Evadarea - art. 269 Cod penal

Aceasta incriminare reprezinta intentia legiuitorului de a asigura conditii optime ptr. desfasurarea si finalizarea procesului penal.

Definitia

(1) Evadarea din starea legala de retinere sau de detinere se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.
(2) Daca fapta este savarsita prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente ori de catre doua sau mai multe persoane impreuna, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 8 ani.
(3) Pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se putea depasi maximul general al inchisorii.
(4) Tentativa se pedepseste.

Subiect

Este circumstantiat fiind persoana care se afla in stare de retinere sau detinere.

Latura obiectiva

Fapta se savarseste printr-o actiune comisiva.

Faptuitorul se sustrage (fuge) din starea legala de retinere sau detinere. Nu este posibila savarsirea faptei printr-o inactiune.

Legiuitorul nu a legat de un anumit loc existenta starii de detinere sau retinere si de aceea oriunde s-ar executa retinerea sau detinere a legala, daca faptuitorul paraseste in mod nelegal aceasta stare de fapt, el savarseste infr. de evadare. Astfel va fi considerat evadat cel care fuge de sub escorta, de la locul de munca in executarea unei pedepse privative de libertate sau dintr-un institut medical-educativ in care a fost internat in stare de arest preventiv sau dintr-o unitate militara disciplinara.

Evadarea unei persoane pe motivul ca nu se face vinovat de invinuirea ce i se aduce, va fi pedepsita conform art.269 C.p., chiar daca in cadrul procesului penal, se constata, in drept existenta nevinovatiei sale. Acesta deoarece fapta a condus la o perturbare a desfasurarii normale a procesului penal.

Latura subiectiva

Fapta se savarseste cu intentie. Eroarea de fapt cu privire la situatia de privare legala de libertate in care faptuitorul s-ar afla, trebuie dovedita de acesta. Prin modul in care se savarseste fapta autorul evidentiaza intentia sa de a parasi definitiv starea de privare de libertate.

Consumarea si tentativa

Infr. se consuma in momentul in care cel aflat in stare legala de retinere sau detinere a iesit complet de sub imperiul acesteia devenind liberi datorita activitatii sale ilegale.

Tentativa infr. se pedepseste.

Sanctiunea

art.269 al. 1 - 6 luni la 2 ani

art. 269 al.2 - 2 ani la 8 ani

In art. 269 al.3 se prevede o derogare de la regula concursului de infractiuni, in sensul ca pedeapsa aplicata ptr. evadare se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se depasi maximul general al pedepsei.

Formele agravante

Art.269 al.2 :

- savarsirea evadarii prin folosirea de violente, de arme sau alte instrumente.

Prin violente se intelege violentele fizice si psihice inclusiv amenintarea. Urmarile prev. de art.180 si 181 C.p. intra in continutul infractiunii.

Alte instrumente folosite pentru evadare inseamna unelte de orice fel, diverse substante, dispozitive, aparate, care trebuie folosite efectiv de faptuitor in realizarea evadarii.

- savarsirea evadarii de 2 sau mai multe persoane impreuna, care sa savarseasca fapta in calitate de autori, fiind necesara conlucrarea in vederea evadarii.

In Decretul 141/1990 in art.1 alin.4 se prevede ca infractiune fapta persoanelor aflate in stare legala de retinere sau detinere care produc acte de dezordine si se manifesta violent impotriva cadrelor militare cu atributii de comanda, paza si supraveghere, sanctionand-o cu inchisoarea de la 3 la 10 ani. Pedeapsa aplicata se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se depasi maximul general.