Forma de guvernamant

Asa cum am aratat, forma de guvernamant indica modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme si este raportata in principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Potrivit formei de guvernamant, statele se impart in doua categorii: republici si monarhii.

Republica este acea forma de guvernamant in care organul care indeplineste functia de sef al statului este ales, de regula, pentru o anumita perioada.

Republicile pot fi prezidentiale sau parlamentare. In republicile prezidentiale, presedintele este ales prin vot universal direct si secret; in republicile parlamentare, presedintele este ales de catre parlament.

Republica semi-prezidentiala se caracterizeaza in principal prin alegerea Presedintelui prin vot universal direct si prin raspundere politica a guvernului fata de parlament.

Monarhia este acea forma de guvernamant in care organul care indeplineste atributiile de sef al statului este un monarh care ocupa tronul fie prin alocarea pe viata fie prin succesiune ereditara.

Monarhia poate fi: absoluta, adica monarhul este singurul organ suprem in stat si limitata sau constitutionala, adica atunci cand alaturi de seful statului sunt si alte organe care exercita puterea - parlamentul, guvernul si primul-ministru.

In monarhia constitutionala prerogativele monarhului sunt restranse, iar guvernul este emanatia parlamentului si detine puteri sporite.

Monarhia dualista se deosebeste de cea constitutionala prin faptul ca guvernul este numit de monarh si subordonat acestuia. Puterile monarhului sunt insa limitate prin atributiile conferite parlamentului.

TEME pentru referate:

Deosebirea dintre desconcentrare si descentralizare;

Avantajele si dezavantajele aplicarii principiului autonomiei administrative locale;

Deosebirea dintre controlul de legalitate si controlul de oportunitate, precum si intre controlul ierarhic si controlul de tutela administrativa;

Despre legitimitatea puterii de stat;

Comparatie intre autonomia administrativa a autoritatii locale intr-un stat unitar si autonomia administratiei locale intr-un stat federal.

BIBLIOGRAFIE

Ion Muraru      - Drept Constitutional si Institutii Politice, Ed. Actami, Bucuresti, 1997, p. 101; 28-29; 129-137

Tudor Draganu- Drept Constitutional si Institutii Politice, Targu Mures, 1993, p.114-142

Ion Deleanu - Drept Constitutional si Institutii Politice, Vol. I, Ed. EUROPA NOVA, p.130-161

Paul Negulescu -Tratat de drept administrativ, Bucuresti, vol. I, p. 609-615

Cristian Ionescu - Drept Constitutional si Institutii Politice, Vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 39-87