Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Ce este patrimoniul, din punct de vedere juridic



Ce este patrimoniul, din punct de vedere juridic


1) Ce este patrimoniul, din punct de vedere juridic.

R. o universalitate juridica


2) Care sunt elementele care se desprind din trasatura juridica a patrimoniului de a fi o universalitate juridica.

R.a) patrimonial apare ca o masa de drepturi si obligatii legate intre ele sau ca o grupare a mai multor mase de drepturi si obligatii, fiecare avand un regim juridic determinat;

b) drepturile si obligatiile sunt distincte de universalitate in sensul ca schimbarile ce se produc in legatura cu drepturile si obligatiile sunt avute in vedere numai sub aspectul lor valoric.

3) Constituie caractere juridice ale patrimoniului .

R. Patrimoniul este o universalitate juridica;

Orice persoana are un patrimoniu;

Patrimoniul este unic;

Patrimoniul este divizibil;

Patrimoniul este inalienabil.

4) Cum se explica divizibilitatea patrimoniului.



R. Divizibilitatea inseamna ca acesta poate fi impartit in mai multe mase de bunuri, fiecare dintre ele avand un regim juridic diferit.

5) Ce functii indeplineste patrimoniul.

R. -patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari;

-patrimoniul explica si face posibila subrogatia reala cu titlu particular;

-patrimoniul explica si permite transmisiunea universala si transmisiunea cu titlu universal.

6) Care sunt caracterele juridice ale patrimoniului.

R. Patrimoniul este o universalitate juridica;

Orice persoana are un patrimoniu;

Patrimoniul este unic;

Patrimoniul este divizibil;

Patrimoniul este inalienabil

7) Cum se clasifica drepturile patrimoniale.

R. drepturi reale;

drepturi de creanta.

8) Care subiect este determinat/nedeterminat in cazul drepturilor reale.

R. dreptul absolut

9) Care sunt caracterele juridice ale drepturilor reale.

R. drepturile reale sunt drepturi absolute, opozabile erga omnes;

drepturile reale au un character perpetuu sau limitat;

drepturile reale sunt limitate ca numar;

dreptul de urmarire si dreptul de preferinta.

10) Ce este dreptul de urmarire.

R. Dreptul de urmarire este posibilitatea recunoscuta titularului unui drept real, de a pretinde restituirea bunului de la orice persoana la care acesta s-ar afla.

11) Ce este dreptul de preferinta .

R. Dreptul de preferinta consta in posibilitatea conferita de dreptul real titularului sau de a fi satisfacut cu prioritate fata de titulari altor drepturi.


12) Ce caractere juridice prezinta drepturile de creanta .

R Dreptul de creanta este un drept

Drepturile de creanta sunt nelimitate ca numar;

Dreptul de creanta nu da nastere dreptului de urmarire si dreptului de preferinta.


13) Ce sunt obligatiile reale .

R. 0 categorie juridica intermediara intre drepturile reale si drepturile de creanta si constau in anumite indatoriri prevazute expres de lege sau conventia partilor a caror existenta determinata, de regula, de stapanirea unui lucru.


14) Ce sunt obligatiile reale de a face .

R. sunt indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor.


15) Sunt drepturi reale principale .

R. Drptul de proprietate

Dreptul de uz, dreptul de uzufruct, dreptul de abitatie, dreptul de servitute,dreptul de superficie.


16) Sunt drepturi reale accesorii .

R. dreptul de gaj;

dreptul de ipoteca;

privilegiile;

dreptul de retentie.


17) Ce este posesia .

R.Posesia este stapanirea de fapt a unui bun, care, din punct de vedere al comportarii posesorului, apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real.

Posesia reprezinta o stapanire de fapt a unui bun sin u se confunda cu proprietatea care este o stare de fapt.


18) Cum se pierde posesia .

R. Posesia se pierde daca ambele elemente sau cel putin unul dintre cele doua elemente constitutive ale acesteia dispar.


19) Cum se realizeaza dobandirea posesiei .

R. Pentru a fi dobandita posesia este necesar sa fie intrunite ambele sale elemente constitutive.


20) Care sunt viciile posesiei.

R. discontinuitatea, violenta, clandestinitatea, echivocul.



21) Care sunt efectele juridice pe care le produce posesia.

R. - posesia creeaza o prezumtie de proprietate;

- posesorul de buna-credinta dobandeste fructele lucrului, asupra caruia se exercita posesia;

-posesia este aparata prin actiunile posesorii;

-posesia exercitata in termenul si in conditiile prevazute de lege determina dobandirea de catre posesor, prin efectul uzucapiunii a dreptului de proprietate asupra bunului posedat.


22) Prin ce fel de actiune se realizeaza protejarea posesiei.

R. Actiunea posesorie


23) Ce caractere juridice prezinta actiunile posesorii.

R. actiuni reale;

actiuni imobiliare


24) Ce conditii se cer pentru exercitarea actiunii posesorii generale - in

complangere

R. a) sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;

b) reclamantul sa faca dovada ca, inainte de tulburare sau deposedare a posedat bunul cel putin un an;

c) posesia reclamantului sa fie o posesie utila, adica neviciata.


25) Ce este actiunea posesorie speciala - reintegranda - .

R. Actiunea posesorie speciala este specifica pentru apararea posesiei atunci cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta.


26) Care sunt atributele dreptului de proprietate.

R. atribute de posesie, folosinta si dispozitie asupra unui bun.


27) Ce caractere juridice prezinta dreptul de proprietate.

R. Dreptul absolut, dreptul exclusiv, dreptul perpetuu;

Drept al carui continut si limite sunt stabilite de lege.


28) Cum se clasifica proprietatea in raport de titular.

R.Propietate publica si propietate private.


29) Care sunt drepturile copartasilor in cazul proprietatii comune pe cote - parti

obisnuite sau temporare.

R. dreptul copartasilor cu privire la intregul bun.


30) Ce este domeniul public .

R. Este o totalitate de bunuri ce formeaza obiectul propietatii publice.

31) Includerea bunurilor in domeniul public se face in functie de urmatoarele criterii.

R. Declaratia legii;

Natura bunurilor;

Afectiunea bunurilor.


32) Ce bunuri intra in alcatuirea domeniului public.

R. Bunurile domeniale.


33) Cum se dobandeste proprietatea publica.

R.-expropriere pentru cauza de utilitate publica
-achizitii publice efectuate in conditiile legii
-pe cale naturala
-prin acte de donatii/legate acceptate de guvern/consiliul judetean/local, daca bunul intra in domeniul public;

-prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ- teritoriale in domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica.

34) Care sunt subiectele dreptului de proprietate publica .

R. Statul pentru bunurile din domeniul public de interes national;

Unitatile administrativ teritoriale, pentru bunurile din domeniul public de interes local.

Persoane fizice si personae juridice.

35) Care este regimul juridic al bunurilor proprietate publica.

R. art.5 legea 213/1998 ?

- pot fi date in administrare
-pot fi concesionate
-pot fi date in folosinta gratuita
-pot fi inchiriate

36) Care sunt modalitatile juridice ale dreptului de proprietate.

R. -propietatea rezolubila;

-propietatea anulabila;

-propietatea comuna pe cote-parti.

37) Care sunt felurile proprietatii comune pe cote - parti.

R. -propietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara;

-propietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua.


38) Proprietatea comuna pe cote-parti prezinta urmatoarele caractere juridice .

R.-nici unul dintre copropietari nu este titularul exclusiv al unei fractiuni materiale din bun;

-fiecare copropietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proietate asupra bunului nedivizat din punct de vedere material.


39) Cum ia nastere proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara.

R. Aceasta se naste ca efect al deschiderii unei succesiuni atunci cand defunctul lasa mai multi dobanditori.


40) Sunt cazuri de proprietate comuna pe cote-parti fortata si perpetua.

R. a) copropietatea fortata asupra partilor commune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente;

b) copropietatea fortata asupra bunurilor commune necesare sau utile pentru flosirea a doua imobile vecine;

c) copropietatea fortata asupra despartiturilor commune;

d) copropietatea fortata asupra bunurilor considerate ca fiind bunuri de familie.


41) Ce este proprietatea comuna in devalmasie.

R. Este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai nu au determinaa cota-parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunurile apartinand deopotriva tuturor coproprietarilor.


42) Ce este partajul conventional sau voluntar.

R.Partajul conventional sau voluntar reprezinta acordul de vointa exprimat de toti copropietarii, in sensul incetarii propietatii commune.


43) Ce solutie poate adopta instanta de judecata in cazul partajului judiciar.

R. - partajarea in natura a bunului
-atribuirea bunului catre unul din copartasi
-vanzarea bunului si impartirea pretului


44) Caror acte juridice li se aplica regula unanimitatii.

R. - actelor de administrare
-actelor de dispozitie

45) Care este procedura exproprierii.

R. - actul de declarare a utilitatii publice se publica in Monitorul Oficial sau in presa locala
-propunerile de expropriere se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor
- despagubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau celorlalte persoane indreptatite

46) Din categoria actiunilor petitorii fac parte.

R. - actiunea in revendicare
-actiunea in granituire
-actiunea confesorie
-actiunea negatorie

47) Ce este granituirea.

R. Granituirea este actiunea reala prin care reclamantul solicita instantei sa determine, in contradictoriu cu paratul, prin semne exterioare, intinderea proprietatilor partilor.

48) Ce caractere juridice prezinta actiunea in granituire.

R. - actiune reala;
-actiune petitorie;

- actiune imobiliara;

- imprescriptibila

-declarativa in drepturi.

49) Actiunea in revendicare prezinta urmatoarele caractere juridice.

R.- este o actiune reala
-este o actiune petitorie

-este imprescriptibila sub aspect extinctiv.

50) Ce este actiunea in revendicare.

R.Actiunea in revendicare este actiunea reala, petitorie, prin care reclamantul solicita instantei de judecata sa-i recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si sa-l oblige pe parat la restituirea posesiei bunului

51) Cine poate sa exercite actiunea in revendicare.

R. proprietarul exclusiv al bunului

52) Care este obiectul material al actiunii in revendicare.

R. bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate in posesia nelegitima a paratului

53) Cine este titularul actiunii in revendicare .

R. nu poate fi decat proprietarul exclusiv al bunului

54) Care acte juridice constituie titlu in materia revendicarii imobiliare.

R. - actele juridice translative de proprietate
-actele juridice declarative de drepturi

55) In cazul actiunii in revendicare imobiliara, daca reclamantul are titlu, el va castiga procesul daca .

R. - titlul emana de la un tert
-data titlului este anterioara posesiei paratului

56) Care sunt bunurile mobile in privinta carora se aplica regula instituita de art. 1909 alin. 1 Cod civil.

R. - bunuri mobile corporale
-prin exceptie, bunuri mobile incorporale (titlurile la purtAtor)

57) Care sunt efectele actiunii in revendicare.

R. - restituirea lucrului revendicat
-restituirea fructelor
-restituirea cheltuielilor utile si necesare facute de posesor cu lucrul revendicat

58) In cazul admiterii actiunii in revendicare, cum se restituie cheltuielile .

R. -cheltuielile utile se restituie numai in masura sporului de valoare adus lucrului, calculat la data restituirii
-cheltuielile necesare se restituie integral

59) Cheltuielile necesare sunt .

R.sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru conservarea bunului

60) Prin uzucapiune se pot dobandi urmatoarele drepturi.

R.dreptul de propietate private si dezmembramintele acestuia, uzufructul,uzul, abitatia, servitutiile.

61) In sistemul Codului civil, formele uzucapiunii sunt urmatoarele .

R. uzucapiunea de 30 de ani
- uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani


62) Care sunt conditiile uzucapiunii de 30 de ani.

R. - posesia sa fie exercitata neintrerupt timp de 30 de ani
-posesia sa fie utila,adica neviciata.

63) Care sunt conditiile uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani.

R. - posesia sa se intemeieze pe un just titlu
-posesia sa fie exercitata cu buna-credinta
-posesia sa se exercite neintrerupt de la 10 la 20 de ani

64) Justul titlu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii.

R, -sa aiba data certa
-sa nu emane de la adevaratul proprietar
-sa existe si sa fie dovedit separat de bunaa-credinta

-sa cuprinda cu exactitate, in toata intinderea sa, bunul posedat si care urmeaza sa fie uzucapat.

65) Pot servi ca just titlu.

R.- hotararile judecatoresti care tin loc de contract de vanzare-cumparare

-actele translative de propietate incheiate cu o persoana care nu are calitatea de propietar;

-tranzactiunea incheiata pentru a stinge litigiul, prin care una din parti transfera celeilalte un imobil ce-i apartine, sub conditia ca acest imobil sa nu formeze obiectul litigiului respectiv;

-titlul anulabil.

66) In materia accesiunii imobiliare artificiale, este constructor de rea - credinta.

R. - detentorul precar al terenului pe care edifica o constructie,
-arendasul care a efectuat lucrari, constructii sau alte lucrari pe pamintul luat in arenda,
-persoana care foloseste terenul fara nici un titlu,
-persoana care foloseste terenul in baza unui titlu afectat de vicii, pe care le cunoaste.

67) Constituie cazuri de accesiune imobiliara naturala.

R. - avulsiunea;

-aluviunile;
- insulele si prundisurile;
-accesiunea animalelor;

68) Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune mobiliara.

R. - adjunctiunea
-specificatiunea
-confuziunea (amestecul)

69) Cum se constituie dezmembramintele dreptului de proprietate.

R. -prin lege,
-prin actul administrativ emis de autoritatea competenta
-prin destinatia proprietarului
-prin uzucapiune

-prin vointa omului.

70) Care sunt caracterele juridice ale uzufructului.

R. - drept real
-drept inacesibil
-drept temporar
-drept de folosinta

71) In functie de obiectul sau, uzufructul poate fi .

R. - uzufruct cu titlu particular
-uzufruct cu titlu universal
-uzufruct universal

72) Ce bunuri pot forma obiectul uzufructului.

R. - terenurile proprietate privata
-titlurile la purtator
-locuintele

-fondul de comert.


73) Care sunt modurile de constituire a uzufructului.

R. - lege
-vointa omului
-uzucapiune

74) Ce este dreptul de uz .

R. Este un drept real principal care confera titularului atributele de posesie si folosinta asupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane, dar numai in masura necesara acoperirii nevoilor personale si ale familiei sale

75) Cum se defineste dreptul de abitatie .

R. Este un drept real imobiliar conform caruia titularul are posibilitatea de a exercita atributele posesiei si folosintei asupra unui imobil cu destinatie de locuinta, apartinand altei persoane, dar numai pentru satisfacerea nevoilor personale de locuit si ale familiei sale

76) Dreptul de servitute prezinta urmatoarele caractere juridice .

R. -servitutea este un drept real principal derivat asupra lucrului altuia constituind un dezmembramant al dreptului de propietate;

-servitutea presupune doua bunuri imobile, prin natura lor,apartinand unor propietari diferiti;

-servitutea estea intotdeauna un drept imobiliar, deoarece nu poate fi stabilita decat cu privire la un bun imobil prin natura sa;

-servitutea este un accesoriu al fondului dominant si o sarcina impusa fondului aservit;

-servitutea are un caracter perpetuu, fiind determinat de perpetuitatea dreptului de propietate asupra fondului aservit;

-servitutea indivizibila.

77) Cum se clasifica servitutile dupa modul de constituire sau dupa originea lor.

R. - servituti naturale
-servituti legale
- servituti stabilite prin fapta omului

78) Care dintre urmatoarele servituti sunt servituti legale.

R. servitutea privind distanta plantatiilor, servitutea privind distanta lucrarilor intermediare pentru anumite constructii, servitutea de vedere, servitutea privind picatura stresinilor, servitutea de trecere, servitutiile speciale.

79) Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru dobandirea unei servituti prin

uzucapiune

R.- servitutea sa fie continua si aparenta
-posesia servitutii sa fie utila
- durata posesiei sa fie de 30 de ani

80) Prin ce actiune poate fi aparat sau inlaturat dreptul se servitute.

R. - actiunea confesorie de servitute
- actiunea negatorie
-actiunea posesorie

81) Dreptul de superficie are urmatoarele caractere juridice.

R. - drept perpetuu
-drept imprescriptibil
-drept real imobiliar

82) Dreptul de superficie se stinge in urmatoarele moduri.

R. -prin disparitia(pieirea sau desfiintarea) totala a constructiei, plantatiei sau lucrarii;

-prin confuzie, cand o persoana(propietarul terenului, superficiarul sau un tert) dobandeste dreptul de propietate atat asupra terenului cat si asupra constructiei, lucrarii ori plantatiei existente pe teren.

83) Cum se exercita dreptul de superfcie.

R. Superficiarul are un drept de proprietate asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari, exercita atributele acestuia-posesia, folosinta, si dispozitia-in integritatea lor.

84) Actiunile de carte funciara sunt urmatoarele.

R - actiunea in prestatie tabulara
- actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara

-temeiul juridic,obiectul, competenta instantei, prescriptia extinctive.

85) Ce caractere juridice prezinta actiunea in prestatie tabulara.

R - actiune reala
- actiune imprescriptibila

- actiune principala

- actiune in realizare

- actiune cu caracter conservator.

86) Atiunea in prestatie tabulara.

R Este acea actiune prin care dobanditorul unui drept real imobiliar solicita instantei obligarea paratului de a preda inscrisul necesar pentru inscrierea in cartea funciara, daca este singurul exemplar doveditor iar in caz contrar sa dispuna inscrierea in cartea funciara.

87) Care este regimul juridic al terenurilor proprietate privata conform Titlului X din Legea nr.

R R - indiferent de destinatia si titularul lor sunt si raman in circuitul civil
-cu sau fara constructii, situate in intravilan si extravilan, indiferent de destinatia sau de intinderea lor, pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica
-nerespectarea formei autentice a actului juridic de instrainare sau dobandire se sanctioneaza cu nulitatea absoluta
-instrainarile realizate sub orice forma in temeiul acestei legi nu valideaza titlurile de proprietate ale instrainatorilor si dobanditorilor daca acestea erau lovite de nulitate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare la data incheierii lor


88) Exproprierea este guvernata de urmatoarele principii.

R - existenta unei cauze de utilitate publica
-existenta unei despagubiri drepte si prealabile
-exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarire judecatoreasca

89) Care sunt conditiile cerute pentru a se produce exproprierea.

R.-existenta unei declaratii de utilitate publica;
-existenta unei publicitati speciale;
- existenta unei juste si prealabile despagubiri.

90) Proprietarul imobilului expropriat are urmatoarele drepturi.

R - dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat
- un drept de preemptiune la cumpararea imobilului


91) In materia circulatiei juridice a bunurilor imobile, sistemul Codului civil a

consacrat urmatoarele principii.

R. - principiul libertatii contractuale
- principiul consensualismului

92) Ce este discontinuitatea, ca viciu al posesiei.

R. Posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu intermitente anormale.

- se aplica numai in privinta bunurilor imobile

93) Care sunt caracterele juridice ale clandestinitatii, ca viciu al posesiei.

R. -este un viciu temporar, care inceteaza atunci cand posesia redevine publica;
-este un viciu relativ, in sensul ca poate fi invocat numai de persoanele fata de care actele de exercitare a posesiei sunt tinute ascunse

94) Dreptul de proprietate prezinta urmatoarele caractere juridice.

R. -drept absolut
-drept exclusiv
-drept perpetuu
-drept al carui continut si limite sunt stabilite de lege

95) Ce bunuri pot forma obiectul posesiei.

R. - numai bunurile susceptibile de exercitare a unui drept real asupra lor, respectiv bunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil

96) Actiunea in revendicarea unui bun mobil este imprescriptibila cand se introduce

impotriva urmatoarelor persoane.

R. - hotului, gasitorului sau unui tert de rea-credinta

97) Ce caractere juridice prezinta actiunea in revendicare mobiliara.

R. - este o actiune reala si petitorie,imprescripibila

98) Prin ce se caracterizeaza dreptul de proprietate publica.

R. - este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil

99) Prin ce se caracterizeaza dreptul de proprietate privata.

R. caracter absolut;

caracter exclusiv;

caracter perpetuu.


100) Ce bunuri formeaza obiectul proprietatii comune pe cote-parti fortata si perpetua .

R. - Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua poarta asupra unui bun care, prin natura sa este folosit in mod permanent de doua sau mai multe persoane, fara posibilitatea de a fi partajat.
Bunurile care alcatuiesc obiectul proprietatii comune fortate si perpetue constituie accesoriul altor bunuri principale ce se afla in proprietate exclusiva

101) Ce trasaturi prezinta titlul in materia actiunii in revendicare imobiliara.

R.

Pentru ca posesorul sa pastreze fructele produse de bunul posedat se cer indeplinite urmatoarele conditii.

R. Posesorul de buna credinta, adica cel care nu a cunoscut viciul titlului sau, va putea sa

retina fructele percepute pana la data introducerii actiunii in revendicare de catre

adevaratul proprietar (art. 485 Cod civil).


103) Care este sanctiunea actelor juridice incheiate cu incalcarea principiului

inalienabilitatii dreptului de proprietate publica.

R. Bunurile apartinand dreptului de proprietate publica nu pot fi instrainate nu pot

forma obiectul unor garantii reale (gaj, ipoteca), sub sanctiunea nulitatii absolute a

actelor juridice avand ca obiect instrainarea sau grevarea cu o sarcina reala.


104) Cine sunt titularii dreptului de administrare.

R regiile autonome;

prefecturile

autoritatile publice centrale si locale cu personalitate juridica (ministere, consilii

judetene, consilii locale);

institutiile publice de interes national, judetean sau local.


105) Titularul dreptului de administrare.

R. Titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca bunul si sa dispuna

de acesta, in conditiile actului prin care i-a fost dat bunul in administrare.


106) Ce este dreptul de concesiune.

R. Contractul de concesiune este acel contract incheiat in forma scrisa prin care o

autoritate publica, denumita concedent, transmite, pe o perioada determinata, unei

persoane, denumite concesionar, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si

obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica in schimbul unei redevente.


107) Ce bunuri formeaza obiect al exproprierii.

R. Obiectul exproprierii il constituie bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau

persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea

privata a comunelor, municipiilor si judetelor.


108) Exproprierea produce urmatoarele efecte.

R. - transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii in

patrimoniul expropriatorului;

- imobilul expropriat trece in proprietatea publica liber de orice sarcini;

- stingerea dezmembramintelor dreptului de proprietate: uzul, uzufructul, abitatia si

superficia

- stingerea drepturilor personale dobandite de alte persoane asupra imobilului

expropriat, cum ar fi cum ar fi cele rezultate dintr-un contract de locatiune sau un

contract de comodat;

- subrogatia reala cu titlu particular: ipoteca si privilegiul imobiliar se stramuta de

drept asupra despagubirilor stabilite, iar odata ce despagubirea a fost stabilita,

creditorul ipotecar nu mai poate proceda la executarea silita a imobilului respectiv.


109) Care este durata maxima a dreptului de uzufruct constituit in favoarea unei

persoane juridice.

R. Cel mai tarziu dupa 30 de ani, daca titularul este o persoana juridica (art.559 Cod

civil


110) In materia uzucapiunii.

R. Codul civil roman de la 1864 reglementeaza doua forme ale uzucapiunii:

1. una generala, de drept comun pentru implinirea careia nu este necesara decat o

posesie obisnuita exercitata pe durata a 30 de ani;

2. una speciala, pentru care termenul este redus la 10 pana la 20 de ani, avand in vedere

calitatile cerute posesiei, respectiv de a fi fost exercitata cu buna - credinta, in temeiul

unui just titlu.

Sau:. uzucapiunea de 30 de ani presupune doar exercitarea unei posesii utile si neintrerupte in termenul prevazut de lege


111) Care sunt drepturile uzufructuarului.

R Dreptul de a cere predarea in folosinta a bunului

Dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele

Dreptul de a exercita prerogativele pe care i le confera constituirea uzufructului, in

mod direct si nemijlocit sau prin intermediul unei persoane.

Dreptul de a folosi actiunile posesorii pentru apararea uzufructului.


112) In timpul exercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmatoarele obligatii.

R. - sa aduca la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia
-sa respecte si sa continue modul de folosire stabilit de proprietar
-sa suporte anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului
-sa se foloseasca de bun ca un bun propietar;

113) La incetarea uzufructului, uzufructuarul are urmatoarele obligatii.

R. -Sa restituie bunul care a facut obiectul uzufructului, in natura si in starea in care se

gasea ca la momentul constituirii uzufructului.

- Sa restituie bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare sau, dupa caz, echivalentul lor banesc in cazul in care obiectul uzufructului l-au constituit bunuri consumptibile.

-Obligatia de a plati nudului proprietar despagubiri in caz de pierire sau deteriorare

din culpa a bunului.


114) Uzufructul se stinge in urmatoarele cazuri.

R. -Moartea uzufructuarului, deoarece uzufructul este un drept temporar si cel mult

viager

-Expirarea termenului pentru care a fost constituit.

-Consolidarea sau intrunirea in aceeasi persoana a calitatilor de proprietar si

uzufructuar

-Renuntarea uzufructuarului.

-Neuzul sau prescriptia extinctiva.

-Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva in favoarea unui tert.

-Pieirea totala a lucrului.

-Abuzul de folosinta (art. 558 Cod civil).

-Rezolvirea, revocarea sau anularea titlului prin care s-a constituit uzufructul ori a

dreptului celui ce a constituit uzufructul, conduc la stingerea uzufructului, potrivit

regulii "rezoluto jure dantis, rezolvitur jus accipientis".

-Exproprierea imobilului.


115) Renuntarea uzufructuarului la uzufruct se poate face.

R. Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau fie in mod unilateral, fie in mod

conventional, iar renuntarea poate fi expresa sau tacita. (conform art. 561 din Codul

Civil).


116) Care sunt efectele stingerii uzufructului.

R. Efectele stingerii uzufructului (Lichidarea uzufructului)

Odata cu stingerea uzufructului, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului

proprietar bunul ce a facut obiectul dreptului de uzufruct, cu exceptia cazurilor in care

uzufructul s-a stins prin consolidare, prin pieirea totala a lucrului fara culpa

uzufructuarului, prin uzucapiunea bunului de catre un tert ori prin expropriere.

De regula, restituirea se face de buna voie, in starea in care bunul a fost primit de la

proprietar

Pe cale de exceptie, bunurile mobile care se uzeaza, se restituie in starea in care se afla

in momentul incetarii uzufructului (art. 528 Cod civil).

Daca uzufructuarul refuza restituirea bunului, nudul proprietar are la indemana

actiunea in revendicare sau actiunea personala.

In cazul in care uzufructul a avut ca obiect bunuri consumptibile (quasi-uzufructul), se

restituie bunuri de aceeasi natura, calitate si cantitate ori se restituie pretul lor (art. 526

Cod civil).

Odata cu lucrul, uzufructuarul are obligatia de a restitui si fructele naturale si

industriale pe care, eventual, le-a perceput dupa stingerea dreptului de uzufruct.

Atunci cand bunul a pierit sau s-a deteriorat din culpa uzufructuarului, acesta are

obligatia de a plati despagubiri pentru daunele produse.

In cazul bunurilor mobile care au suferit deteriorari ca urmare a folosintei normale a

acestora, uzufructuarul nu mai are obligatia de a plati despagubiri (art. 528 Cod civil).

Uzufructuarul are dreptul sa pretinda nudului proprietar sa-i restituie sumele de bani

pe care le-a platit pentru el, in schimb, uzufructuarul nu va putea pretinde despagubiri

pentru imbunatatirile pe care le-a adus lucrului, chiar daca au sporit valoarea acestuia.


117) Care sunt obligatiile coproprietarilor.

R. Coproprietarii sunt obligati, in raport cu cota - parte din dreptul de proprietate, sa

suporte cheltuielile si datoriile ocazionate de intretinerea, conservarea si administrarea

bunului comun.


118) Dreptul de uzufruct prezinta urmatoarele caractere juridice.

R 1. Uzufructul este un drept real, fiind opozabil erga omnes, inclusiv proprietarului, iar cand obiectul sau il reprezinta bunuri corporale, confera titularului dreptul de urmarire

si dreptul de preferinta.

2. Uzufructul este un drept temporar, deoarece se stinge cel mai tarziu la moartea

uzufructuarului daca acesta este o persoana fizica (art.557 Cod civil) sau cel mai tarziu

dupa 30 de ani, daca titularul este o persoana juridica (art.559 Cod civil).

3. Uzufructul este mobiliar sau imobiliar, in raport cu bunurile asupra carora a fost

constituit

4. Uzufructul este un drept de folosinta, deoarece uzufructuarul dobandeste dreptul de a intrebuinta lucrul si de a-i culege fructele.

5. Uzufructul este un drept incesibil, ceea ce inseamna ca nu se poate transmite prin acte juridice.


119) Care sunt drepturile nudului proprietar.

R. 1. Dreptul de a dispune de lucru, dar cu respectarea prerogativelor ce revin

uzufructuarului

2. Sa-si insuseasca productele lucrului, deoarece consumand substanta lucrului,

productele, spre deosebire de fructe, nu se cuvin uzufructuarului.

3. Sa exercite in justitie toate actiunile prin care sa-si apere dreptul sau de

proprietate(actiunea in revendicare, actiunea in granituire, actiunea negatorie, actiunea

pentru constatarea unei servituti, actiunea pentru iesirea din indiviziune).


Care sunt obligatiile nudului proprietar.

R. 1. Obligatia de a-l garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii in cazul in care obligatia de garantie rezulta din natura uzufructului (de exemplu constituirea uzufructului cu titlu oneros), precum si in cazul in care o asemenea obligatie a fost asumata prin actul de constituire a uzufructului.

2. Obligatia de a nu-l stanjeni pe uzufructuar in exercitiul drepturilor sale.

In concluzie, in principiu, nudul proprietar nu are nici o obligatie pozitiva fata de

uzufructuar cu exceptia obligatiei de garantie contra evictiunii.


121) Ce acte poate sa efectueze uzufructuarul in temeiul dreptului de folosinta.

R. Dreptul de folosinta ii confera uzufructuarului dreptul sa efectueze acte de conservare si de administrare asupra bunului.

Uzufructuarul poate sa faca si acte de dispozitie materiala cu privire la bun, cu

precizarea ca potrivit art. 539 alin. 2 Cod civil nu are dreptul la despagubiri de la

proprietar pentru sporul de valoare adus bunului.


122) Cine poate avea calitatea de titular al dreptului de uz.

R. Titularul dreptului de uz nu poate fi decat o persoana fizica. Acest drept are caracter

strict personal si prin urmare nu poate fi cedat, inchiriat sau grevat cu sarcini.


123) Cine poate fi titularul dreptului de abitatie.

R. Titularul dreptului de abitatie poate fi numai o persoana fizica, dreptul avand caracter personal.


In materia dreptului de servitute, proprietarul fondului dominant are

urmatoarele obligatii.

R. - sa exercite servitutea numai in limitele prevazute de lege sau de titlul sau. In caz

contrar, proprietarul fondului aservit poate sa solicite oprirea executarii lucrarilor si

obligarea la plata de daune-interese.

- sa nu modifice caracterul servitutii;

- sa nu schimbe locul de exercitare a trecerii stabilit prin actul de constituire a

servitutii

- sa nu utilizeze servitutea in alt scop decat acela pentru care i-a fost recunoscut dreptul de servitute;

- sa nu faca nimic de natura a agrava situatia fondului aservit.


125) Care sunt cauzele generale de stingere a servitutilor.

R. - pieirea fondului aservit, care stinge servitutea prin lipsa obiectului servitutii (de pilda cazul daramarii unei cladiri);

- renuntarea la exercitiul servitutii de catre titularul ei, proprietarul fondului dominant;

- revocarea, rezolutiunea sau anularea dreptului celui care a constituit servitutea sau a

titlului constitutiv, in virtutea regulii "resoluto jure dantis, rezolvitur jus accipientis";

- expirarea termenului, in cazul in care prin actul constitutiv s-ar fi prevazut un

asemenea termen si acesta s-a implinit


126) Servitutile constituite prin fapta omului se sting prin neuz sau prescriptie

extinctiva daca nu se exercita timp de.

R. 30 de ani.

127) Care sunt cauzele speciale de stingere a servitutilor.

R. - imposibilitatea materiala de exercitare a servitutii,

- neuzul sau prescriptia extinctiva: conduce la stingerea servitutii daca nu a fost

exercitata timp de 30 de ani.

-confuziunea

-expropierea unui imobil.

128) Care sunt drepturile proprietarului fondului aservit in materia dreptului de

servitute

R. - sa instraineze sau sa greveze cu sarcini reale bunul asupra caruia poarta servitutea,

fara sa aduca atingere exercitiului dreptului de servitute;

- sa pretinda despagubiri pentru prejudiciul cauzat prin exercitarea abuziva a dreptului de servitute;

- sa ofere proprietarului fondului dominant un alt loc asupra caruia sa poarte

servitutea, daca aceasta a devenit prea impovaratoare pentru el;

- sa renunte la fondul sau la dispozitia proprietarului fondului dominant, pentru a se

elibera de suportarea cheltuielilor necesare pentru pastrarea si exercitarea servitutii

asumate prin titlu.


129) Pentru constituirea unei servituti prin destinatia proprietarului, trebuie indeplinite urmatoarele conditii.

R - cele doua fonduri sa fi apartinut la origine aceluiasi proprietar;


- starea aparenta de servitute sa fi fost facuta de proprietarul originar anterior al celor

doua proprietati;

- cele doua fonduri sa fie despartite ulterior intre doi proprietari, adica sa se instraineze

sau sa se transmita prin mostenire un fond, iar actul de instrainare (mostenire) sa nu

contina nici o clauza de stingere a servitutii.


130) Cum se dobandeste, in temeiul legii, dreptul de superficie.

R. In temeiul legii, dreptul de superficie se dobandeste atunci cand sotii construiesc pe

terenul bun propriu al unuia dintre ei. Potrivit art. 30 din Codul familiei, bunurile

dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune.


131) Cum se exercita dreptul de superficie.

R. Superficiarul, avand un drept de proprietate asupra constructiilor, plantatiilor sau

altor lucrari, exercita atributele acestuia - posesia, folosinta si dispozitia - in

integralitatea lor.


132) Ce este dreptul real de folosinta.

R.Dreptul real de folosinta reprezinta un dezmembramant al dreptului de proprietate

privata al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor categorii de terenuri agricole,

constituit in favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale.


133) Dreptul real de folosinta are urmatoarele caractere juridice.

R.1. Este un drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate privata al comunei,

orasului sau municipiului.

2. Are caracter intuitu personae, putand fi constituit numai in favoarea persoanelor

fizice care au o calitate speciala prevazuta de lege si anume care fac parte din personalul

de specialitate al serviciilor publice comunale.

3. Este un drept temporar, deoarece inceteaza in cazurile expres prevazute de lege.

4. Este un drept inalienabil, decurgand din caracterul intuitu personae al acestuia.

5. Se constituie si, uneori, se stinge prin acte administrative individuale.


134) Care este regimul juridic al circulatiei constructiilor.

R. Constructiile de orice fel aflate in proprietate privata sunt in circuitul civil general si pot fi instrainate si dobandite prin oricare dintre modurile prevazute de lege: conventie,

testament, succesiune legala, uzucapiune, accesiune.


135) Cum se apara dezmembramintele dreptului de proprietate.

R) - actiunea confesorie
-este acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de judecata sa stabileasca, prin hotararea ce va pronunta, ca el este titularul unui drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, asupra bunului altuia, si sa-l oblige pe parat, care poate fi proprietarul sau o alta persoana, sa-i permita exercitarea lui deplina si netulburata
-obiectul actiunii confesorii il constituie obligarea paratului la recunoasterea existentei unui drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate asupra imobilului proprietatea altei persoane, precum si obligarea paratului la respectarea acestui drept.
-actiunea confesorie este o actiune reala, petitorie, deoarece in cadrul litigiului se analizeaza existenta sau inexistenta dreptului real al reclamantului si ea poate fi exercitata in termen de 30 de ani.

136) Pentru a-si exercita dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropriat, potrivit Legii nr. 33/1994, fostul proprietar trebuie sa raspunda expropriatorului ce doreste sa instraineze imobilul expropriat, in termen de .

R.60 de zile de la primirea notificarii .


137) De cine se declara utilitatea publica in materia exproprierii.

R.Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 33/1994, utilitatea publica se declara de catre

Guvern pentru lucrarile de interes national si de catre consiliile judetene si Consiliul

Local al Municipiului Bucuresti pentru lucrarile de interes local.


138) Prin ce se caracterizeaza proprietatea anulabila.

R.Proprietatea anulabila este acea modalitate a dreptului de proprietate care ia nastere

prin dobandirea acestui drept in temeiul unui act juridic translativ de proprietate

afectat de o cauza de nulitate relativa.


139) Proprietatea rezolubila presupune existenta a doi proprietari asupra bunului.

R . dobanditorul, proprietar sub conditie rezolutorie;

. transmitatorul, proprietar sub conditie suspensiva.


Ce acte juridice poate efectua un copartas cu privire la intregul bun, fara acordul celorlalti copartasi.

R. acte materiale

-acte juridice de conservare
- Sunt acte de conservare: intreruperea unei prescriptii,inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somatia

141) Ce fel de act juridic este partajul, potrivit Codului civil.

R. partajul este un act juridic declarativ de drepturi,


142) Cum se clasifica servitutile dupa modul de exercitare.

R. servituti continue, acelea pentru a caror existenta si exercitare nu este necesar faptul

actual al omului.

- servituti necontinue, acele servituti pentru a caror existenta si exercitare este nevoie de

faptul actual al omului, adica de interventia actuala si activa a proprietarului fondului

dominant


143) Cum se clasifica servitutile dupa natura fondului.

R servituti rurale -sunt cele stabilite in folosul terenurilor

servituti urbane - sunt acelea stabilite in folosul cladirilor, indiferent de locul situarii

lor, in mediul urban sau in mediul rural .


144) Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor prezinta urmatoarele caractere juridice.

R.- este un drept real, avand ca obiect casa de locuit si terenul aferent;

- este un drept temporar, deoarece dureaza pana la iesirea din indiviziune, dar in orice

caz cel putin un an de la deschiderea succesiunii, iar in caz de recasatorire, sotul

supravietuitor pierde dreptul de abitatie;

- este un drept strict personal, inalienabil si insesizabil, neputand fi cedat sau grevat in

favoarea unei alte persoane si nici urmarit de creditorii sotului supravietuitor.

- este conferit cu titlu gratuit.


145) Ce fel de act juridic este renuntarea la prescriptia achizitiva.

R. este un act de dispozitie.


146) Cum se poate invoca uzucapiunea.

R.- pe cale de actiune, printr-o actiune promovata de posesor prin care acesta solicita

instantei de judecata sa constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de

proprietate asupra bunului posedat, sau

- pe cale de exceptie, prin invocarea uzucapiunii de catre paratul posesor in

actiunea in revendicare formulata de adevaratul proprietar.


147) Ce acte juridice nu pot constitui just titlu.

R- contractele de locatiune de imobile urbane sau de arenda, de depozit, comodat, etc.;

- hotararile judecatoresti declarative de drepturi, cum sunt cele de partaj;

- conventia de imparteala prin care se pune capat starii de indiviziune;

- antecontractul si promisiunea unilaterala de vanzare-cumparare;

- certificatul de mostenitor

- titlul afectat de o cauza de nulitate absoluta (art.1897 din Codul Civil);

- transmisiunea pe cale de mostenire catre mostenitorul care a posedat exclusiv un

imobil din succesiune, impotriva celorlalti mostenitori, din cauza ca titlul pro herede ce

se invoca este, pana la facerea impartelii, comun tuturor mostenitorilor.


148) Ce conditii trebuie sa indeplineasca justul titlu.

R.- sa nu emane de la adevaratul proprietar ; in acest caz n-ar mai fi nevoie de

uzucapiune, deoarece actul juridic provenit de la proprietar este suficient prin el insusi

sa transfere dreptul de proprietate;

- sa aiba o existenta reala: un titlu putativ, care exista numai in imaginatia posesorului

nu poate fi apt pentru uzucapiunea scurta;

- sa cuprinda cu exactitate, in toata intinderea sa, bunul posedat si care urmeaza sa fie

uzucapat

- sa aiba data certa (art.1182 din Codul Civil), deoarece altfel el este inopozabil tertilor,

iar termenul de 10-20 de ani incepe sa curga de la data certa a justului titlu;

- sa existe si sa fie dovedit separat de buna credinta;


149) In ce cazuri are loc intreruperea civila a prescriptiei achizitive.

R. 1. prin recunoasterea de catre posesor a dreptului adevaratului proprietar;

2. prin cererea de chemare in judecata. Sunt asimilate cererii de chemare in judecata: cererea reconventionala, cererea de interventie, cererea de chemare in garantie.


150) Care sunt cazurile de intrerupere naturala a prescriptiei prevazute in art. 1864 Cod civil.

R.1. cand posesorul este si ramane lipsit de folosinta bunului mai mult de un an, fie de

catre adevaratul proprietar, fie de catre o alta persoana;

2. cand bunul asupra caruia se exercita posesia este declarat imprescriptibil ca urmare a unei transformari a naturii si destinatiei sale.


151) Ce solutia va pronunta instanta de judecata in cadrul unei actiuni in

revendicare imobiliara daca numai una dintre parti are un titlu asupra imobilului.

R - in cazul in care reclamantul are titlu, el va castiga procesul daca titlul indeplineste doua conditii: emana de la un tert si nu de la reclamantul insusi, iar data certa a titlului este anterioara datei la care paratul a intrat in posesia bunului imobil;

- in situatia in care paratul are titlu, actiunea reclamantului va fi respinsa.


152) Cine poate sa formuleze actiunea in revendicare.

R. titularul exclusiv al bunului.

153) In ce termen se formuleaza actiunea in revendicare imobiliara.

R. pt actiunile reale este de 30 ani

154) Prin ce actiune se apara dezmembramintele dreptului de proprietate.

R. actiunea negatorie

155) Cand este clandestina posesia.

R Posesia este clandestina cand posesorul o exercita pe ascuns de adversarul sau incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca.

156) Constituie modalitate de accesiune imobiliara naturala.

R.-aluviunile;

-avulsiunea;

-insulele si prundisurile;

- accesiunea animalelor.

157) Cum se clasifica actiunile posesorii.

R. -actiune posesorie generala

-actiune posesorie speciala.

158) Ce este avulsiunea.

R. Conform art.498 Cod civil, in adaugarea la pamantul unui proprietar a unei parti de pamant rupta din pamantul altui proprietar si care poate fi recunoscuta.

159) Care dintre urmatoarele servituti este servitute legala.

R.-servitutea privind distanta plantatiilor;

-servitutea privind distanta lucrarilor intermediare pentru anumite constructii;

-servitutea de vedere;

-servitutea privind picatura stresinilor;

-servitutea de trecere;

-Servitutile speciale :

Servitutea aeronautica

Servitutea din zona de frontiera

Servitutea prevazuta de legea apelor

Servitutea prevazuta de legea minelor

Servitutea prevazuta de transportul pe calea ferata


160) Care dintre urmatoarele servituti este servitute naturala.

R. -servitutea de scurgere a apelor naturale;

-servitutea izvoarelor;

-granituirea;

-ingradirea proprietatii.

161) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin

uzucapiune

R. dreptul de uzufruct

162) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin lege.

R. dreptul de superficie

163) Care dintre dezmembramintele dreptului de proprietate se constituie prin act

administrativ emis de autoritatea competenta.

R. dreptul real de folosinta

164) Ce conditii se cer intrunite pentru a opera jonctiunea posesiilor.

R. Se cer intrunite doua conditii cumulative:

1. se pot uni doar doua sau mai multe posesii utile; ceea ce inseamna ca nu se pot uni o detentie precara cu o posesie utila;

2. persoana care invoca jonctiunea posesiilor, posesorul actual, trebuie sa fie un successor in drepturi al posesorului precedent.

165) Care sunt modurile de dobandire a proprietatii reglementate de Codul civil.

R. - hotararea judecatoreasca constitutive de drepturi;

- posesia de buna-credinta a bunurilor mobile;

- dobandirea fructelor de catre posesorul de buna-credinta.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright