrierea limbei romane

b. Poeti si critici

c. Directia noua in poezia si proza romana

d. Lauda limbii romane

78. Afirmatia: "Cuvantul, ca si alte mijloace de betie, e pana la un grad oarecare un stimulant al inteligentei. Consumat insa in cantitati prea mari si, mai ale, preparat astfel incat sa se prea eterizeze si sa-si piarda cu totul cuprinsul intuitiv al realitatii, el devine un mijloc puternic pentru ametirea inteligentei" ii apartine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul '' publicat in 1873.

a. Despre scrierea limbei romane

b. Poeti si critici

c. Directia noua in poezia si proza romana

d. Betia de cuvinte

79. Afirmatia: "Poezia, ca toate artele, este chemata sa exprime frumosul; in deosebire de stiinta, care se ocupa de adevar" ii apartine lui .. si se refera la conditiunea materiala a poeziei.

a. Titu Maiorescu

Lucrare: Sunetul - caracteristici Lucrare: Ereditatea si variabilitatea organismelor

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

80. Afirmatia: "Insa unde inovatia lui Eminescu in privinta rimei se arata in modul cel mai neasteptat este in numele proprii luate din diferite sfere de cultura si introduse in modul cel mai firesc in versurile sale." ii apartine lui .

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

81. Diminutivele utilizate in operele literare sunt considerate "forme de dacadenta limbistica" de catre .. in studiul "O cercetare critica asupra poezie romane de la 1867".

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

82. Afirmatia: "Pentru el limba romana e ≪ca un fagure de miere≫, dulce si stravezie, dar nu razletita in lipsa de conturi, ci prinsa in celula regulata a fagurelui" e facuta de Titu Maiorescu si se refera la

a. Mihai Eminescu

b. V. Micle

c. Vasile Alecsandri

d. M. Cugler Poni

83. Raportul citit in Academia Romana in sesiunea din 1880 referitor la un nou proiect de ortografie este conceptut de B.P. Hasdeu, G. Baritiu, , Caragiani si Titu Maiorescu.

a. Alexandru Odobescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

84. Afirmatia: "Poezia cere ca o conditiune materiala a existentei ei imagini sensibile; iar conditia ei ideala sunt simtamintele si pasiunile" ii apartine lui si se refera la studiul 'O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867".

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

85. In studiul "Poeti si critici" publicat in 1886 de catre .., autorul afirma: "Criticul este din fire transparent, artistul este din fire refractar. Esenta criticului este de a fi flexibil la impresiile poetilor; esenta poetului este de a fi inflexibil la propria sa impresie."

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

86. insista asupra faptului ca prin intermediul poeziei si al artei in genere omul e apt sa fie plasat dincolo de teritoriul realitatii obisnuite pe taramul "fictiei ideale" (adica al fictiunii) in cadrul careia egoismul dispare si se intaresc marile idealuri aleumanitatii

a. Titu Maiorescu

b. Vasile Pogor

c. George Calinescu

d. Garabet Ibraileanu

87. Pentru stabilirea criteriilor de judecata estetica a operelor poetice, Titu Maiorescu distinge intre conditiunea materiala si conditiunea .. a poeziei.

a.ideala  

b.spirituala

c. idealizanta

d.ideatica

88. In fondul esteticii maioresciene un loc important il ocupa analiza raportului dintre . si morala.

a.arta

b.poezie

c.muzica

d.pictura

89. AfirmaTia: "alfabetul slavon . ne strica fizionomia cuvantului" ii apartine lui Titu Maiorescu se refera la necesitatea introducerii .. si face parte din studiul din 1866 "Despre scrierea limbei romane"

a. alfabetul slavon

b. alfabetul chirilic

c. alfabetul roman

d. alfabetul latin

90. In studiul "Directia noua in poezia si proza romana" Titu Maiorescu scrie despre autorul .. ca la baza creatiei sale stau "farmecul limbajului (semnul celor alesi), o conceptie inalta, si pe langa aceste (lucru rar intre ai nostri) iubirea si intelegerea artei antice".

a. Mihai Eminescu

b. Ion Creanga

c. Ioan Slavici

d. Ion Luca Caragiale

91. In opinia lui Titu Maiorescu "poezia cere ca o conditie materiala a existentei ei imagini sensibile", iar conditia ei ideala e reprezentata de starnirea din partea publicului a simtamintelor si a ..

a. pasiunilor

b. nevoi de cunoastere

c. preferintelor

d. pasiuni pentru lectura

92. Scopul observaTiilor facute de Titu Maiorescu in studiul "O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867" este acela de a-l indemna pe cel cu "talent innascut sa se perfecTioneze in arta sa" si "sa dea publicului o masura mai sigura pentru a deosebi adevarul de eroare si frumosul de "

a. urat

b. macabru

c. inestetic

d. ideal

93. Betia de cuvinte in Revista Contemporana, lucrare aparTinandu-i lui Titu Maiorescu e subintitulata .. si a fost publicata in 1873.

a. studiu de patologie literara

b. studiu de critica literara

c. incultura romaneasca

d. studiu de discursuri publice contemporane

94. Opera de maturitate creatoare a lui Ion Creanga insumeaza povesti precum ". " tiparita in 1875.

a. Capra cu trei iezi

b. Punguta cu doi bani

c. Danila Prepeleac

d. Inul si camesa

95. Opera de maturitate creatoare a lui Ion Creanga insumeaza povesti precum "Punguta cu doi bani", "Danila Prepeleac", "Povestea porcului" si "." toate cele patru povesti tiparite in 1876.

a. Ursul pacalit de vulpe

b. Inul si camesa

c. Acul si barosul

d. Povestea lui Stan Patitul

96. Opera de maturitate creatoare a lui Ion Creanga insumeaza povesti precum "Povestea lui Stan Patitul", "Povestea lui Harap-Alb" si '..' toate cele trei povesti fiind tiparite in 1877.

a. Fata babei si fata mosneagului

b.Inul si camesa

c.Acul si barosul

d.Povestea lui Stan Patitul

97. In anul 1875 Ion Creanga publica o nuvela in stil popular si renascentist cu titlul '..'.

a. Soacra cu trei nurori

b. Ursul pacalit de vulpe

c. Fata babei si fata mosneagului

d. Povestea lui Stan Patitul

98. Personajul lui Ion Creanga care este inzestrat cu viata vesnica pentru lupta lui indarjita impotriva mortii este .

a. Soacra

b. Ivan Turbinca

c. Fata babei

d. Stan Patitul

99. Baba rea, personaj preferat al basmelor lui Ion Creanga e intalnita ca mama vitrega in '. .'.

a. Soacra cu trei nurori

b. Ursul pacalit de vulpe

c. Fata babei si fata mosneagului

d. Povestea lui Stan Patitul           

100. In anul 1878 Ion Creanga publica o nuvela in stil popular si renascentist cu titlul '.'.

a. Povestea unui om lenes

b. Soacra cutreinurori

c. Povestealui Stan Patitul

d. Danila Prepeleac

101. Baba rea, lipsita de fantezie si cam lovita de senilitate, personaj preferat al basmelor lui Ion Creanga e intalnita ca Moartea in ..

a. Povestea unui om lenes

b. Soacra cu trei nurori

c. Povestea lui Stan Patitul

d. Ivan Turbinca

102. In anul 1877 Ion Creanga publica o nuvela in stil popular si renascentist cu titlul .

a. Povestea unui om lenes

b. Soacra cu trei nurori

c. Povestea lui Stan Patitul

d. Mos Nechifor Cotcariul

103. Calatoria de la Targul Neamtului pana la Piatra Neamt, in tovarasia tinerei si frumoasei jupanesite Malca, nora lui jupan Strul negustorul e facuta de ., eroul povestirii omonime de Ion Creanga.

a. un om lenes

b. Ivan Turbinca

c. Stan Patitul

d. mos Nechifor Cotcariul

104. De sorginte biblica, motivul prostului sau al nebunului care ii umileste pe cei ce se considera intelepti, este prezent in povestirea lui Ion Creanga intitulata '..'.

a. Povestea unui om lenes

b. Soacra cu trei nurori

c. Povestea lui Stan Patitul

d. Danila Prepeleac

105. Genialitatea creatiei lui Ion Creanga, intr-un moment de exceptie al europenizarii literaturii romane a constat in deschiderea spre universalitate prin intermediul modelelor de creatie folclorica (basmul, nuvela populara si .. cu talc si poante umoristice) ca o contrapondere necesara procesului de asimilare a modelelor literare europene.

a. povestirea

b. povestea

c. nuvela

d. snoava

106. George Calinescu compara arta lui Ion Creanga cu cea a lui Anton Pann, Rabelais, Sterne si Anatole France ajungand la concluzia ca avem de a face cu un autor., erudit in materie de literatura populara, "care innegreste cel mai marunt fapt cu un roi de albine".

a. livresc

b. popular

c. cult

d. postmodern

107. Nicolae Iorga i-a dedicat un studiu critic lui Ion Creanga in 1929 intitulat '..'.

a. Istoria literaturii romanesti

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Viata lui Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

108. George Calinescu i-a dedicat un studiu critic lui Ion Creanga in 1938 intitulat '..'.

a. Istoria literaturii romanesti

b. Istoria literaturii romane de la origini panain prezent

c.Viata lui Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

109. Zoe Dumitrescu Busulenga i-a dedicat un studiu critic lui Ion Creanga in 1963 intitulat '..'.

a. Istoria literaturii romanesti

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

110. In 1989/ 1996 Vasile Lovinescu a publicat '..'

a. Istoria literaturii romanesti

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

111. In 1930 Jean Boutiere a publicat '..'.

a. La vie et l'oeuvre de Ion Creanga

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Ion Creanga

d. Creanga sau Creanga de aur

112. In 1932 Luigi Salvini a publicat..

a. La vie et l'oeuvre de Ion Creanga

b. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent

c. Ion Creanga. Una pagina di storia della letteratura romena

d. Creanga sau Creanga de aur

113. La 18 VI 1889 I.L. Caragiale publica articolul '.....', marturie eseisticoportretistica in legatura cu Mihai Eminescu.

a. "In Nirvana"

b. "Din carnetul unui vechi sufleur"

c. "Politica si literatura"

d. "O cercetare critica asupra teatrului romanesc"

114. Corespondenta literara dintre Al. Vlahuta si I. L. Caragiale a fost publicata sub forma a sase scrisori cunoscute sub titlul '.....'.

a. "In Nirvana"

b. "Din carnetul unui vechi sufleur"

c. "Politica si literatura"

d. "Cercetare critica asupra teatrului romanesc"

115. In privinta rimelor poeziilor eminesciene ,Titu Maiorescu afirma: "Primul pas al lui pe aceasta cale e de a lua unele cuvinte din cele mai familiare si prozaice si de al le redica la splendoarea unei rime surprinzatoare:

«Iar te-ai cufundat in stele

Si in nori si-n ceruri nalte?

De nu m-ai uita -------

Sufletul vieTii mele.≫

a. inalte

b. incalte

c. in alte

d. in carte

116. In "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale avocatul Nae Catavencu e directorul+proprietar al ziarului ....

a. Racnetul Carpatilor

b. Trompeta Carpatilor

c. Aurora Economica Romana

117. Actiunea lucrarii .... de I.L. Caragiale se petrece "in capitala unui judet de munte, in zilele noastre".

a. "O noapte furtunoasa sau Numarul noua"

b. "Conul Leonida fata cu reactiunea"

c. "Soacra-mea Fifina"

d. "O scrisoare pierduta"

118. Ipistatul "beat frant" care tragea cu pistoalele noaptea se numea Nae Ipingescu in farsa '.....' de I.L. Caragiale

a. "O noapte furtunoasa sau Numarul noua'

b. "Conul Leonida fata cu reactiunea'

c. "Soacra-mea Fifina'

d. "O scrisoare pierduta'

119. Titirca Inima-Rea era porecla lui jupan Dumitrache personajul din----- ----- --------- de I.L. Caragiale

a. "O noapte furtunoasa sau Numarul noua'

b. "Conul Leonida fata cu reactiunea'

c. "Soacra-mea Fifina'

d. "O scrisoare pierduta'

120. .... erau revolutionarii de la Zavera, miscarea eterista pentru eliberarea Greciei.

a. Zavragii

b. Contopistii

c. Actorii

d. Dascalimea

121. ... ... era arhivar la o judecatorie de ocol, student in drept si publicist in comedia "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale.

a. Rica Venturiano

b. Nae Catavencu

c. Ipistatul

d. Nae Girimea

122. Cu Dumnezeu si sfantul Petru invesmantati ca doi tarani batrani se intalneste .., personajul lui Ion Creanga.

a. Ivan Turbinca

b. Stan Patitul

c. mos Nechifor Cotcariul

d. Popa Duhu

123. In studiul "Directia noua in poezia si proza romana" Titu Maiorescu scrie despre.. ca la baza creatiei sale stau "farmecul limbajului (semnul celor alesi), o conceptie inalta, si pe langa aceste (lucru rar intre ai nostri) iubirea si intelegerea artei antice".

a. Mihai Eminescu

b. Ion Creanga

c. Ioan Slavici

d. Ioan Luca Caragiale

124. In opinia lui Titu Maiorescu "poezia cere ca o conditie . a existentei ei imagini sensibile ", iar conditia ei ideala e reprezentata de starnirea din partea publicului a simtamintelor si a pasiunilor.

a. pasionala

b. ideala

c. determinanta

d. materiala

125. Afirmatia: "A lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta in miscarea poporului nostru in mijlocia lui" ii apartine lui Titu Maiorescu si se refera la .

a. Vasile Alecsandri

b. Mihail Kogalniceanu

c. Alexandru Odobescu

d. Mihai Eminescu

126. In literatura universala cultura romana este creatoarea unui concept original numit . .

a. epoca marilor clasici

b. baroc

c. iluminism

d. clasicism

127. Scriitorii clasici sunt generatori de "-isme", adica de .. care le poarta numele sufixat astfel si ortografiat cu minuscula, ca semn al generalizarii influentei culturale.

a. concepte literare

b. curente literare

c. forme de poezie

d. figuri de stil

128. Scriitorul . . definea in opozitie notiunea de "classicus scriptor" cu cea de "scriptor proletarius".

a. Aulius Gellius

b. Suetoniu

c. Marc Aureliu  

d. Iulius Caesar

129. Classicus scriptores inseamna scriitor .., scriitor clasic.

a. de prim rang

b. de prima marime

c. de maxima valoare

d. din prima clasa sociala

130. .. inseamna scriitor care scrie pentru vulg

a. Scriptor proletarius

b. Scrib

c. Scriitor clasic

d. Copist

131. Semnificatia de clasa atribuita substantivului clasic in limba latina se refera la sensul .. al notiunii de clasic.

a. etimologic

b. morfologic

c. sintactic

d. metaforic

132. Padureanca, eroina nuvelei omonime a lui Ioan Slavici se numeste

a.Simina

b.Ana

c.Mara

d.Persida

133. Lucrarea lui Ioan Slavici prin care biografia acestuia apare integral in 1930, spre admiratia posteritatii se numeste

a. Lumea prin care am trecut

b. Mara

c. Padureanca

d. Din batrani

134. Primele scrieri ale lui Ion Creanga sunt povesti sau povestiri didactico-moralizatoare, tiparite prin manuale scolare si lucrari de uz didactic tiparite in 1874 precum: ". ", "Pasarica in timpul iernei", "Pacala", "Acul si barosul", "Ursul pacalit de vulpe", "Poveste".

a. Povestea lui Stan Patitul

b. Inul si camesa

c. Ivan Turbinca

d. Soacra cu trei nurori

135. Vechi motiv al literaturii populare, motivul raiului prea putin gustat de oameni apare in povestirea "Ivan Turbinca" de ..

a. Ion Creanga

b. Ioan Slavici

c. Alexandru Odobescu

d. Vasile Alecsandri

136. Baba rea, lipsita de fantezie si cam lovita de senilitate, personaj preferat al basmelor lui Ion Creanga e intalnita ca.. in Ivan Turbinca

a. Moartea

b. soacra

c. matusa Marioara

d. mama

137. Ion Creanga realizeaza potretul fostului sau profesor de la scoala din Targu Neamt, preotul Isaia Teodorescu, zis .......

a. Popa Duhu

b. Ivan Turbinca

c. Stan Patitul

d. mos Nechifor Cotcariul

138. Afirmatia: "opera de arta este o fiinta, careia insuflatorul de viata nu este, nu poate fi decat talentul." ii apartine lui ..... si face parte din articolul "Cateva pareri".

a. Ion Luca Caragiale

b. Ion Creanga       

c. Alexandru Odobescu

d. Mihai Eminescu

139. scrie ca "atat oratorul, cat si retorul si limbutul au darul vorbirii'.

a. Titu Maiorescu

b. Ion Creanga

c. Alexandru Odobescu

d. Mihai Eminescu

140. Afirmatia: "Precum un bob de grau gasit peste 5000 de ani in sicriul unei mumii egiptene, semanat in pamant bun, reinvie ca si bobul cules anul trecut, asemenea o opera de arta viabila, dupa o parasire si uitare de veacuri, reinviaza iarasi la caldura ochilor priceputi" ii apartine lui I.L. Caragiale si face parte din articolul .....

a. Cateva pareri

b. Oratori, retori si limbuti

c. Politica si literatura

141. Afirmatia: "Conditia esentiala a operei de arta este insuflarea pe care nu i-o poate da decat talentul" ii apartine lui..... si face parte din articolul "Cateva pareri"

a. Ion Luca Caragiale

b. Ion Creanga

c. Ioan Slavici

d. Alexandru Odobescu

142. Jupan Dumitrache era cherestegiu, adica negustor de cherestea si ..... in garda civica.

a. capitan

b. maior

c. colonel

d. sergent

143. Ipistatul era ..... in comedia "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale.

a. Nae Ipingescu

b. Titirca Inima Rea

c. Rica Venturiano

d. Nae Girimea

144. Veta era consoarta lui jupan Dumitrache, iar .... era cumnata lui Titirca Inima-Rea.

a. Zita

b. Zoe

c. Caliopi

d. Sarmiza

e. Efimita

145. Rica Venturiano era arhivar la o judecatorie de ocol, student in .. si publicist in comedia "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale

a. drept

c. teologie

b. litere

d. farmacie

146. Slujnica din "Conul Leonida fata cu reactiunea" este ., iar ziarul pe care il citeste stapanul ei se numeste Aurora Democratica.

a. Safta

c. Zita

b. Zoe

d. Efimita

147. "Revulutia" din prima casatorie pe care i-a descris-o conul Leonida consoartei sale, Efimita era de fapt abdicarea domitorului Alexandru Ioan Cuza de la 11 februarie ..

a. 1866

b. 1859

c. 1864

d. 1863

148. "Revulutia" din prima casatorie pe care i-a descris-o conul Leonida consoartei sale, Efimita are loc la . si dureaza saptamani

a. Bucuresti, trei

b. Bucuresti, doua

c. Iasi, trei

d.Iasi, doua

149. Relatarea: "hai si noi la revulutie. Ne imbracam, domnule, frumos, si o luam repede pe jos pan' la teatru.." ii apartine personajului principal din

a. Conul Leonida fata cu reactiunea

b. O noapte furtunoasa

c. O scrisoare pierduta

d. Napasta

150. Articolul in care Titu Maiorescu critica discursurile unor politicieni precum Giorgio Bratianu, Nicolae Blaramberg, Nicolae Ionescu, Alexandru Djuvara, Take Ionescu etc. se numeste "Oratori retori si limbuti" si a fost publicat in anul.

a. 1902

b. 1901

c.1903

d. 1904

151. Afirmatia pe care trebuie sa o completati: "oratorul vorbeste pentru ., retorul pentru a se auzi vorbind, limbutul pentru a vorbi."ii aparTine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul "Oratori, retori si limbuti"

a. a spune ceva

b. a inventa ceva

c. a declama ceva

d. a tine un discurs

152. Titu Maiorescu in raportul Academiei intitulat Poeziile d-lui . il propune in 1906 pe poet pentru premiul Nasturel-Herescu.

a. Octavian Goga

b. Mihai Eminescu

c. Mihail Sadoveanu

153. Afirmatia urmatoare ii apartine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul Povestirile d-lui. (1906): "Stilul d-lui .. este de mare sobrietate; cuvantul nimerit desteapta in cetitor totdeauna imaginea plastica vazuta de autor.".

a. Alexandru Odobescu

b. Mihai Eminescu

c. Mihail Sadoveanu

154. In studiul "Asupra poeziei noastre populare" publicat in "Convorbiri literare" la 15 ianuarie 1868, Titu Maiorescu subliniaza importanta lucrarii lui . intitulata Poezii populare romane adunate de d.

a. V. Alecsandri

c. Al. Odobescu

b. M.Eminescu

d. Alecu Russo

155. Afirmatia urmatoare ii apartine lui Titu Maiorescu si se refera la Poeziile populare romane adunate de d"Inaintea tuturor publicatiilor din ultimul deceniu al literaturii noastre cartea d-lui .. este si va ramane pentru tot timpul o comoara de adevarata poezie si totdeodata de limba sanatoasa, de notite caracteristice, asupra datinilor sociale, asupra istoriei nationale si, cu un cuvant, asupra vietii poporului roman."

a. V. Alecsandri

c. Al. Odobescu

b. M. Eminescu

d. Alecu Russo

156. Afimatia: "Stratul social pe care il infatiseaza mai cu deosebire aceste comedii este luat de jos si ne arata aspectul unor simtiminte omenesti, de altminteri aceleasi la toata lumea, manifestate insa aici cu o nota specifica, adeca sub formele unei spoieli de civilizatie occidentala, strecurata in mod precipitat in acel stat si transformata aici intr-o adevarata caricatura a culturei moderne" este facuta de Titu Maiorescu in studiul "Comediile d-lui I.L.Caragiale" din anul ..

a. 1885

b. 1884

c. 1883

d. 1881

157. si Barbu Stefanescu Delavrancea alaturasera creatia lui Alecsandri de cea a lui Eminescu si, comparand-o, intrebandu-se care era mai importanta, il criticasera pe Alecsandri. Titu Maiorescu raspunde acestor acuzatii cu studiul Poeti si critici, in care subliniaza in ce anume consta valoarea unica a lui Vasile Alecsandri.

a. Alexandru Vlahuta

c. Vasile Carlova

b. Alexandru Odobescu

d. Vasile Pogor

158. Afirmatia: "In Alecsandri vibreaza toata inima, toata miscarea compatriotilor sai, cata s-a putut intrupa intr-o forma poetica in starea relativa a poporului nostru de astazi." Ii apartine lui Titu Maiorescu si face parte din studiul Eminescu si poeziile lui publicat in anul ..

a. 1889

b. 1883

c. 1884

d. 1881

159. Lucrarea "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga a fost tiparita in anul . partea I si a doua, in anul 1882 partea a III-a si in anul 1882 partea a IV-a.

a. 1881

b. 1880

c. 1879

d. 1878

160. Bataia dascalilor si dezastrul produs in casa lui Pavel Ciubotariul din Falticeni este un episod din . redat de Ion Creanga prin intermediul diminutivelor trebusoara sau clacusoara.

a. Amintiri din copilarie

c. Povestea lui Stan Patitul

b. Povestea unui om lenes

d. Ivan Turbinca

161. Pactul cu diavolul, stravechea si raspandita tema biblica dezvoltata in folclorul european este prezenta in de Ion Creanga, unde Chirica diavolul ajunge slujitor din recunostinta pentru bucatica de mamaliga cu branza gasita in padure si pentru care nu zisese bogdaproste.

a. Amintiri din copilarie

c. Povestea lui Stan Patitul

b. Povestea unui om lenes

d. Ivan Turbinca

162. Grupul celor cinci giganti din "Povestea lui Harap Alb" de Ion Creanga este format din Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.

a. Amintiri din copilarie

c. Povestea lui Stan Patitul

b. Povestea unui om lenes

d. Povestea lui Harap Alb

163. In .. Garabet Ibraileanu a inceput sa publice Note si impresii.

a. 1910

b. 1924

c. 1925

d. 1956

164. Tipul .., personajul principal al celor doua povestiri ale lui Ion Creanga "Mos Ion Roata si Unirea si "Ion Roata si Voda Cuza" este mos Ion Roata ce ilustreaza antagonismul dintre marea boierime de neam si interesele taranilor

a. taranului intelept si batran

b. omului nevoias

c. inteleptului hatru si pus pe sotii

d. celui care se impotriveste mereu schimbarilor

165. In fragmentul de proza intitulat.Mihai Eminescu marturisea ca avea "o ciudata petrecere. Imblam adesea ziua pe uliti stand numai pe ici, pe colo la cate-un anticvar si rascolindu-i vechiturile; luam din cartile lui tot ce-mi parea mai bizar si mai fantastic si, venind apoi acasa, citeam si transcriam intr-un caiet numit fragmentarium toate pasagele ce-mi placeau. Locuiam intr-un sat aproape de orasul universitar, imprejurul locuintei mele foarte multa liniste, caci printr-un hazard locuiau in acea casa numai mosnegi batrani.

(sic!) Acolo, noaptea, dupa ce astupam soba, citeam si traduceam spre propria mea placere ceea ce am spus mai sus. Apoi, deodata, pareca mi* se ****. Intram in labirintele (s.n.) acelor curioase* povesti cele citisem, un tablou urma* pe altul, o intamplare pe alta. Atuncea stingeam lumanarea, ca sa nu ma supere in sumbrele mele viziuni, si* scriam iute pe intuneric in fragmentarium tablourile sau viziunile ce-mi treceau prin minte. Astazi, rascolind prin hartii, gasesc acel fragmentarium. Citesc, citesc si, ciudat ma trezeam pare ca-n aceeasi casa in care locuisem, era noapte afara vajaia vantul prin copaci seculari ai parcului, gandire cu gandire se insira sivad ca aceste fragmente ciudate si rupte din toate partile sunt o istorie frumoasa, desi cam ciudata. Iata c-o scriu."

a. Cand eram inca la universitate

b. Cezara

c. Sarmanul Dionis

166. Cunostiinta in labirintul lecturii cu autorul lucrarii "Lumea ca vointa si reprezentare' are loc in momentul adolescentei si al studiilor universitare, atat in cazul lui Mihai Eminescu, cat si in cel al lui Jorge Luis Borges. Filosoful german .. va deveni preferatul celor doi tineri scriitori, care vor asimila ideile din "Die Welt als Wille und Vorstellung' si vor fi impresionati de spiritul creatorului voluntarismului modern.

a. ArthurSchopenhauer

b. I. Kant

c. J.W.Goethe

167. Intr-o scrisoare de la Berlin din 1874 adresata lui., cand mentorul "Junimii" il sfatuia sa-si dea doctoratul pentru a ocupa postul de profesor la Universitatea din Iasi, Mihai Eminescu scria ca "spre a preda filosofia schopenhauer-iana in asa fel incat ea sa formeze un curs complect, dupa cum prescrie insusi autorul, se cer cunostinti cari mi-arimpune opregatire speciala, anume cunostinti de stiinta naturala si antropologie. Mai e ceva:

Kant mi-a cazut in mana relativ tarziu, Schopenhauer de asemenea, cei drept, ii cunosc, insa renasterea intuitiva a cugetarilor in mintea mea, cu specificul miros de pamant proaspat al propriului meu suflet, nu sa desavarsit inca. La Viena, am trait sub influenta nefasta a filosofiei lui Herbart, care prin firea ei te dispenseaza de studiul lui Kant. In aceasta prelucrare a intelesurilor s-a prelucrat si insusi intelectul meu ca un inteles herbartian pana la tocire. Cand insa dupa aceasta framantare si lupta de doua luni de zile, vine la sfarsit Zimmermann, zicind ca exista intr-adevar un suflet, dar acesta e un atom, aruncai indignat caietul meu de note la dracu sinu m-am mai dus la cursuri. Intr-adevar, daca nu veneam din Orient, numitul domn probabil nu mi-ar fi aparut chintesenta tuturor intelepciunilor posibile. Am fostinsa victima temporara a imaginatiei mele exagerate asupra valorii unui profesor universitar

Metafizica schopenhauer-iana e exacta in impartirea lumi ca vointa si reprezentare; lucrul in sine, intrucat nu poate fi cercetat nici prin observatie interioara, nici exterioara, trebuie sa-l treci asupra ta. Schopenhauer nu gaseste o expresie pentru aceasta decat imposibilitatea exprimarei, anume nimic, ceva relativ, totusi nimic

Filosofia dreptului, de stat si a istoriei sunt indicate numaila Schopenhauer, si totusi, cheia unei expuneri adevarate a acestora e cuprinsa in metafizica sa

Cred ca am gasit acum dezlegarea problemelor privitoare la aceste materii grupind opiniunile si sistemele doveditoare ce intovarasesc fiecare faza de evolutie in antinomii in jurul intemporalului in istorie, drept si politica, dar nu in sensul evolutiei idei lui Hegel. Caci la Hegel cugetarea si existenta sunt identice. Aici, nu. Interesul practic pentru patria noastra arconsta, cred, in inlaturarea teoretica a tuturor indreptatirilor pentru importarea nechibzuita a unor institutii straine, care nu-s altceva decat organizatii speciale a societatii omenesti in lupta pentru existenta, care pot fi primite in principiile lor generale, a caror cazuistica trebuie insa sa rezulte in mod empiric din imprejurarile particulare ale fiecarui popor si ale fiecarei tari"("Studi si documente literare", vol.IV,Bucuresti, 1933,p.102-104.)

a. Vasile Pogor

b. Titu Maiorescu

c. Theodor Rosetti

168. Un cercetator contemporan, .. in lucrarea "Surse germane ale creatiei eminesciene" aparuta la Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1999 avanseaza o ipoteza interesanta in legatura cu interesul lui Eminescu pentru filosofia lui Arthur Schopenhauer. Pe baza unei adrese berlineze, "Potsdamerstrase 276 E", insemnata in ms. 2287, 57 v., adresa care ii apartinea prietenului si editorului operelor complete ale lui Schopenhauer in 6 volume, aparuta la Leipzig in 1873-1874, .crede ca Eminescu l-ar fi vizitat pe Julius Frauenstadt. Cert este ca Eminescu primise in dar de la Iacob Negruzzi aceasta editie a operelor complete ale lui Arthur Schopenhauer si aceste 6 volume ocupau "locul de frunte pe masa poetului". (T.V. Stefanelli "Amintiri despre Eminescu" Iasi, 1883, p.98)

a. Helmuth Frisch

b. Eugen Simion

c. Zoe Dumitrescu Busulenga

169. Titu Maiorescu, traducatorul in romana al ideilor "Aforismelor" filosofului german a impartasit entuziasmul discutiilor despre opera lui Arthur Schopenhauer cu un alt prieten al "Junimii", care va deveni unul dintre cei dintai traducatori ai ideilor filosofului german in limba si in tara lui Voltaire. Era vorba despre ..

a. I.A. Cantacuzino sau Zizine.

b. Vasile Pogor

c. Theodor Rosetti

170. Experienta de bibliotecar este comuna celor doi scriitori, Mihai Eminescu si Jorge Luis Borges iubitori ai cartilor vechi. Mihai Eminescu "doctorand in filosofie", prin Jurnalul Consiliuluide Ministri nr. 21 din 23 august 1874 a fost numit provizoriu bibliotecar la Biblioteca centrala din Iasi, in locul lui Samson Bodnarescu, cu incepere de la 1 septembrie 1874. (Monitorul oficial nr. 188, 29 august/ 10 septembrie 1874, p.1145) Conform Regulamentului nr. 1450 pentru bibliotecile publice din 28 octombrie 1864, in bibliotecile centrale bibliotecarul era seful institutiei. Numirea ii este comunicata lui Eminescu de Diviziunea Scolilor din Ministerul Cultelor si Instructiuni Publice cu adresa nr. 7816, din 24 august 1874 prin care este invitat "sa intre in atributiile postului la 1 septembrie 1874, de cand va incepe onorariul cuvenit dupa buget". La 30 august 1874 Eminescu depune juramantul in fata rectorului."de a-si indeplini cu sfintenie datoria cei impune functia, fara pasiune, fara ura, fara favoruri, fara consideratiuni de persoana, fara nici un interes direct sau indirect. (Arhivele Statului, Bucuresti, fond Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice dosar 2588/1874 p.482).

a. Titu Maiorescu

b. Stefan Micle

c. Vasile Pogor

171 parea locul ideal de studiu pentru un om caruia ii placea sa caute adevarul, sa scrie in calitate de colaborator la editura "Brockhaus" din Leipzig articole enciclopedice despre viata culturala si trecutul Romaniei si care doreasa se perfectioneze prin obtinerea doctoratului la Berlin. "Sunt fericit ca mi-am ales un loc potrivit cu firea mea singuratica si dornica de cercetare. Ferit de grija zilei de maine, ma voi cufunda ca un budist in trecut, mai ales in trecutul nostru atat de maret in fapte si oameni. Voi fi obligat moralmente d-lui Pogor, care m-a gazduit si care mi-a gasit acest culcus demn pentru iernile noastre friguroase. Inteleg prin ierni schimbarea rautacioasa a semenilor nostri, cari cauta sa loveasca chiar si-n acei ce nu se pot apara. Cunosc naravurile politice de la noi, de aceea ma ingrijesc, cu toate ca trebuie sa ma bucur de norocul ce a dat peste mine." (Arh.St. Buc., Minist.Instr.-1874,dosar2588)

a. Biblioteca centrala din Iasi

b. Biblioteca metropolitana din Iasi

c. Biblioteca centrala universitara din Iasi

172. Amintirile contemporanilor despre bibliotecarul Eminescu vorbesc despre un taciturn inzestrat cu o exceptionala memorie aasezarii cartilor in rafturile biblioteci si o riguroasa capacitate de memorare a preferintelor de lectura ale cititorilor, iar plecarea luide la biblioteca reprezinta un complex de imprejurari nefavorabile, care nu umbresc preocuparile livresti ale poetului. Cu incepere de la 1 iulie 1875 Eminescu este numit revizor scolaral judetelor Iasi si Vaslui in locul sau fiind numit .. Cum in lunile iulie si august 1875 Eminescu continua sa lucreze in biblioteca, indeplinindu-si in acelasi timp si sarcinile de revizor scolar, pentru ca biblioteca era inchisa marelui public, noul bibliotecar, .. isi ia doua luni de vacanta. Astfel, Mihai Eminescu a fost bibliotecar provizoriu doar 10 luni, dar atmosfera pe care a intalnit-o in acest loc il va ajuta in aprofundarea cercetarilor sale.

a. Dimitrie Petrino

b. Samson Bodnarescu

c. Vasile Pogor

173.Mihai Eminescu isi imaginase ca geniul (lipsit de inger pazitor si de stea) este o greseala in eternul catastif al soartei, o eroare de care se impiedica si bunul Dumnezeu, lectorul marii carti a lumii, pe care o citeste pe intuneric:

"Dar in acest cer mare ce-n mii de lumi luceste

Tu nu ai nici un inger, tu nu ai nici o stea,

Cand cartea lumii mare Dumnezeu o citeste

Se-mpiedica la cifra vietii-ti far' sa vrea..

In planu-eternitatii viata-ti

greseala este,

De zilele-ti nu este legat-o lume a ta.

Genii beau vinu-uitarii cand se cobor din ceruri;

Versurile fac parte din poezia intitulata.. (in volumul I, Mihai Eminescu ""Poezii', editia Petru Cretia, editura Cartea Romaneasca, 1978, p. 295.)

a.     Povestea magului calator in stele

b.     Luceafarul

c.      Memento mori

174.Cu privire la efortul de a scrie asa cum se cuvine, Arthur Schopenhauer a fost un model pentru Borges si Eminescu, care i-au continuat ideile aplicandu-le in operele lor. Filosoful german considera ca cel mai important si cel mai greu este ca scriitorul sa se faca inteles de oricare dintre cititorii sai. Finalitatea scrisului este receptarea cu usurinta a mesajului de catre fiecare cititor.

"Nimic nu-i mai usor decat sa scrii (in) asa fel, incat sa nu inteleaga nimeni; dupa cum, din contra, nimic nu-i mai greu, decat sa exprimi ganduri importante in asa fel incat fiecare sa le inteleaga." (Arthur Schopenhauer "Parerga und Paralipomena" 2, 283)

Greu i se parea si lui Mihai Eminescu sa scrie despre "doruri vii si patimi multe" exprimand tot adevarul intr-un fel concis, pe inteles:

"Ah! Atuncea ti se pare

Ca pe cap iti cade cerul

Unde vei gasi cuvantul

Ce exprima adevarul?"

Versurile fac parte din poezia publicata in anul

a. Criticilor mei -1883

b. Scrisoarea I -1883

c. Luceafarul -1883

175. Cu privire la raportul dintre opera si receptorii ei, Mihai Eminescu, stapanit de imaginea ingratitudinii posteritatii, vorbeste despre domnia epigonilor (un fel de maimute schopenhauer-iene in sens estetic) si despre discursurile comemorative ale "mititeilor":

"Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel,

Nu slavindu-te pe tine, -lustruindu-se pe el

Sub a numelui tau umbra. Iata tot ce te asteapta.

Ba sa vezi posteritatea este inca si mai dreapta.

Neputand sa te ajunga, crezi c-or vrea sa te admire?

Ei vor aplauda desigur, biografia subtire,

Care s-o-ncerca s-arate ca n-ai fost vreun lucru mare,

C-ai fost om cum sunt si dansii. Magulit e fiecare

Ca n-ai fost mai mult ca dansul. Si prostatecele nari

Si le umfla orisicine in savante adunari

Cand de tine se vorbeste. S-a inteles de mai nainte,

C-o ironica grimasa sa te laude-n cuvinte.

Astfel incaput pe mana a oricarui, te vor drege,

Rele-or zice ca sunt toate cate nu vor intelege.

Dar afara de acestea, vor cata vietei tale

Sa-i gaseasca pete multe, rautati si mici scandale:

Astea toate te apropie de dansii. Nu lumina

Ce in lume-ai revarsat-o, ci pacatele si vina,

Oboseala, slabiciunea, toate relele ce sunt

Intr-un mod fatal legate de o mana de pamant,

Toate micile mizerii unui suflet chinuit

Mult mai mult il vor atrage de cat tot ce ai gandit."

Versurile fac parte din poezia ..din volumul Mihai Eminescu "Poesii" Editura Librariei Socec & comp. Bucuresti, 1884, p. 242-243)

a. Satira I [Scrisoarea I]

b. Satira II [Scrisoarea II]

c. Satira III [Scrisoarea III]

176.Mostenirea unui manuscris, care reprezinta opera vietii unuipersonaj constituie pretextul narativ al textului eminescian. Lectura manuscrisului echivaleaza si aici cu intoarcerea intr-un alt timp. Viata traita pentru a redacta o carte, situarea operei mai presus de evenimentele cronologice reale, inversarea succesiuni temporalitatii prin intermediul rasfoirii paginilor cartii sunt doar cateva posibile puncte de tangenta ale prozei fantastice eminesciene cu cea borgesiana.

a.Geniu pustiu

b. Sarmanul Dionis

c. La curtea cuconului Vasile Creanga

177.Metafora centrala a nuvelei eminesciene.. porneste de la ideea schopenhaueriana a "Valului Mayei", care ii obtureaza omului vederea adevarului ("ANSCHAUUNG"). Simbolizind amagirea lumii, infatisind iluzia inegalitatii, a diferentei, a multiplicitatii, scriind despre despre bine si rau, ca despre stiinta si nestiinta prinse in plasa amagirii, cei doi scriitori se dovedesc a avea capacitati nebanuite de sugestie. Mesajul comun al prozei lor

fantastice se refera la rolul genialitatii inzestrata cu obiectivitate, care are capacitatea de a adopta atitudinea pur contemplativa ("ANSCHAUEND"), tipica a unui subiect cunoscator, ca "ochi clarvazator al lumii". Acesta este rolul pe care, de altfel, Arthur Schopenhauer il harazea artistului: "POETUL aduce in fata fanteziei imagini ale vietii, caractere si situatii omenesti, le pune pe toate acestea in miscare si il lasa pe fiecare sa mediteze asupra lor atat cat il duce mintea. De aceea el poate satisface deopotriva oameni cu aptitudini din cele mai diferite, naivi sau intelepti".("Despre filozofie si metoda ei" [1851] Arthur Schopenhauer "Scrieri despre filozofie si religie" Humanitas, 1995, p. 78)

Nu intamplator, ultimele paragrafe ale nuvelei.. se termina cu intrebari adresate cititorului, menite ca prin ambiguitatea personajului sa accentueze sugestia schopenhauer-iana: "Doua vorbe conclusive. Cine este omul adevarat al acestor intamplari: ? Multi din lectorii nostri vor fi cautat cheia intamplarilor lui in lucrurile ce-l inconjurau; () Fost-au vis sau nu, asta-i intrebarea. Nu cumva indaratul culiselor vietei e un

regizor, a carui existenta n-o putem explica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuranti, cari voind a reprezenta o armata mare trec pe scena, incunjura fondalul si reapar iarasi? Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei armate, ce dispare intr-o companie veche spre a reapare in spectator, dar acelasi numar marginit pentru regizor? Nu sunt aceiasi actorii, desi piesele sunt altele? E drept ca dupa fondal nu suntem in stare a vede. Si nu s-ar pute ca cineva, traind, sa aiba momente de o luciditate retrospectiva, cari sa ni se para ca

reminiscentele unui om ce de mult nu mai este?

Nu ezitam de-a cita cateva pasage dintr-o epistola a lui Teophille Gautier, care coloreaza oarecum ideea aceasta: <<Nu totdeauna suntem din tara ce ne-a vazut nascind si de aceea cautam adevarata noastra patrie. Acei cari sunt facuti in felul acesta se simt ca exilati in orasul lor, straini langa caminul lor si munciti de-o nostalgie inversa Ar fi usor a insemna, nu numai tara, dar chiar si secolul in care ar fi trebuit sa se petreaca existenta lor

cea adevarata Imi pare c-am trait odata in Orient, si cand in vremea carnavalului ma deghizez cu vrun caftan, cred a relua adevaratele mele vesminte. Am fost intotdeauna surprins ca nu pricep curent limba araba. Trebuie s-o fi uitat>>". (Mihai Eminescu "Poezii Proza literara" Editura Cartea Romaneasca, 1978, editie de Petru Cretia, vol. II, p. 315) Jocul citatelor sau sugestiile intertextualitatii oferite de articolele enciclopedice fusese

intuit de Eminescu pentru sporirea sugestiilor nuvelei

a. Sarmanul Dionis

b. Fat -Frumos din lacrima

c. Cezara

178.Arthur Schopenhauer face diferenta clara dintre a fi un lucru si a vedea un lucru, aratind ca "nazuinta, aspiratia e o inselatorie a reprezentarii" intr-o lume in care totul e un spectacol, iar omul un simplu spectator. Gandind parabolic aceasta situatie, filosoful german aminteste povestirea indiana care vorbeste despre un ucenic si un vrajitor, maestrul sau spiritual. Pana sa-i incredinteze taina mestesugului sau, maestrul il supune pe ucenic unei probe de magie, perindindu-i prin fata ochilor tot felul de scene terifiante, penibile, fantastice, ciudate, exotice. De fiecare data cand scena de magie se risipeste maestrul exclama: "Ta twam asi!" (Acesta esti tu!). Pentru ca fiecare individ este centrul lumii sale, ia nastere egoismul. Rautatea este definita de acelasi filosof drept nestiinta prinsa in mrejele amagirii. Pentru omul bun, valul Mayei este transparent, iar trecerea de la virtute la idealul ascetic se face prin renuntare, resemnare, detasare, compasiune rezultata din intelegerea lui "ta twam asi!". Tema le va atrage atentia si lui Eminescu, care o va aborda in binecunoscuta poezie si lui Borges care o dezvolta in povestirea "Vrajitorul amanat". In poezia eminesciana desfasurarea scenelor terifiante si de beatitudine are rolul de a sublinia diferenta intre saracia realului si bogatia idealului, prin intermediul celor doua personaje: femeia de pe strada, cu privirea-i stinsa si gingasa fiica de rege. In cele doua personaje poetul vede arhetipul: "Doua vieti in doua inimi, si o singura femeie." ( in M. Eminescu "Poezii Proza literara" v.II editie de Petru Cretia, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1978, p. 38)

a. Ta twam asi

b. Nu ma intelegi

c. Peste varfuri

179. Buddhismul lui Eminescu a fost studiat mult timp dupa moartea poetului de cercetatori avizati precum: "Filosofia antica in opera lui Eminescu' tipografia ≪Ion.C. Vacarescu≫ strada Umbrei no. 4, Bucuresti f.a., de "Eminescu si India' Caiete critice nr. 1-2, 1992, p.15-22 si de .l "Eminescu, Blaga si India' Tribuna 33, nr. 24, 15 iunie 1989, p. 11.

a. Cezar Papacostea; Cimpoi, Mihai si Bhose, Amita; Codoban, Aurel.

b. Cezar Papacostea; Codoban, Aurel; Cimpoi, Mihai si Bhose, Amita;

c. Codoban, Aurel; Cezar Papacostea; Cimpoi, Mihai si Bhose, Amita;

180. Se stie astazi cu certitudine ca Eminescu a intentionat sa realizeze primul vocabular sanscritroman, a fost preocupat de realizarea unei gramatici sanscrite si chiar a tradus din "Vede" ., pe care l-a integrat in celebrul episod cosmogonic din "Scrisoarea I".

a. Imnul creatiunii

b. Mahabbharata

c. Sakuntala

181. In .. apar variante ale ofertelor destinelor pe care divinitatea i le descrie lui Hyperion. Platon si Buddha sunt printre inteleptii mentionati:

"Si daca vrei sa fii un sfant,

Sa stii ce-i chinul, truda,

Isi dau un petec de pamant,

Ca sa te cheme Buddha.

De vrei in numar sa ma chemi

In lumea ce-am creat-o

Isi dau o fasie din vremi

Sa te numeasca Plato."

In apare explicatia acestei alaturari eminesciene intre filosofia lui Platon si cea a lui Buddha. Este vorba despre lumea iluziei ca o negare a lumii materiei si a simturilor, comuna in intuitia filosofica a celor doi iluminati:

"Hyperion ce din genuni

Tresai c-o lume-ntreaga!

Tu imi ceri semne si minuni

Ce fiinta mea o neaga.

De-ai cere universul tot

Ti-l dau cu tot ce-ai cere;

Tu esti puterea; nu pot

Sa neg acea putere."

a. ms. 2275 pag. 62; ms. 2277 p. 126.

b. ms. 2277 p. 126; ms. 2275 pag. 62;

c. Luceafarul; ms. 2275 pag. 62 si ms. 2277 p. 126.

182. Admiratia pentru opera lui William Shakespeare este o alta coincidenta biografica in cazul lui Mihai Eminescu si a lui Jorge Luis Borges. "A firii dulce limba" adesea invocata de Eminescu se aseamana cu glasul naturii intelepte din opera bardului de la Stratford-upon-Avon. In ..Eminescu scrie in spirit shakespeare-ian, amintind de povestea Ofeliei:

" Dansul, muzica, padurea,

Pe acestea le-ndragii

Nu chiliile pustii

Unde plangi gandind aiurea."

(Mihai Eminescu "Poezii Proza literara" Editura Cartea Romaneasca, colectia Mari scriitori romani, editie de Petru Cretia, 1978, vol. II, p.475)

a. Povestea teiului

b. Povestea magului calator in stele

c. Cartile

183.In .. intelepciunea naturii este din nou preamarita in comparatie cu truda si jertfa creatorului de arta pentru ideal:

"Si eu simt acest farmec si-n sufletu-mi admir

Cum admira cu ochii cei mari odat-Shakespeare.

Si eu, eu sunt copilul nefericitei secte

Cuprins de-adanca sete a formelor perfecte;"

(Mihai Eminescu "Poezii Proza literara" Editura "Cartea Romaneasca", colectia Mari scriitori romani, editie de Petru Cretia, 1978, vol. II, p. 420)

a. Icoana si privaz

b. Povestea teiului

c. Cartile

184.Numit de poetul roman "geniala acvila a nordului" intr-un articol publicat in revista "Familia" intitulat "Teatrul romanesc si repertoriul lui", William Shakespeare este maestrul spiritual al lui Mihai Eminescu, asa cum reiese si din versurile postumei :

"Shakespeare! adesea te gandesc cu jale,

Prieten bland al sufletului meu;

Izvorul plin al gandurilor tale

Imi sare-n gand si le repet mereu.

Atat de crud esti tu, s-atat de moale,

Furtuna-i azi si linu-i glasul tau;

Ca Dumnezeu te-arati in mii de fete

Si-nveti ce-un ev nu poate sa te-nvete."

(Mihai Eminescu "Poezii Proza literara" Editura Cartea Romaneasca, colectia Mari scriitori romani, editie de Petru Cretia, 1978, vol. II, p. 359)

a. Cartile

b. Povestea teiului

c. Icoana si privaz

185.Versurile postumei "Cartile":

"Shakespeare! adesea te gandesc cu jale,

Prieten bland al sufletului meu;

Izvorul plin al gandurilor tale

Imi sare-n gand si le repet mereu.

Atat de crud esti tu, s-atat de moale,

Furtuna-i azi si linu-i glasul tau;

Ca Dumnezeu te-arati in mii de fete

Si-nveti ce-un ev nu poate sa te-nvete."

(Mihai Eminescu "Poezii Proza literara" Editura Cartea Romaneasca, colectia Mari scriitori romani, editie de Petru Cretia, 1978, vol. II, p. 359)

Sublinierile din versurile eminesciene citate ne duc cu gandul la existenta unei metafore embrionare, care ar fi putut sa-i atraga atentia scriitorului argentinian. Anglist prin formatia intelectuala, Jorge Luis Borges are o povestire, care e intitulata ..aparuta in 1980.

a. Memoria lui Shakespeare

b. Cartile si noaptea

c. Despre o misteritoasa scriere cifrata

186. Modelul sonetelor .a fost o sursa de inspiratie pentru realizarile eminesciene. Eminescu incearca sa traduca un fragment din "Timon din Atena" si sonetul XXVII, "Satul de lucru".

a. shakespeare-iene

b. italiene

c. apartinand lui Dante Alighieri

187.Cezara sau Cezar, demonul amorului din are infatisarea unui paj "frumos si melancolic, un Hamlet-femeie" (Mihai Eminescu "Poezii Proza literara" Editura Cartea Romaneasca, colectia "Mari scriitori romani", editie de Petru Cretia, vol.II, p.479). Comparatiile livresti cu trimitere catre teatrul shakespeare-ian abunda in proza literara eminescina.

a. Avatarii faraonului Tla

b. Cezara

c. Sarmanul Dionis

188. Eminescu fusese tradus si in germana. Astfel, volume de poezii eminesciene traduse in limba lui Heine, a lui Schopenhauer, Kant si Goethe apar chiar in ultimii ani de viata ai poetului, unul chiar inaintea editiei princeps realizata de Maiorescu. Este vorba despre "Rumänische Dichtungen. Deutsch von .

Herensgegeben und mit weiteren Beiträgen Verschen von Mite Kremnitz"/ Poezii romanesti. Traducere in limba germana de Editate si completate de Mite Kremnitz, Leipzig, Wilhelm Friederich Verlag, 1881,VIII + 214 p. Ii urmeaza volumele "Rumänische Dichtungen. Deutsch von ..Herensgegeben und mit weiteren Beiträgen Verschen von Mite Kremnitz. Zweite Auflage."/ Poezii romanesti Traducere in limba germana de Editate si completate de Mite Kremnitz Editia a II-a, Bonn, Verlag von E. Strauss, 1885-1886, 405 p. si editia a III-a Bonn, Verlag von E. Strauss,1889, 340 p.

a. Helmuth Frisch

b. Mite Kremnitz

c. Carmen Sylva

189. Un poem postum eminescian intitulat .. cu un motto in proza este o satira la adresa furtisagurilor

literare, atat de obisnuite in veacul sau. Cel vizat este nimeni altul decat Iacob Negruzzi, "autorul"

comedioarei "Viclenie si amor" (1870).

a. Romancero espanol

b. Memento mori

c. Dona Sol

NUMERIC RESPONSE

1. Ion Creanga debuteaza in revista Convorbiri literare cu:

1 Soacra cu trei nurori

2 Amintiri din copilarie

3 Povestea lui Harap Alb

4 Danila Prepeleac

2. Cum se numeste basmul cult scris de Ion Creanga?

1 Fat-Frumos, fiul iepei

2 Povestea porcului

3 Povestea lui Harap Alb

3. De cine il sfatuieste tatal sau pe Harap Alb sa se fereasca in drum?

1 De omul rosu

2 De omul span

3 De omul necredincios

4. Cine a scris nuvela Mos Nechifor Cotcariul?

1 N. Filimon

2 Ioan Slavici

3 Ion Creanga

4 I.L.Caragiale

5. Ce personaj din Amintiri din copilarie declara: "Daca-i copil, sa se joace, daca-i cal, sa traga, daca-i popa, sa citeasca"?

1 Smaranda Creanga

2 Stefan a Petrei Ciubotariul

3 Nica Oslobanul

4 Dascalul Vasile

6. Ce formula foloseste Ion Creanga in Amintiri din copilarie?

1 autobiografica

2 memorialistica

3 realista

4 romantica

7. Ce procedeu artistic foloseste Ion Creanga in vederea evocarii copilariei?

1 descrierea

2 amintirea

3 observaTia realista

8. Indicati una din modalitatile umorului lui Ion Creanga din "Amintiri din copilarie"?

1 lauda exagerata

2 autoironia

3 automatisme verbale

4 absurda

9. In "Amintiri din copilarie", caracterul de oralitate este redat prin:

1 folosirea neologismelor

2 proverbe si cugetari populare

3 folosirea unor versuri si fraze ritmate

4 folosirea regionalismelor

10. Nica si fratele mai mic al mamei sale, dusi la scoala la Brosteni, se imbolnavisera de:

1 tuberculoza

2 gripa

3 raie

4 icter

11. Ce critic a remarcat faptul ca Ion Creanga prezinta "copilaria copilului universal"?

1 T.Vianu

2 Serban Cioculescu

3 G. Calinescu

4 Ion Rotaru

12. Cine a apreciat ca: "Unic prin glasul lui oral, Creanga apare, prin neasemanata lui putere de a evoca viata, un scriitor in linia realismului lui C. Negruzzi":

1 G. Calinescu

2 T. Vianu

3 Garabet Ibraileanu

4 Ion Rotaru

13. "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este, ca specie literara:

1 nuvela istorica

2 nuvela fantastica

3 nuvela psihologica

4 nuvela filosofica

14. Ce personaj din "Moara cu noroc" de Ioan Slavici considera ca: "Pe vrajmasul pe care nu poate birui, tot omul cu minte si-l face tovaras":

1 Ana

2 Ghita

3 Lica Samadaul

4 batrana, soacra lui Ghita

15. Victima inocenta din "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este., iar calaul este:

1 GhiTa - Lica Samadaul

2 Ana - Lica Samadaul

3 Ana - Ghita

4 Mama Anei - Ghita

16. In finalul nuvelei "Moara cu noroc" de Ioan Slavici, Ghita este impuscat de:

1 Lica Samadaul

2 Ana

3 Un porcar

4 Jandarmul Pintea

17. Ce personaj din "Moara cu noroc" declara: "Lica e un om rau si primejdios: asta se vede din ochii lui, din ranjetul lui si mai ales din cautarea ce are, cand isi rade mustata cu dintii."

1 GhiTa

2 Ana

3 Batrana, soacra lui GhiTa

4 Pintea

18. Unde se afla Persida, fata Marei, atunci cand o vede NaTl si se indragosteste fulgerator de ea?

1 pe pragul casei

2 la fereastra manastirii

3 pe pod

4 in gradina

19. "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale a aparut pentru prima data in anul., in revista.:

1 1884 - Convorbiri literare

2 1880 - Viata Romaneasca

3 1885 - Convorbiri literare

4 1901 - Curierul literar

20. Carui personaj din "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale ii apartine fraza: "eu, care familia mea de la patruzopt in camera, si eu ca rumanul impartial, care va sa zica.cum am zite. in sfarsit sa traiasca!"

1 Brinzovescu

2 CaTavencu

3 Dandanache

4 Farfuridi

21. Criticul literar care a scris articolul "Numele proprii in opera lui Caragiale", subliniind functia sugestiva a numelor proprii este:

1 Titu Maiorescu

2 Garabet Ibraileanu

3 Eugen Lovisteanu

4 G. Calinescu

22. Care este personajul din "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale in limbajul caruia apar greselile de vocabular "scrofulosi", "remuneratie"?

1 AgamiTa Dandanache

2 Zaharia Trahanache

3 Ghita Pristanda

4 Farfuridi

23. Personajul din "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale caruia ii apartine replica comica: "Dupa lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iata visul nostru realizat! Ce eram acum catva timp inainte de Crimeea? Am luptat si am progresat: ieri obscuritate, azi lumina, ieri bigotismul, azi liberschimbismul!"

1 Dandanache

2 Catavencu

3 Trahanache

4 Pristanda

24. Despre ce personaj din "O scrisoare pierduta", Caragiale declara ca e mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencu?

1 Pristanda

2 Trahanache

3 Dandanache

4 CetaTeanul turmentat

25. Cum se numea jurnalistul care "combatea" la "Vocea Patriotului Nationale" si care determina pseudoconflictul erotic in familia lui Jupan Dumitrache?

1 Pristanda

2 Rica Venturiano

3 Nae Ipingescu

26. Cand a avut loc prima reprezentaTie a dramei "Napasta" de I.L. Caragiale?

1 1879

2 1890

3 1901

4 1900

27.Revista "Convorbiri literare" a aparut pana in:

a. 1980

b. 1907

c. 1944

28. Mos Ion Roata este eroul unor povestiri ale lui Ion Creanga in numar de:

a. 3

b.2

c.4

29. Titu Maiorescu, ministru al Cultelor si Instructiunii Publice il numeste institutor la Scoala Primara de Baieti din mahalaua ieseana Pacurari pe Ion Creanga in anul:

a. 1874 luna mai

b. 1875 luna august

c. 1876 luna mai

30. Ion Creanga a fost introdus de Mihai Eminescu la Junimea in:

a. 1880

b. 1875

c. 1877

31. Mihai Eminescu sta in gazda la profesorul Aron Pumnul si se ingrijeste de biblioteca acestuia in anul:

a. 1865

b. 1862

c. 1863

32. Mihai Eminescu venit la Bucuresti intra ca sufleur si copist in trupa de teatru a lui Iorgu Caragiale in:

a. vara anului 1867

b. toamna lui 1865

c. primavara lui 1868

33. Mihai Eminescu devine membru al Societatii literare Orientul infiintata si condusa de Gr. H. Grandea. In cadrul acTiunilor acesteia e desemnat sa culeaga literatura populara din Moldova in:

a. aprilie 1869

b. mai 1868

c. iunie 1870

34. Mihai Eminescu e angajat ca sufleur si copist al Teatrului National din Bucuresti la:

a. 25 septembrie 1868

b. 14 decembrie 1866

c. 3 martie 1865

35. Mihai Eminescu beneficiind de o bursa de la Ministerul Cultelor si InstrucTiunii Publice condus de Titu Maiorescu se inscrie pentru a-si pregati doctoratul la Facultatea de Filologie a UniversitaTii din Berlin in:

a. primavara lui 1872

b. aprilie 1873

c. decembrie 1872

36. Ca membru al SocietaTii academice social-literare "Romania juna" infiinTata in martie la Viena, Mihai Eminescu participa la sarbatorirea a 400 de ani de la intemeierea manastirii Putna la:

a. 2 iulie 1874

b. 15 august 1871

c. 8 septembrie 1875

37. Mihai Eminescu renunTa la doctorat si se intoarce in Tara, unde, la propunerea lui Titu Maiorescu fusese numit director al Bibliotecii Centrale din Iasi, participand si la sedinTele Junimii din acel an, adica din:

a. 1875

b. septembrie 1874

c. ianuarie 1876

38. Mihai Eminescu e chemat la Bucuresti pentru a intra in redactia ziarului "Timpul"(fiind coleg cu Ioan Slavici si mai tarziu cu I.L. Caragiale) in:

a. 13 august 1876

b. octombrie 1877

c. decembrie 1878

39. Ion Luca Caragiale chemat de Mihai Eminescu incepe sa colaboreze la "Timpul" in:

a. decembrie 1877

b. februarie 1878

c. mai 1879

40. Volumul "Teatru" in editura Librariei Socec din Bucuresti cu studiul lui Titu Maiorescu "Comediile d-lui I. L. Caragiale" drept prefata apare in:

a. 1888

b. 1889

c. 1890

41. AfirmaTia: "Caci oamenii se nasc, traiesc si mor, Dar gandul bun e-n veci dainuitor." ii apartine lui:

a. Bogdan, personajul lui Ioan Slavici;

b. Bogdan Dragos, personajul lui Mihai Eminescu;

c. Bogdan Petriceicu Hasdeu

42. Romanul "Mara" e publicat in "Vatra" in anul:

a. 1894

b. 1899

c. 1906 x

43. Romanul ....de Ioan Slavici are la baza experienta castigata de autor cand la 17 XI 1871 era secretar al comisiei documentelor istorice si timp de mai multe decenii se ingrijise de editarea documentelor Hurmuzachi.

a. "Din batrani"

b. "Mara"

c. "Cel din urma armas"

44. Ioan Slavici a fost profesor de istorie universala la Azilul Elena Doamna in perioada:

a. 1900-1904

b. 1890-1894

c. 1892-1896

45. Ioan Slavici compune 10 scrisori destinate unui "om tanar" in inchisoarea de la Vat si le da titlul "Fapta omeneasca" in anul:

a. 1888

b. 1889

c. 1890

46. "Limir Imparat" de Ioan Slavici este:

a. o povestire

b. un basm

c. o nuvela

47.IndicaTi una din modalitaTile umorului lui Ion Creanga din "Amintiri din copilarie":

1 lauda exagerata

2 autoironia

3 automatisme verbale

4 absurda

48. Vladimir Streinu denumeste termenii cu ajutorul carora Ion Creanga valorifica in "Amintiri din copilarie" limbajul de factura populara:

1 moldovenisme

2 crengisme

3 regionalisme

4 provincialisme

49. Despre ce locuitori scrie Ion Creanga in "Amintiri din copilarie" ca "lucrau sumani lai si de noaten ce se vindeau apoi la iarmaroc nelucrati sau prefacuti in itari, berneveci si alte haine cusute"?

1 Din Brosteni

2 Din Humulesti

3 Din Falticeni

4 Din Targul NeamT

50. Ce personaj din nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici afirma ca "nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit"?

1 Ana

2 Ghita

3 Batrana, soacra lui Ghita

4 Naratorul

51. Care este defectul moral in "Moara cu noroc" de Ioan Slavici care va determina tragedia din final a personajelor?

1 Lupta pentru putere

2 Neintelegeri in familie

3 Patima banilor

52. Care este procedeul artistic folosit de Ioan Slavici in "Moara cu noroc" pentru caracterizarea personajelor:

1 Descrierea naratorului

2 Monologul interior

3 Descrierea altor personaje

53. Defectul moral care duce in finalul "Morii cu noroc" de Ioan Slavici la moartea eroilor si purificarea locului este:

1 Betia

2 Hotia

3 Patima banilor

54. Romanul "Mara" de Ioan Slavici a fost publicat in volum in anul:

1 1848

2 1894

3 1906

4 1925

55. Cum se numesc copiii Marei din romanul omonim de Ioan Slavici?

1 Persida si Codreanu

2 Natl si Persida

3 Persida si Trica

4 Aegidia si Trica

56. De ce nationalitate era Natl din romanul "Mara" de Ioan Slavici, motiv pentru care nu era acceptat de mama Persidei?

1 romana

2 maghiara

3 germana

4 sarba

57. Ce critic declara despre romanul "Mara" ca "este un pas mare in istoria genului.aproape o capodopera. o piesa fundamentala in evoluTia speciei si o ilustrare a realismului prozatorului."

1 N. Iorga

2 T. Vianu

3 G. Calinescu

4 Garabet Ibraileanu

58. Ce personaj din "O scrisoare pierduta" foloseste automatismele verbale "ai putintica rabdare." si "bravos":

1 Stefan Tipatescu

2 Pristanda

3 Zaharia Trahanache

4 Agamita Dandanache

59. Ce personaj din "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale este caracterizat ca demagog prin limbajul confuz si prin nonsensuri "iubesc tradarea, dar urasc pe tradatori", "tradare sa fie, dar s-o stim si noi" si "ori sa se

revizuiasca, primesc! Dar sa nu se schimbe nimic".

1 Catavencu

2 Farfuridi

3 Branzovenescu

4 Dandanache

60. Care personaj din "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale este considerat de critic "prostul fudul in stare sa tradeze".

1 Farfuridi

2 Pristanda

3 Trahanache

4 Dandanache

61. Care sunt cauzele conflictului din "Napasta" de I.L. Caragiale?

1 ura

2 razbunare

3 cauze materiale