Gimnastica terapeutica

Alaturi de tratamentul medicamentos nursingul bolnavului cuprinde gimnastica terapeutica si masajul terapeutic.

Definitie - gimnastica terapeutica reprezinta un ansamblu de miscari fizice dirijate care influenteaza respiratia, circulatia si nutritia.

Gimnastica terapeutica se practica organizat in sali speciale, la patul bolnavului si la domiciliu.

Scopul gimnasticii terapeutice este urmatorul:

• asigura dezvoltarea armoniaosa a organismului
• previne complicatiile care apar datorita repausului indelungat
• combate pozitia antalgica
• combate unele pozitii vicioase
• indeparteaza unele dereglari fizice

Se practica la toate varstele incepand de la sugari si terminand cu omul invarsta. Gimnastica terapeutica regleaza functiile organismului. Efectele gimnasticii terapeutice se pot vedea imediat sau tardiv.

Efectele imediate:

• activeaza circulatia, repartizand mai judicios masa sanguina
• creste debitul cardiac
• creste ventilatia pulmonara
• normalizeaza ritmul respiratiei

Efecte tardive:

• creste rezistenta, forta si viteza de miscare a organismului
• restabileste valorile normale ale tensiunii arteriale
• intensifica organismul si il tonifica
• creste capacitatea functionala a inimii si plamanului

Gimnastica medicala este folosita atat in prevenirea bolilor cat si in tratamentul curativ al acestora. Gimnastica terapeutica se face specific pentru fiecare aparat sau sistem.

Metodele folosite in gimnastica terapeutica depind de scopul urmarit, acesta putand fi preventiv sau curativ.

1. Gimnastica pentru aparatul respirator

Scop:

cresterea capacitatii vitale

imbunatatirea ventilatiei  pulmonare

activeaza schimburile gazoase la tesuturi si organe

corecteaza devierile cutiei toracice si ale coloanei vertebrale

imbunatateste ventilatia si perfuzia plamanului

corecteaza pozitiile vicioase

Terapeutul efectueaza asupra bolnavului exercitiile de respirat cu toate elementele respiratorii spontane si apoi elementele respiratorii de rezistenta cu strangerea treptata a bazelor pulmonare. Respiratia poate sa fie: superficiala, profunda, diafragmatica si abdominala.

La respiratia pulmonara participa membrele superioare, inferioare si trunchiul. Respiratia dirijata se face in toate pozitiile, dar cu preferinta in ortostatism si decubit dorsal.

Contraindicatii:

hemoragii

afectiuni inflamatorii

fracturi

neoplasme in stadiu avansat

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

2. Gimnastica pentru aparatul cardio-vascular

Scop:

activarea circulatiei generale si combaterea stazei sanguine

prevenirea emboliilor

evitarea escarelor de decubit

Gimnastica pentru aparatul cardio-vascular se incepe cu miscari pasive lente ale membrelor, capului si trunchiului. La toate miscarile se indica pauze dupa care urmeaza miscarile active, care consta in mobilizarea bolnavului daca medicul indica aceasta in functie de stadiul afectiunii cardio-vasculare a bolnavului. Durata sedintei este intre 5-10 minute pe zi, la patul bolnavului la bolnavii cu afectiuni cardiace acute. La bolnavii in faza de compensare cardio-vasculara gimnastica terapeutica se prelungeste la 15-20 de minute pe zi, urmata de plimbari usoare.

3. Gimnastica pentru abdomen

Scop:

combaterea hipotoniei musculare care are tendinta la distensie

actioneaza asupra diafragmului si perineului

Se practica in:

obezitate

constipatii cronice

ptoze viscerale

Se incepe cu exercitii de contractare urmate de relaxare a musculaturii abdominale bolnavul stand in pozitie dorsala, apoi se efectueaza flexia si extensia membrelor inferioare pe abdomen. Durata acestor exercitii este de 20-30 de minute, timp in care se dirijeaza respiratia bolnavului.

Din 10 in 10 minute pozitia bolnavului va fi schimbata din decubit dorsal in decubit lateral stang , drept, ventral, sezand , ortostatism, coate si genunchi. Gimnastica se poate efectua si prin alergatul pe loc, sarituri usoare si insurubarea capului. Se interzice gimnastica in afectiunile abdominale si ginecologice.

4. Gimnastica pentru aparatul locomotor

Scop:

intarirea functionalitatii muschilor, ligamentelor si articulatiilor

Aceasta gimnastica se face prin miscari dirijate, ritmice, alternative care mobilizeaza articulatiile, musculatura, normalizeaza excitabilitatea si creste elasticitatea. Nu se face in perioade de boala.

Indicatii:

-poliartritele cronice - cand este nevoie de miscari ample ale articulatiilor

- pentru afectiunile coloanei vertebrale prin miscari de rotatie a trunchiului in toate directiile insotite de miscari de respiratie si circulatie supravegheate. Bolnavul este asezat calare pe scaun, in coate si genunchi, sau pe genunchi.

In afectiuni cu contracturi se fac miscari cu amplitudine mica in jurul axei fiziologice ale articulatiilor. Miscarile se repeta in cursul aceleasi sedinte si se combina cu masaj, raze ultraviolete si fizioterapie.

Amplitudinile se maresc progresiv urmate apoi de relaxare in extensie cu forta mica. La gimnastica participa membrul in intregime pentru ca functia sa se restabileasca ca un organ intreg. Daca membrul a fost imobilizat mai mult timp sau dupa procese inflamatorii se incepe gimnastica sub apa incepand de la degete spre radacina membrului. Pentru cresterea fortei musculare se fac exercitii impotriva rezistentei mecanice (prin ingreunare).

5. Gimnastica pentru tratamentele sechelelor dupa imbolnavirea SNC-ului (pareze, paralizii)

Gimnastica terapeutica in aceste afectiuni se face dupa o perioada care sa excluda repetarea evenimentului.

Paraliziile spastice dupa traumatisme cerebrale necesita:

exercitii lente, pasive cu amplitudine mica, apoi amplitudine moderata

urmeaza cresterea amplitudinii miscarilor dupa o perioada stabilita de medic

muschii contractati spastic se intind treptat cu mare atentie fara a produce dureri bolnavului

membrul lezat se misca cu ajutorul celui sanatos

la inceput se fac miscarile pasive, urmate de miscarile active

se trece apoi la miscari obisnuite: mersul lent, inchiderea nasturilor, usoare miscari de aplecare, etc.

Dupa encefalite se fac miscari coordonate, mersul lent, aplecari lente, in incaperi bine aerisite cu ionizatii dirijate ale aerului.

Toate miscarile bolnavilor se fac in functie de deficitul motor pe care il prezinta. Bolnavul trebuie mobilizat in toate pozitiile din ora in ora pentru preintampinarea escarelor si a pneumoniei hipostatice.

Dupa paralizii flasce din poliomielita se lasa sa treaca perioada congestiva de 2-3 saptamani, apoi se fac miscari pasive a membrelor de catre personalul medical. Se prinde membrul paralizat si se fac miscari fine in jurul axului membrului fara a produce dureri mari, miscarile efectuandu-se foarte lent si la temperatura de 37 sC.

Toate aceste miscari sunt urmate de masajul superficial, urmate apoi de miscari constientizate cu aprobarea bolnavului.

6. Gimnastica medicala in timpul sarcinii si lehuziei

Scop:

intarirea tonusului muscular abdominal si genital cu prevenirea relaxarii lor

restabilirea functionalitatii fiziologice a tubului digestiv si a vezicii urinare

In prima jumatate de sarcina se aplica exercitii de respiratie, mobilizarea articulatiei coxo-femurale si tonifierea muschilor micului bazin.

La lehuze se incepe din prima zi a nasterii daca nasterea a decurs normal cu miscari in pat culcata prin exercitii de respiratie diafragmatica, cu flectarea coapsei pe bazin, abductia membrelor inferioare in pozitia flectata pe bazin. Din ziua a patra de lehuzie exercitiile se fac in pozitie sezanda, iar la 7 zile exercitiile se fac in ortostatism.

7. Gimnastica terapeutica la copil

Scop:

corectarea devierilor patologice ale coloanei vertebrale (scolioza, lordoza)

Indicatii:

malformatii congenitale ale toracelui

picioare strambe sau plate

torticolisul congenital

La aceste efectiuni se fac miscari progresive ale muschilor si articulatiilor, urmate apoi de masaj si gimnastica respiratorie. Pentru coloana vertebrala se fac exercitii locale pentru regiunea deviata si exercitii generale la spaliere.

Pentru luxatia congenitala coxo-femurala copilul va fi imobilizat in aparat gipsat, apoi vor urma miscari de mers inainte, inapoi, lateral pentru musculatura fesiera si a coapselor. Se completeaza prin mentinerea echilibrului pe un singur picior urmata apoi de masaj.

Alte indicatii ale gimnasticii terapeutice la copii:

rahitici

distrofici

obezi

stare postpoliomielita

dupa scoaterea aparatului gipsat, etc.

Copii mici trebuie antrenati la gimnastica prin diferite jocuri:

Exemplu: pentru afectiuni pulmonare se invita copilul sa umfle baloane, sa stinga lumanari sau jocuri cu mingea.

La copil mersul se face pe suprafete netede impartite in carouri colorate. La picior plat este indicat mersul pe bicicleta sau joc prin umblat pe varfuri. Intre jocuri se fac pauze de 10 minute, iar la exercitiile de corectare a deficientelor pauza va fi de 45 de minute.