Structura misiunilor diplomatice

Structura misiunilor diplomatice

Aceasta structura este determinata de nevoile la care este chemata sa le rezolve in cadrul exercitarii functiei de reprezentare, de aparare a intereselor statului acreditat in relatiile cu statul acreditar. Structura misiunilor diplomatice este influentata, in zile noastre, si de locul ocupat de o tara in ordinea internationala, puterea economica financiara, militara si de alta natura, gradul de dezvoltare si incadrarea tarii in grupa celor post moderne sau premoderne, inclusiv statul de supra-putere.

Toate acestea, si nu numai, se verifica astazi, sub ochii nostri, cand economii emergente ca India, China, Brazilia, Rusia (afectate si ele de actualele crize globale) isi cer noi locuri si roluri in societatea contemporana. Si acest lucru se reflecta din plin in dimensiunea misiunilor diplomatice, structurii lor, numarul diplomatiilor, ofensiva diplomatica, mai ales in statele ramase in urma, unde negocierile vizeaza mai ales resursele energetice si de materii prime, problemele financiare, iar recent criza financiara si economica globala, alaturi de ele cele existente deja in aceste tari (criza alimentara, de exemplu).

Nu exista o schema general valabila, pentru marimea si structura misiunilor diplomatice, dar se are in vedere complexitatea si calitatea relatiilor dintre cele doua tari, pozitia politica, economica, militara si de alta natura a statului acreditar pe plan regional sau mondial, inclusiv in raporturile bilaterale, factori subliniati mai sus. Nu trebuie ignorate azi nici cerintele, influentele globalizarii si regionalizarii, faptul ca traim intr-o lume multipolara.

Se tine cont de asemenea de interesele statului acreditat, importanta sa pentru statul acreditar. Existenta astazi a mai multor poli de putere in lume, face ca si institutiile diplomatice sa capete noi forme, noii functii in interiorul acestor poli, dar si in raporturile exterioare.

Organizarea interna a misiunilor diplomatice este de competenta exclusiva  statului acreditant. Exista si situatii in care apar anumite restrictii din partea statului acreditar, sau ale unor organisme in care are statul de membru cu drepturi depline.

Pe baza practicii internationale se poate vorbi de urmatoarea schema a misiunii diplomatice: cancelaria, sectia politica, sectia economica si comerciala, biroul militar, sectia sau biroul cultural, sectia sau biroul de presa, sectia consulara.  

In practica tarii noastre, in general, este vorba de sectia politica, sectia economico-comerciala, sectia culturala, de presa, consulara si unele sectoare functionale, respectiv secretariat, sectorul financiar-contabil, sectorul administrativ-gospodaresc.

Cancelaria ocupa locul principal in misiunea diplomatica. Aici se primesc, sunt pregatite si trimise toate documentele care cad in competenta sefului de misiune, unde se coordoneaza munca tuturor celorlalte sectii. Cancelaria rezolva problemele cetatenilor statului acreditant si tot aici se gasesc codurile diplomatice si arhivele. Sectia politica se ocupa de chestiuni politice si de ordin general, atat interne cat si externe. Ea vizeaza, de obicei, relatiile cu organele de conducere, cu oamenii politici si de alta natura ai statului acreditar. De acest lucru se ocupa seful misiunii insusi, si sfatuit de alti diplomati specializati pe aceste probleme. In general, cei care se ocupa de problemele politice trebuie sa aiba un bagaj de cunostinte mult mai larg, sa dispuna de capacitatea de adaptare la situatii, uneori cu totul neprevazute. Abilitatea, in asemenea cazuri este una din cerintele unui bun diplomat. Din nou, se cere cultura diplomatica si experienta.

Sectia economica si comerciala vizeaza dezvoltarea relatiilor economice, in general, a celor comerciale in special, intre cele doua state. Diplomatia comerciala in multe cazuri este o secventa distincta a diplomatiei economice. Aceste sectii economice si comerciale realizeaza in esenta o serie de functii care vizeaza transformarea cooperarii economice externe in factor principal de crestere si dezvoltare economica. Unele functii sunt asemanatoare cu functiile diplomatiei economice. Functiile acestor sectii sunt:

1. Functia de informare  cu caracter economic si de studiere a pietei

Personalul acestei sectii studiaza economia statului acreditar sub toate aspectele ei, printre actele productia, consumul, situatia financiara a statului acreditar, cat si raporturile comerciale cu tertii. In acelasi timp incercarea sa descopere si posibilitatile de cooperare ale statului acreditant care ar putea fi realizate in viitor in zona respectiva. Este vorba de  identificare anticipata a posibilitatilor. Aceasta functie se coreleaza azi tot mai intens si cu diplomatia corporatista, activitatea IMM-urilor si a altor actori economici nationali si externi.

2. Functia de asistenta

Pregateste si negociaza, sau participa la negocierea unor acorduri economice si comerciale sau financiare ale statului sau. Vegheaza de asemenea, la aplicarea acestor acorduri si a oricaror ale aranjamente, la derularea schimburilor comerciale, a altor contracte comerciale, inclusiv alte activitati dar si cu implicatii de ordin economic si comercial. Personalul specializat din aceasta sectie intervine ori de cate ori apar probleme in derularea activitatii economice, in general, a celor comerciale, in special. O influenta deosebita asupra activitatii economice ale misiunilor diplomatice sau sectiei economice o are natura politicii economice promovate de statul acreditant, respectiv interventionista, in care statul joaca un rol important in sfera relatiilor economice externe, sau neoliberala - economie libera de piata, unde are rolul determinant piata. Misiunile diplomatice intervin mai ales cand apar imperfectiuni in actiunea pietei libere. Edificatoare este actuala criza economica si financiara globala care, in genere, a fost dominanta de economia si politica pietei libere, iar acum se cere insistent interventia statelor prin masuri directe si rapide. Pe plan teoretic, se intensifica din nou disputa intre interventionism si neoliberalism

3.Functia de prospectare a posibilitatilor concrete de amplificare si diversificare a schimburilor comerciale sau alte forme de cooperare, prezentand date si informatii economice pentru agentiile nationale privind posibilitatile de cooperare cu parteneri din statul acreditar. De astadata, se imbina activitatea proprie misiunilor, sectiilor economice, diplomatice, cu diplomatia comunitara (intergrationista), care defineste o politica externa, inclusiv comerciala, economica, in interior sau exterior fata de terti. Prin negocieri - bine motivate - pot fi obtinute si o serie de derogari temporare.

4. Functia de promovare a comertului foloseste ca mijloace, printre altele, publicitatea, participarea la targuri si expozitii, promovarea relatiilor cu diferite cercuri de afaceri, inclusiv cu institutiile specializate in acest scop. Deruleaza de asemenea negocieri cu autoritatile statului de resedinta care sa conduca la cresterea schimburilor comerciale, la obtinerea de facilitati monetare si financiare, la reducerea sau eliminarea tarifelor vamale etc. In cadrul acestei functii nu trebuie ignorate nici relatiile, negocierile cu CMN-urile din statele unde activeaza (diplomatia corporatista), dar si actiuni privind IED.

De problemele economice se ocupa atasatul comercial. Dar, in ultimii ani, sarcinile in acest plan revin si sefilor misiunilor diplomatice, sau alti diplomati, ministri, ce se deplaseaza in alte state. In unele misiunii diplomatice actioneaza si un birou financiar care se apleaca prioritar asupra studiilor privind politica valutara, investitiile straine, importul si exportul de capital, evolutiile burselor de valori si marfuri, si altele. Se poate vorbi in anumite cazuri de o diplomatie financiar-valutara, mai ales in contextul unor dereglari (ca cele actuale) ale sistemului financiar international integrat la aceasta scara. De multe ori spatiul acestei activitati il constituie diplomatia dintre misiunile diplomatice si institutiile specializate ale statului in care se regaseste, dar si raporturile cu institutiile specializate cu caracter regional sau mondial.

Functiile economice ale misiunilor diplomatice se situeaza astazi in primul plan al preocuparilor lor. Aceste eforturi se conjuga cu cele ale altor organisme economice ale statului lor, inclusiv du diplomatia la nivel inalt.

Sectia atasatului cultural este de data relativ mai recenta si se ocupa de cunoasterea si afirmarea culturala in exterior, dar si procesul invers. Se folosesc o serie de procedee si mijloace care trebuie sa conduca la intensificarea relatiilor culturale. Trebuie insa atrase in aceste sarcini, si personalitati nationale care reprezinta cultura si arta in general. Principalele sarcini ale acestei sectii sunt: realizarea cunoasterii in tara de resedinta a culturii nationale din statul acreditant; dezvoltarea colaborarii in domeniul cultural-stiintific; raspandirea spre cunoastere a operelor stiintifice si artistice nationale; participarea la pregatirea in incheierea de acorduri culturale si supravegherea lor; organizarea de expozitii si manifestari artistice etc. Cerinta intensificarii activitatilor culturale promovate de misiunile diplomatice apare cu atat mai necesara , cu cat, urmare globalizarii culturale, se produc unele mutatii negative, privind promovarea culturii nationale, pastrarea traditiilor, chiar pierderea identitatii nationale, inlocuite de mimetism, imprumut de obiceiuri, activitati straine, incompatibile cu cele nationale.

Asemenea activitati permit atat un contact mai strans cu cultura si civilizatia universala, dar si cunoasterea dimensiunii contributiei nationale la tezaurul culturii universale. Dupa parerea noastra, dimensiunea culturala a relatiilor internationale va avea un rol tot mai important, avand in vedere de exemplu procesul globalizarii vietii in general, si efectele sale, inclusiv pe planul culturii, educatiei, traditiilor, specificului national.

Aparitia sectiei de presa este si ea de data relativ mai recenta, incepand cu al doilea razboi mondial. Are rol in raspandirea prin mass-media din statul acreditar, de informatii si stiri din domeniul economic si social, a orientarilor de politica externa, a capacitatii si potentialului de colaborare in viata internationala pe multiple planuri a statului acreditant. Aceasta sectie transmite totodata statului sau informatii despre statul acreditar privind viata interna, de manifestarea unor crize, sistemul partidelor politice, dimensiunea problemelor politie, economice si sociale, ca si informatii despre politica externa. O asemenea activitate devine azi o necesitate tot mai acuta. Comunicarea, circulatia stirilor si ideilor reprezinta azi, dar mai ales in viitor, o necesitate de prima importanta. O societate informala isi poate mari capacitatea de adaptare a actiunilor sale in exterior, in functie de stirile primite, si de veridicitatea lor.

Biroul atasatului militar are atat functii de reprezentare, dar si de observare, precum si colaborare in acest domeniu. Are un rol deosebit numai in unele state care au relatii mai aprofundate in planul colaborarii in productia de tehnica militara, pregatirea de cadre, comercializarea acestor produse, etc.

Pentru noi o asemenea activitate capata dimensiuni, mai ales in ultimii ani, odata cu integrarea in NATO. Implicatiile sunt importante si pentru alte domenii de activitate, in principal economia, tinand cont ca aceasta organizatie are in prezent rol si functii de aparare si securitate comuna, dar si in plan politic, economic, etc.

Intr-o serie de cazuri, respectiv cand nu exista consulate separate de misiunile diplomatice sunt organizate si sectii consulare. Aria de actiune a acestor sectii este mult mai redusa si se ocupa, in general, de vize si pasapoarte, acte administrative si teritoriale, asistenta si protectie consulara, mai ales azi, cand are loc o miscare generala a oamenilor, tot mai numeroasa si pe spatii intinse, cand fenomenul migratiei, licite si ilicite, se desfasoara ca o problema la scara regionala, comunitara sau globala.

De aceea, in unele structuri ale misiunilor diplomatice, exista si un birou pentru migratii in cadrul statelor care promoveaza mai intens o politica de emigrare sau imigrare. Aceste sectii sau birouri isi desfasoara propria activitate, dar in acelasi timp se informeaza reciproc cu ambasada asupra mersului activitatii lor.