InfrIngerea Germaniei Si aliaTilor ei. armistiTiul de la Compien

Inceputul tratativelor despre incetarea focului In martie - iulie 1918 nemtii au infaptuit pe Frontul de vest ultima lor ofensiva, cu scopul de a zmulge victoria in razboi, dar ea s-a terminat cu catastrofa. Pierderile erau colosale si a le recupera Germania nu mai avea cu ce. La 26 septembrie armatele Antantei au trecut la ofensiva generala. La 29 septembrie la consfatuirea conducerii militaro-politice a Germaniei Hindenburg si Ludendorff au cerut incheierea imediata a armistitiului. La 5 octombrie a fost creat un nou guvern in frunte cu printul Max Baden, caruia-i mergea vestea ca e liberal. Noul cancelar i-a trimis lui Wilson prin Elvetia o telegrama cu rugamintea de a incheia armistitiul si pacea pe baza celor «14 puncte». La rugamintea Germaniei a aderat Austro-Ungaria.

Schimbul de telegrame intre Berlin si Washington s-a prelungit o luna intreaga. Wilson cerea de la guvernul german confirmarea acordului de a incheia pacea pe baza celor «14 puncte». Pe 12 octombrie Germania a cazut de acord cu aceasta.

Pe data de 23 octombrie prezidentul oficial a adus la cunostinta statelor aliate despre corespondenta sa cu guvernul german si le-a interpelat, daca doresc sa incheie armistitiu cu Germania si sa accepte cele «14 puncte» in calitate de temelie a pacii viitoare. Tratativele anglo-franco-americane ce au inceput, au fost urmate de o polemica acuta. Francezii incercau sa obtina astfel de conditii ale armistitiului, care ar aduce la lichidarea completa a fortei economice si militare a Germaniei. Statele Unite si Anglia, invers, se pronuntau pentru «cumpatare» fata de Germania, pe care ei doreau s-o pastreze ca un stat puternic, capabil sa impiedice stabilirea hegemoniei franceze in Europa. Un rol important in aceasta il avea si intentia de a folosi Germania in lupta armata contra Rusiei bolsevice. O riposta hotarita din partea englezilor a intilnit cererea americanilor despre «libertatea marilor».

Divergentele intre aliati au capatat un caracter destul de incordat. A fost chiar un moment cind America a amenintat sa inceapa tratative nemijlocit cu Germania si Austro-Ungaria. «Pace separata?» - intreba Clemenceau. «Da!»-urma raspunsul. «Noi regretam de aceasta, dar vom fi nevoiti sa prelungim razboiul» - declara Ll. George cu deplina incuviintare a lui Clemenceau.33

In sfirsit, la 5 noiembrie aliatii l-au instiintat pe Wilson pentru a transmite Germaniei, ca ei sint de acord sa inceapa tratativele de pace pe baza celor «14 puncte». In aceiasi zi secretarul de stat Lansig a informat guvernul german despre hotarirea aliatilor, totodata instiintindu-l, ca poate sa trimita reprezentantii sai la Comandantul suprem al trupelor aliate maresalul Foch, care e imputernicit sa le inmineze conditile armistitiului.

Catre acest timp situatia Germaniei era complet fara speranta, asa cum toti aliatii ei de acum capitulasera. Pe 29 septembrie - Bulgaria; 30 octombrie pe bordul crucisatorului englez «Agamemnon» linga Mudros - Turcia; iar la 3 noiembrie in Paduia - Austro-Ungaria. Catre acest timp aceasta din urma nu mai exista - monarhia Habsburgilor s-a discompus in state independente.

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

Evenimentele din Germania la acea vreme capatase un caracter de avalansa - la 3 noiembrie in tara s-a inceput revolutia. Conducerea ei militaro-politica a hotarit sa inceapa cit mai urgent tratativele despre armistitiu sau capitulare.

Armistitiul de la Compien La 7 noiembrie, seara, automobilul delegatiei germane in frunte cu Erzberger sub steagul alb a traversat linia frontului si cu trenul in dimineata zilei urmatoare a sosit la statia Retond in padurea Compien, unde se afla trenul lui Foch. In aceiasi dimineata delegatia a fost primita de maresal.

Fara sa le intinda nemtilor mina, Foch a intrebat:

-Ce doriti, domnilor?

-Noi dorim sa primim propunerile dumneavoastra despre armistitiu.

-O, noi nu avem nici un fel de propuneri despre armistitiu - a raspuns Foch - Noua foarte mult ne place sa prelungim razboiul.

-Dar noua ne trebuiesc conditiile dumneavoastra. Noi nu putem continua lupta.

-A, dumneavoastra inseamna ca ati venit sa cereti armistitiu. Aceasta e altceva.34

Impunindu-i in asa fel pe delegatii germani sa ceara armistitiul, Foch a ordonat sa li se citeasca conditiile. Germania se obliga in 15 zile sa elibereze teritoriile ocupate ale Belgiei, Frantei, Luxemburgului, sa paraseasca Alsacia si Lorena, Romania, sa si evacueze trupele din Austro-Ungaria si Turcia, sa predee Antantei 5 mii de tunuri, 3 mii de aruncatoare de mine, 5 mii locomotive, 5 mii automobile s.a. Antanta ocupa malul sting al Rinului, pe cind intretinerea armatei de ocupatie ii revenea Germaniei. Germania se dezicea de la tratatele de la Bucuresti si Brest-Litovsc. Armatele din Africa de Est trebuiau sa se predea in prizonierat. Prizonierii luati de nemti se reintorceau in patrie, iar prizonierii germani ramineau in prizonierat. FMM germana era supusa dezarmarii si internarii. Blocada Germaniei se pastra. Actiunile militare incetau peste 6 ore dupa semnarea armistitiului.

Conditiile armistitiului de la Compien dovedesc intentiile de a folosi Germania in lupta cu Rusia comunista. Art. 12 prevedea, ca armatele germane sa paraseasca teritoriul Rusiei numai atunci, cind aliatii vor considera, ca pentru aceasta a venit timpul. Iar in art. 16 se mentiona ca aliatii cu scopul pastrarii ordinii vor avea acces liber pe teritoriile evacuate de nemti la hotarele rasaritene.

Aceasta era cerere de capitulare. Delegatiei germane i-au fost oferite 72 ore pentru raspuns-pina la ora 11 dimineata 11 noiembrie. Delegatia a indreptat aceste conditii la Berlin, iar pina la venirea raspunsului a propus de organizat o consfatuire particulara cu reprezentantii comandamentului anglo-francez.

La aceasta consfatuire nemtii au declarat, ca conditiile Antantei sint imposibile. Ei amenintau, ca cererile, inaintate de Foch, vor impinge Germania in bratele bolsevicilor.

Indeosebi de ferm protesta delegatia germana contra ocupatiei regiunii Renane. Nemtii insistau hotarit contra demontarii industriei germane in raioanele provizoriu ocupate de aliati si erau pentru ca personalul german sa ramina pe loc. Eforturile lor principale se reduceau la aceea, de a pastra potentialul de productie a Germaniei intact.

Contrapropunerile germanilor i-au fost inminate lui Foch. Din Berlin delegatii au primit vestea, ca Wilhelm II e detronat si e creat un guvern in frunte cu social-democratul F. Ebert. Noul guvern i-a propus delegatiei sa inainteze obiectii contra celor mai necrutatoare revendicari ale aliatilor; in cazul respingerii obiectiilor - de semnat conditiile, dar in acelasi timp de-i declarat protest lui W. Wilson.

Reprezentantii germani i-au induplecat pe aliati sa convoace o noua consfatuire neoficiala a imputernicitilor ambelor parti, indicind insistent la «pericolul bolsevic». Si aceasta a dat rezultate: s-a micsorat cantitatea mitralierelor predate la 25 mii, a avioanelor - la 1700.

In zorii zilei lui 11 noiembrie 1918 conditiile armistitiului au fost semnate. La ora 11 a rasunat o salva de artilerie din 101 impuscaturi, cu care s-a sfirsit razboiul. El a durat 51 luni si doua saptamini. Razboiul pentru reimpartirea lumii s-a terminat. Incepea insasi reimpartirea.

4. PRINCIPALELE TOTALURI ALE RAZBOIULUI.

Dupa amploarea sa acest razboi n-a avut analogie in trecut. In sfera sa au fost atrase 34 de state, cu o populatie de peste 1 mlrd. de oameni sau 2/3 din populatia globului. Sub arma se aflau 70 mln. oameni din care 10 mln. au fost ucisi si 20 mln. raniti. Operatiile militare s-au petrecut pe un teritoriu de peste 4 mln.km². Numai cheltuielile militare directe ale statelor - participante au constituit peste 200 mlrd. dol.

Pe umerii oamenilor muncii au cazut greutati imense. Nivelul de viata a muncitorilor a scazut foarte mult, conditiile de munca s-au inrautatit brusc, a crescut gradul exploatarii. In acelasi timp razboiul a devenit cea mai rentabila sursa de cistig pentru capitalisti, profiturile carora au crescut nespus. Razboiul a dat un impuls gigantic zguduirilor revolutionare: in rezultatul revolutiilor burghezo-democratice s-au prabusit trei monarhii odioase - tarista, al Habsburgilor si Hohentolernilor. Razboiul a trezit o energie sociala colosala a proletariatului, in rezultatul careia a avut loc cea mai mare revolutie din istoria omenirii - revolutia din Octombrie din Rusia. Ea a devenit principalul rezultat al I razboi mondial si a programat dezvoltarea de mai departe a sec. XX, scindind lumea in doua sisteme. Sub influenta ei s-a intetit miscarea revolutionara a proletariatului vest-european si lupta de eliberare nationala a popoarelor coloniale si semicoloniale.

Radical s-a schimbat toata situatia internationala - pe ruinele a patru imperii reactionare s-au renascut multe state nationale. Germania dintr-un gigantic colos central-european a fost coborita la nivelul unui stat de mina a doua, iar Franta pe un timp si-a reintors pozitia de hegemon in Europa Occidentala In cadrul lumii capitaliste brusc s-a schimbat coraportul de forte in folosul SUA, devenite principalul bastion al capitalismului. Pe frinturile fostei Rusii tariste s-a nascut un nou stat - baza revolutiei comuniste mondiale. Anume confruntarea celor doua lumi a si determinat toata situatia internationala pentru multe decenii.