Simptomatologia in intoxicatii - simptomatologia digestiva de origine toxica

"Nimic nu este mai variabil ca simptomatologia clinica a unei intoxicatii acute (E. C. Habib).

Simptomatologia intoxicatiilor este complexa si nespecifica, ceea ce face dificila stabilirea diagnosticului, precum si sistematizarea manifestarilor clinice in cursul intoxicatiilor acute.

Intoxicatiile acute determina cel mai frecvent patru sindroame clinice mai importante: digestiv, cardiovascular, respirator, neuropsihic. La acestea se mai asociaza, in functie de toxic si alte simptome ca: simptome renale, hepatice, modificari hematologice, cutanate, locomotorii si metabolice.

1. Simptomatologia digestiva de origine toxica

Simptomele digestive sunt, in general, primele care apar din intregul cortegiu de manifestari clinice.

Diareea acuta, insotita de colici, voma, apare in intoxicatiile cu saruri ale metalelor grele, fluoruri, fenolftaleina, halogeni, arsen, ciuperci toxice, acizi si baze tari.

Hemoragiile digestive sunt rezultatul actiunii locale a substantelor iritante, corozive (acizi si baze corozive, permanganat de potasiu, arsen, salicilati, saruri ale metalelor grele, fenoli etc.) sau consecinta unui sindrom hemoragic toxic provocat de warfarina, plante toxice ce contin compusi anticoagulanti (sulfina), de aspirina, fenilbutazona, cortizon etc..

Stomatitele cu evolutie de la catarale pana la ulceroase, gangrenoase, sunt provocate de substante caustice.

2. Simptomatologia cardiovasculara de origine toxica

Manifestarile circulatorii insotesc majoritatea intoxicatiilor.

Colapsul cardiovascular de natura toxica este determinat de trei cauze principale: hipovolemia (consecinta diareei, varsaturilor, hemoragiei, plasmexodiei, provocate de toxicele caustice, colinergice, vasculare), vasodilatatia paralitica cu ruperea echilibrului intre spatiul vascular si masa circulanta (de exemplu, in intoxicatiile cu depresoare ale SNC, azotiti etc.), scaderea fortei de contractie a inimii - colaps cardiogen (de exemplu, in intoxicatiile cu substante cardiotrope).

Tulburarile cardiace sunt diverse, in functie de toxic. Bradicardia se constata in intoxicatiile cu anticolinesterazice (compusi organofosforici), plante toxice care contin glicozizi cardiotonici (ruscuta de primavara - Adonis vernalis, degetelul - Digitalis purpureea), digitalina. Tahicardia este provocata de toxice parasimpaticolitice, simpaticomimetice. Substantele toxice mai induc tulburari de conducere (antidepresoarele), perturbari de excitabilitate (digitalicele, aconitul), tulburari metabolice  (hipercalcemie, hipocalcemie), tulburari de repolarizare (digitalice, oxidul de carbon, hiperkaliemia).

3. Simptomatologia respiratorie de origine toxica

Sindromul de insuficienta respiratorie acuta de natura toxica se instaleaza ca urmare a mai multor cauze:

hipoventilatia centrala prin depresia centrilor respiratori bulbari in intoxicatia cu deprimante ale SNC (barbiturice, opiacee, alcool, tranchilizante), compusi organofosforici, alcaloizi, atropina, veratrina etc.;

paralizia musculaturii respiratorii in intoxicatiile cu cucuta (Conium maculatum), curarizante, compusi organofosforici;

tulburari de mecanica ventilatorie - in cursul convulsiilor de origine toxica;

obstructia cailor aeriene prin edem laringian - in intoxicatiile cu acizi si baze corozive, toxine sau toxice care provoaca soc anafilactic;

obstructia cailor aeriene prin hipersecretie - in intoxicatiile cu substante parasimpaticomimetice, compusi organofosforici - prin edem pulmonar acut - in intoxicatia cu ANTU, compusi organofosforici, clor, oxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat etc.;

scaderea "capacitatii de oxigen" a sangelui determinata de hemoliza - in intoxicatia cu plante ce contin saponine - de methemoglobinemie - in intoxicatii cu azotati, azotiti, clorati, sulfamide - de carboxihemoglobinemie - in intoxicatii cu oxid de carbon;

alterarea  metabolismului tisular oxidativ prin inhibarea unor sisteme enzimatice oxidative (citocromi, citocromoxidaza) - in intoxicatia cu cianuri, hidrogen sulfurat, opiacee, fluoruri.

Clinic, sindromul de insuficienta respiratorie acuta se traduce prin bradipnee sau tahipnee, dispnee, asfixie, modificarea culorii mucoaselor si pielii.

In intoxicatii, aerul expirat poate avea un miros specific: aliaceu in intoxicatii cu fosfor, arsen; de fenol, in intoxicatia cu creolina, fenoli; de migdale amare, in intoxicatia cu acid cianhidric, glicozizi cianogenetici; de urina de soarece, in intoxicatia cu cucuta; de amoniac, in intoxicatia cu uree.

4. Simptome neurologice de origine toxica

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Hiperexcitabilitatea cu convulsii este determinata fie direct de toxic, fie indirect prin hipoglicemie, hipocalcemie. Convulsiile constituie un element de orientare a diagnosticului in cazul intoxicatiilor cu stricnina, plumb, compusi organoclorurati, compusi organofosforici, camfor, etilenglicol, penicilina in doze foarte mari.

Hipoexcitabilitatea cu coma este provocata de numeroase toxice. In general, comele toxice nu lasa leziuni reziduale neurologice, cu exceptia unor cazuri de hipoxie cerebrala prelungita, convulsii sau encefalopatii acute toxice. Dintre toxicele care provoaca coma toxica se pot cita: oxidul de carbon, fosfura de zinc, hipnoticele, sedativele, tranchilizantele, atropina, nicotina, cianurile, bromurile, sarurile feroase, tetraclorura de carbon, azotitii, aspirina, antihistaminicele.

Manifestarile neurovegetative

Hipervagotonia este indusa de compusii organofosforici, carbamici, muscarina, ciuperci otravitoare (Amanita spp.).

Hipovagotonia este indusa de atropina, hioscianina, plante toxice: matraguna, maselarita, ciumafaie.

Paraliziile toxice sunt provocate de toxice anticolinesterazice (compusi organofosforici), plumb, nitrofuran, sulfamide, antibiotice (colistin, neomicina, sterptomicina).

Surditatea se intalneste in intoxicatiile cu antibiotice din grupa oligozaharidelor (streptomicina, gentamicina, kanamicina), chinina, salicilati.

Amauroza prin actiune toxica asupra nervului optic (nevrita optica) se produce in intoxicatia cu alcool metilic, arsen pentavalent, sulfura de carbon, chinina.

Midriaza este un simptom constatat in intoxicatiile cu anticolinergice (atropina, scopolamina), antihistaminice, cianuri.

Tulburari de termoreglare. Hipotermia este prezenta in majoritatea intoxicatiilor. Este provocata in special de toxicele deprimante ale SNC: barbiturice, fenotiazine. Hipertermia de origine toxica se constata in intoxicatii cu toxice convulsivante (dinitrofenol, dinitrocrezol), cafeina.

5. Simptome renale de origine toxica

Intoxicatia renala acuta se produce prin mai multe mecanisme, precum:

toxicitate renala directa: sarurile metalice (mercur, bismut, arsen), unele antibiotice (kanamicina, neomicina, streptomicina, tetraciclina), solventii organici (tetraclorura de carbon, etilenglicolul);

colaps vascular toxic care determina necroza tubulara de natura ischemica: ciupercile toxice, barbituricele, fenilbutazona;

obstructie tubulara: prin hemoglobina datorita hemolizei (plante care contin saponine - sapunarita, neghina etc.; tioglicozizi - mustarul salbatic; cupru) sau prin formarea de cristale si cilindri (sulfamidele, oxalatii).

Simptomele urinare sunt: poliurie cu hematurie (intoxicatiile cu cantarida, nitriti, lupin, feriga de camp), oligurie, anurie (intoxicatiile cu mercur, oxalati, ochratoxicoza), hemoglobinurie (intoxicatia cu plante care contin saponine, tioglicozizi, cupru), modificarea culorii urinei in galben inchis (intoxicatia cu santonina, fenacetina), in rosu (intoxicatia cu fenotiazina), verde (intoxicatia cu fenol).

6. Simptome hepatice de origine toxica

Hepatitele de origine toxica se pot clasifica in hepatite toxice adevarate (veritabile) si hepatite toxice prin hipersensibilitate fata de o anumita substanta.

Hepatitele toxice veritabile (citolitice, colestatice, steatozice, mixte) apar in urma expunerii la toxice hepatice: benzen, cloroform, tetraclorura ce carbon, fosfor, DDT, arsen, fenolftaleina, lupin, trifoi hibrid.

Hepatitele prin hipersensibilitate individuala se asociaza deseori cu fenomene de intoleranta (hipertermie, alergie) si se intalnesc in intoxicatiile cu fenuron, halotan, clorpromazina. Sunt mai frecvente la om.

7. Manifestari hematologice de origine toxica

Manifestarile hematologice cele mai frecvente in intoxicatii sunt:

methemoglobinemia, care se manifesta clinic prin culoarea cenusiu-bruna a mucoaselor aparente, dispnee, stare ebrioasa, astenie (intoxicatie cu azotati, azotiti, clorati, fenacetina, anilina, sulfamide, nitrobenzen, acetanilida);

hemoliza, care se manifesta clinic prin icter hemolitic, hemoglobinurie, tulburari cardiace (intoxicatii cu ciuperci otravitoare, plante care contin saponine, cupru, venin de vipera, penicilina etc.);

tulburarile de hemostaza prin: deficit de factori de coagulare (intoxicatii cu antivitamine K: warfarina, plante care contin compusi cumarinici - sulfina etc.);

insuficiente hepatocelulare toxice (intoxicatii cu benzen, fosfor);

trombocitopenie toxica (micotoxicoze produse de micotoxine cu proprietati radiomimetice - trichoteceni - elaborate de Fusarium spp., Stahybotris alternans);

coagularea intravasculara (intoxicatii cu Amanita phaloides, Colchicum autumnale, hemolize toxice);

fibrinoliza (rareori in intoxicatia cu arsen).

8. Tulburari locomotorii

Tulburarile locomotorii au origine diversa. Pot fi generate de toxicele cu efect vasoconstrictor si generator de cangrena (alcaloizii din Claviceps purpureea, seleniul - intoxicatie cronica, butenolidul elaborat de Fusarium tricinctum), de toxicele care produc modificari osoase (fluorul, zincul), de toxicele care produc paralizii (plumbul).

9. Tulburari metabolice de origine toxica

Acidoza metabolica se produce in intoxicatii cu salicilati, alcool, etilenglicol, in starile de soc toxic existente in intoxicatiile cu toxice care determina diaree abundenta cu eliminare de baze, in intoxicatii care determina insuficienta renala acuta.

Hiperglicemie produc salicilatii, substantele simpaticomimetice, corticoizii.

Hipoglicemie se intalneste in intoxicatia cu alcool, hidrazida acidului izonicotinic (HIN).

Hipocalcemie provoaca oxalatii, acidul oxalic, citratii, alcaloza respiratorie sau metabolica.

1.13. Modificari morfopatologice in intoxicatii

Medicul veterinar, conform legislatiei veterinare, are obligatia de a necropsia toate cadavrele.

In majoritatea intoxicatiilor, modificarile morfopatologice nu sunt caracteristice, dar totusi ele au un caracter orientativ. Uneori exista modificari specifice, cum ar fi culoarea, mirosul sau unele leziuni.

Instalarea rapida a rigiditatii cadaverice este caracteristica toxicelor convulsivante (stricnina, organoclorurate). Tardivizarea procesului de putrefactie se intalneste in clavacitoxicoza. Colorarea in galben intens a orificiilor oral si anal este caracteristica in intoxicatia cu dinitroortocrezolfosfat.

Pielea si mucoasele aparente sufera o serie de modificari de culoare: galben in intoxicatie cu toxice hepatice (fosfor), hemolitice (cupru, plante care contin saponine); visiniu in intoxicatii cu oxid de carbon, cianuri; brun-cenusiu in intoxicatii cu toxice methemoglobinizante (azotati, azotiti, sulfamide). Pe piele si mucoase mai pot sa apara leziuni primare precum: vezicule, pustule, necroze (in intoxicatii cu acizi tari, baze tari, sau ca o consecinta a fenomenului de fotodermatoza in intoxicatii cu fenotiazina, rivanol, piciorul cocosului).

La deschiderea cadavrului se pot observa modificari hemoragice in intoxicatii cu compusi cumarinici, micotoxine (stahibotriotoxina, tricoteceni, aflatoxina); fosforescenta la intuneric (intoxicatii cu fosfor); modificari de culoarea sangelui (culoare rosie-visinie in intoxicatii cu oxid de carbon); culoarea brun-ciocolatie in intoxicatia cu substante methemoglobinizante (azotati, azotiti, sulfamide, albastru de metilen, feriga); culoare neagra-verzuie in intoxicatia cu acid sulfuric; modificari de coagulare a sangelui (necoagulat in intoxicatii cu compusi oxicumarinici; coagulat masiv in intoxicatii cu venin de sarpe); colorarea tesuturilor in galben (intoxicatii cu substante toxice icterigene si hepatice).

Toxicele care patrund pe cale digestiva determina modificari ale segmentelor aparatului digestiv. Astfel, continutul gastric poate fi negricios (toxice corozive); galben (acid picric, DNOC); galben portocaliu (crom); albastru-verzui (cupru). Toxicele iritante, corozive, toxicele metalice, micotoxinele etc. determina congestie, ulcere, necroze ale mucoasei gastrointestinale.

Ficatul este frecvent afectat. Poate prezenta degenerescenta grasa masiva (fosfor), degenerescenta difuza (cloroform, compusi naftalenici, compusi clorurati, metale grele, lupin, trifoi hibrid), ciroza (aflatoxine, alcool).

Pancreatita hemoragica este considerata leziunea patognomonica in intoxicatia cu stricnina.

Meningoencefalita eozinofilica este leziunea histologica patognomonica in intoxicatia cu clorura de sodiu.

Pulmonii por prezenta congestie, edem (caracteristic in intoxicatia cu ANTU, fosfura de zinc).

Aparatul urinar este constant afectat. Se pot intalni: congestie renala (azotiti); nefroza necrotica (saruri de mercur, ochratoxina); nefroza hemoragica (cantarida). Culoare urinei se modifica  uneori in intoxicatii devenind galben inchis (acid picric, santonina, fenacetina), rosie (fenotiazina), verde inchis (fenoli). Unele toxice pot produce hematurie de origine renala sau vezicala (nitrati, clorati, lupin, feriga de camp), hemoglobinurie - culoare cafenie a urinei (mustar salbatic, cupru, clorati, coada calului).

Aparatul genital este afectat in intoxicatii cu azotiti (congestia, edemul sau chiar necroza placentei), micotoxine - zearalenona (degenerescenta ovariana, testiculara, congestie uterina, vaginala, vulvara).