Conceptul de modernism
resurectional desemneaza irepresibilul suflu revolutionar antiproletcultist
din cultura romana, indeosebi, din literatura noastra, incepand din orizontul
anului 1960 si culminand cu "marea explozie lirica" din 1964 / 1965, suflu
revolutionar datorat generatiei Labis-Stanescu-Sorescu,
generatie ce a reinviat modernismul interbelic, in ciuda sinistrului crivat
stalinist ce a pustiit taramurile artelor si stiintelor din Romania
obsedantului deceniu (1948 - 1958 / 1960), generatie ce a infaptuit apoi si
marea revolutie a paradoxismului.
