Suportul vital de baza la adult

SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT

Suportul vital de baza (SVB) reprezinta mentinerea libertatii cailor aeriene, suportul ventilatiei si circulatiei fara ajutorul vreunui echipament cu exceptia dispozitivelor de protectie.

			Algoritmul Suportului Vital de BAza

1.Se asigura securitatea salvatorului, victimei si a persoanelor din jur.

2. Se evalueaza starea de constienta a victimei: se scutura usor de umeri si se intreaba cu voce tare: 's-a intamplat ceva?'; (fig.1)

Figura : Evaluarea starii de constienta

3A. Daca victima raspunde verbal sau prin miscare

se lasa in pozitia in care a fost gasita (cu conditia sa fie in siguranta), este evaluata starea victimei si, daca este necesar, se solicita ajutor;

se trimite o persoana dupa ajutor sau, daca salvatorul este singur, lasa victima si merge chiar el dupa ajutor;

salvatorul reevalueaza periodic victima.

3B. Daca victima nu raspunde

salvatorul trebuie sa strige dupa ajutor;

victima va fi asezata in decubit dorsal;

se deschid caile aeriene plasand o mana pe frunte si, cu blandete, se impinge capul spre spate, pastrand policele si indexul libere pentru eventuala pensare a nasului (daca va fi necesara ventilarea);

cu varfurile degetelor celeilalte maini plasate sub menton se ridica barbia victimei pentru a deschide caile aeriene. (fig.3)

Referat: 5 motive sa bei cat mai multa limonada Referat: Procesarea fructelor si legumelor

Figura 3: Deschiderea cailor aeriene

4. Mentinand caile aeriene deschise, salvatorul incearca sa stabileasca, timp de maxim 10 secunde, daca victima respira normal (se exclud miscarile ventilatorii ineficiente, "gasp"-urile) : (fig.4)

Figura 4: Evaluarea respiratiei

privind miscarile peretelui toracic anterior;

ascultand zgomotele respiratorii de la nivelul cailor aeriene superioare;

simtind fluxul de aer pe obraz.

In primele minute dupa oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri rare, zgomotoase. Nu trebuie confundate cu respiratia normala. Incercarea de a determina existenta unor respiratii normale privind, ascultand si simtind fluxul de aer, trebuie sa dureze cel mult 10 secunde. Daca salvatorul nu este sigur ca victima respira normal, trebuie sa actioneze ca si cum ea nu ar respira normal.

5A. Daca victima respira normal

se pune in pozitie de siguranta (vezi mai jos);

salvatorul va trimite pe cineva dupa ajutor, iar, daca este singur, va lasa victima si se va duce dupa ajutor;

se reevalueaza respiratia.

5B. Daca victima nu respira normal

salvatorul va trimite pe cineva dupa ajutor, iar daca este singur, va lasa victima si se va duce dupa ajutor; la intoarcere va incepe compresiile toracice

salvatorul ingenuncheaza langa victima

se plaseaza podul palmei pe centrul toracelui victimei (fig.5)

Figura 5: Pozitia mainii pe centrul toracelui

podul palmei celeilalte maini se plaseaza peste mana care se afla pe torace si se intrepatrund degetele mainilor, evitand astfel compresia pe coaste. (fig. 6). Pozitia mainilor trebuie sa fie astfel incat sa nu exercite presiune pe regiunea epigastrica sau pe apendicele xifoid

salvatorul se va pozitiona vertical deasupra toracelui victimei si, cu coatele intinse, va efectua compresia cu 4-5 cm a sternului (fig. 7)

dupa fiecare compresie, toracele trebuie sa revina la normal fara a pierde contactul mainilor cu sternul; compresiile si decompresiile se continua cu o frecventa de 100/minut (ceva mai putin de 2 compresii/sec)

compresiile si decompresiile trebuie sa fie egale ca intervale de timp.

Figura 6: Plasarea ambelor maini

                         

Figura 7: Pozitia corecta in compresiile toracice

6A. Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile

dupa 30 de compresii se redeschid caile aeriene prin impingerea capului si ridicarea mandibulei

se penseaza partile moi ale nasului folosind policele si indexul mainii de pe frunte (fig 8)

   

Figura 8: Pensarea nasului                                                  Figura 9: Ventilatie gura la gura

se deschide putin cavitatea bucala a victimei, mentinand insa barbia ridicata

salvatorul inspira normal, pune buzele in jurul gurii victimei asigurand o buna etanseitate si expira constant in gura victimei; in timpul expirului salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic anterior si va urmari mentinerea ridicata a acestuia timp de 1 secunda, ca intr-o respiratie normala; aceasta reprezinta o ventilatie eficienta (fig. 9)

se mentine capul in hiperextensie si barbia ridicata, se indeparteaza gura de victima si se urmareste revenirea toracelui la pozitia initiala, pe masura ce aerul iese din plamani

salvatorul inspira din nou si expira inca o data in gura victimei, astfel incat sa obtina doua ventilatii eficiente. Dupa aceasta, se repozitioneaza rapid mainile in pozitie corecta pe toracele victimei pentru a executa inca 30 de compresii toracice

se continua efectuarea compresiilor toracice si a ventilatiilor intr-un raport de 30:2

intreruperea compresiilor si ventilatiilor pentru reevaluarea victimei este indicata doar daca aceasta incepe sa respire normal; altfel, resuscitarea nu trebuie intrerupta.

Ghidurile actuale recomanda ca resuscitatorul sa administreze o ventilatie intr-o secunda, cu un volum de aer care sa determine expansionarea toracelui victimei, dar evitand ventilatiile rapide sau bruste. Aceste recomandari se aplica tuturor tipurilor de ventilatie din timpul RCP, incluzand atat ventilatia gura-la-gura cat si ventilatia pe masca si balon, cu sau fara suplimentare de oxigen.

Ventilatia gura-la-nas reprezinta o alternativa eficienta la ventilatia gura-la-gura in situatiile de trauma faciala severa sau daca gura nu poate fi deschisa, atunci cand victima este ventilata in apa sau cand este dificila obtinerea unei bune etanseitati prin ventilatie gura-la-gura.

Nu exista date publicate care sa evidentieze siguranta, eficienta sau posibilitatea de a ventila gura-la-traheostoma, dar poate fi folosita la o victima cu tub de traheostoma sau stoma traheala daca este necesara ventilarea acesteia.

Pentru aplicarea corecta a ventilatiilor pe masca si balon este nevoie de aptitudini practice si indemanare. Resuscitatorul trebuie sa reuseasca deschiderea cailor aeriene prin subluxatia anterioara a mandibulei fixand in acelasi timp masca pe fata victimei. Este o tehnica adecvata pentru resuscitatorii laici care lucreaza in anumite zone cum ar fi cele in care exista risc de intoxicatie cu cianuri sau expunere la alti agenti toxici. Exista si alte situatii specifice in care persoanele laice sunt instruite si reinstruite sa acorde primul ajutor care include executarea ventilatiei pe masca si balon. In aceste situatii ar trebui urmate aceleasi reguli stricte de instructie ca si in cazul personalului medical.

Daca ventilatiile initiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca intr-o respiratie normala, atunci, inaintea urmatoarei tentative:

se verifica gura victimei si se indeparteaza orice obstructie vizibila

se verifica din nou daca hiperextensia capului si ridicarea barbiei sunt corecte

oricum, nu trebuie incercata efectuarea a mai mult de doua ventilatii, inainte de fiecare reluare a compresiilor toracice

Daca la resuscitare participa mai multi resuscitatori, acestia ar trebui sa se schimbe la fiecare 1-2 minute pentru a evita epuizarea fizica. Efectuarea schimbului intre resuscitatori se va face cat mai rapid.

6B. Resuscitarea doar cu compresii toracice - poate fi efectuata, dupa cum urmeaza

daca salvatorul nu poate sau nu doreste sa administreze ventilatii gura-la-gura, atunci va efectua doar compresii toracice

in acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecventa de 100/minut

resuscitarea va fi oprita pentru reevaluare doar daca victima incepe sa respire normal; altfel resuscitarea nu trebuie intrerupta.

7. Resuscitarea va fi continuata pana cand:           

soseste un ajutor calificat care preia resuscitarea

victima incepe sa respire normal

salvatorul este epuizat fizic.

RECUNOASTEREA SCR

Ghidurile actuale privind recunoasterea SCR de catre persoanele laice recomanda inceperea RCP daca victima este inconstienta (nu raspunde la stimuli) si nu respira normal.

Palparea pulsului carotidian este o metoda inexacta in confirmarea prezentei sau absentei circulatiei sangvine. De asemenea, cautarea semnelor de circulatie sangvina prezenta (miscari, ventilatii, tuse) nu par sa confirme cu exactitate mai mare contractiile eficiente ale cordului.

Persoanele laice intampina dificultati in aprecierea prezentei sau absentei ventilatiilor eficiente la persoanele inconstiente. Aceasta se poate datora deschiderii inadecvate a cailor aeriene sau prezentei gaspurilor. Cand sunt intrebate telefonic de catre dispecerul de la serviciul de ambulanta daca victima respira normal, deseori persoanele laice confunda gaspurile cu ventilatia normala. Din aceasta cauza inceperea RCP este amanata. Respiratiile agonice sunt prezente la aproximativ 40% din pacientii in SCR. In perioada instructiei trebuie subliniat ca aceste gaspuri agonale apar frecvent in primele minute dupa instalarea SCR. Ele reprezinta o indicatie de incepere imediata a RCP si nu trebuie confundate cu respiratia normala.

SVB IN SPATII INGUSTE

In cazul SVB in spatii inguste efectuata de un singur salvator este recomandata efectuarea RCP peste capul victimei, iar in cazul existentei a doi salvatori, se recomanda pozitia-calare.

RESUSCITAREA CU DOI SALVATORI

Desi resuscitarea efectuata de doi salvatori este mai putin solicitanta, totusi este important ca ambii resuscitatori sa cunoasca complet algoritmul si sa fie antrenati. De aceea se recomanda ca aceasta tehnica sa fie rezervata specialistilor in resuscitare sau acelor salvatori care fac parte din grupuri antrenate.

Sunt de facut urmatoarele sublinieri:

chemarea ajutorului este o prioritate; astfel, un salvator incepe singur resuscitarea iar celalalt pleaca dupa ajutor;

se recomanda ca salvatorii sa stea de o parte si de alta a victimei; (fig. 10)

Figura 11 : Resuscitatea cu doi salvatori

se utilizeaza un raport de 30 compresii la 2 ventilatii; la finalul fiecarei serii de 30 compresii, salvatorul respectiv va fi pregatit sa administreze cele doua ventilatii; pentru o mai buna coordonare, cel care face compresiile poate numara cu voce tare;

ridicarea barbiei si extensia capului vor fi mentinute tot timpul resuscitarii; se administreaza cele doua ventilatii timp in care compresiile toracice se intrerup; acestea se reiau imediat dupa a doua ventilatie, asteptand doar ca salvatorul sa indeparteze buzele de pe fata victimei;

daca salvatorii vor sa faca schimb de locuri, pentru ca de obicei, cel care face compresiile toracice oboseste, acesta trebuie sa se faca cit mai rapid cu putinta.