Topos
(gr. topos, "loc")
Din perimetrul structuralismului, prin topos este desemnata o "configuratie stabila", alcatuita din mai
multe motive (motivele fiind considerate "cele mai mici particule ale materiei
tematice", cele mai mici unitati semnificative ale textului, care "cimenteaza" succesiunea epica, temporala si cauzala a evenimentelor).
Toposul structuralist "se inrudeste cu motivul folcloric"; «unii
topoi caracterizeaza intreaga literatura occidentala (E. R. Curtius a cercetat
"lumea rasturnata", "copilul batran" etc.), altii sunt
caracteristici unui anumit curent literar» (DTL, 286)