Metempsihoza
(gr. metempsychosis "deplasarea
sufletelor")
Prin metempsihoza se
intelege conceptia despre transmigrarea sufletelor, conceptie potrivit careia,
sufletul unui ens, eliberat "din
temnita de carne" prin "moartea trupului", se poate infatisa ca "locuitor" al
unui "trup-de-planta", al unui "trup-de-animal", ori chiar al unui "trup de
nou-nascut-ens-uman", "purificandu-se" astfel treptat, spre a se contopi, in
ultima instanta, cu "sufletul universal", in Dumnezeire.
Mitul metempsihozei este admirabil projectat in spatiile epice ale
romanului «Adam si Eva» de Liviu Rebreanu; Romulus Vulcanescu ne incredinteaza
ca «nu putem trece cu vederea romanul Adam si
Eva de Liviu Rebreanu,
care dezvolta la modul liric una din temele cardinale ale oricarei mitologii:
metempsihoza cu implicatiile ei (un ciclu expiator de mai multe reincarnari);
in Jurnal, Rebreanu descrie geneza romanului: o viziune lirica avuta
in adolescenta intr-o criza de friguri; iar in Caietele
de creatie descrie
evolutia elaborarii romanului pana la finisarea lui; pentru unele amanunte
revelatoare care descriu mitul metempsihozei ca
model arhetipal al rerincarnarii eroilor din romanul Adam si
Eva, reproducem
marturisirile din Jurnal referitoare la viziunea lirica repetata
in adolescenta, intalnirea cu o
necunoscuta de la Iasi,
a carei privire i-a adus aminte de viziunea din adolescenta, si recurgerea la teoria reincarnarii eroilor romanului, axat pe mitul
platonician al despartirii androginului in doua jumatati (barbatul si femeia)
care se cauta intr-un ciclu de sapte vieti terestre, toate ratate, pentru vini
nemarturisite, ca in a saptea viata cele doua fapturi ce s-au intalnit fugar,
dar nu si-au putut realiza dragostea, sa se recontopeasca intr-o faptura
androgina care astfel isi recastiga starea integrala genuina: "() In orice
caz, mie, din tot ce am scris pana acum, Adam si
Eva mi-e cartea cea
mai draga; poate pentru ca intr-insa e mai multa speranta, daca nu chiar
mangaiere, pentru ca intr-insa viata omului e deasupra inceputului si
sfarsitului pamantesc, in sfarsit, pentru ca Adam si
Eva e cartea iluziilor eterne (VMR, 614 sq.)
