Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Institutia logodnei



Institutia logodnei


Institutia logodnei


Institutie a dreptului familiei care nu se regaseste in prezent in Codul familiei, logodna a existat in dreptul romanesc anterior actualei reglementari, reprezentand promisiunea reciproca a doua persoane de a se casatori.

Desi incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei, iar logodna nu este obligatoriu sa se finalizeze prin incheierea casatoriei , aceasta poate produce unele efecte juridice in anumite situatii.

Daca in mod traditional, logodna nu producea nici un fel de efecte juridice, in doctrina considerandu-se doar ca, in caz de renuntare nejustificata la o casatorie proiectata, acela dintre logodnici care a fost parasit, avea dreptul sa se adreseze instantei judecatoresti, in temeiul art. 998 C. civ., pentru a cere ca acela din a carui culpa a fost rupta logodna sa fie condamnat la daune interese, cu conditia de a dovedi ca desfacerea logodnei i-a cauzat un prejudiciu, in noua reglementare aceasta poate genera unele efecte juridice in cazurile prevazute de art. 268 si 269 din noul Cod civil.

Astfel, in cazul ruperii logodnei, darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, sunt supuse restituirii, cu exceptia darurilor obisnuite. Nu se specifica daca este vorba despre darurile primite de oricare dintre logodnici de la alte persoane, ori de darurile pe care acestia si le fac intre ei; in tacerea legii, consideram ca orice astfel de daruri sunt supuse restituirii. Totodata, practicii judiciare ii va reveni sarcina de a stabili criteriile in baza carora se va putea aprecia, intr-un mod unitar, care dintre aceste daruri pot fi considerate obisnuite", in vederea excluderii lor de la obligatia restituirii in conditiile legii.



De asemenea, logodnicul care rupe logodna in mod abuziv, sau care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna, poate fi obligat la despagubiri.

Competenta solutionarii actiunii apartine instantei de tutela (art. 265 din noul Cod civil), iar dreptul la actiune se prescrie intr-un termen special, de un an de la data ruperii logodnei. Astfel conform  noului Cod civil, mai exact art. 266, alin 1. logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria. In ceea ce priveste natura juridica a logodnei, exista multe controverse. Astfel s-a considerat ca logodna nu este un contract, ci un simplu fapt juridic care poate sa produca cel mult efecte extrinseci casatoriei, in special in cazul ruperii unilaterale si abuzive; aceasta fiind teza cea mai raspandita.

Exista insa si opinii care impartasesc teza contractualista a logodnei, considerandu-se ca este contrar realitatii psihologice si sociale sa nege aspectul sau contractual. Dar acest contract nu are continutul unui antecontract de casatorie, astfel incat partile  nu s-ar oblige sa incheie casatoria (obligatie de rezultat), ci s-ar obliga doar sa incerce in mod loial sa stabileasca o asemenea relatie de natura sa conduca la incheierea casatoriei (obligatie de mijloace). Libertatea matimoniala nu ar fi atinsa deoarece oricare dintre parti poate denunta unilateral "contractul" oricand, raspunderea sa nefiind antrenata decat in caz de denuntare abuziva.[2] Astfel inteles "contractul" de logodna conduce la aceleasi consecinte practice ca si calificarea logodnei ca un simplu fapt juridic.


1. Incheierea logodnei


Dispozitiile privind conditiile de fond pentru incheierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator logodnei, cu exceptia avizului medical si a autorizarii organului administrative competent art.266, alin 2. Prin trimitere la art.271 aceste conditii sunt:


-logodna se incheie intre barbat si femeie prin consimtamantul personal si liber al acestora,conditie de fond;

-in ceea ce priveste varsta matrimoniala, viitorii logodnici trebuie sa fi implinit varsta de 18 ani. Consideram ca pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate logodi cu acordul parintilor iar daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta art. 272 alin.2;

-este interzisa incheierea unei noi logodne de catre persoana care este deja logodita -acest aspect vizand bigamia;

-referitor la interzicerea logodnei  intre rude, este interzisa incheierea logodnei intre rudele in linie dreapta  precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv;

In dispozitiile noului Cod civil, referitor la incheierea casatoriei in conditiile prevazute la art. 274 alin 2, este necesar pentru motive temeinice autorizarea instantei tutelare in a carei circumscriptie  isi are domiciliul  cel care cere incuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens si alin. 3., dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si in cazul rudeniei din adoptie."

Coroborand cu art. 266 alin 2 ne punem intrebarea daca in cazul logodnei este necesar sau nu avizul medical, pentru ca logonda, promisiunea reciproca de a incheia casatoria, sa fie perfect valabila.

Propunere de lege ferenda

Propunem de lege ferenda reglementarea clara a logodnei sub aspectul  avizului medical special necesar sau nu intre rudele in linie dreapta cat si in linie colaterala pana la grdaul al IV inclusiv.

Interdictii

Este interzisa astfel logodna intre alienatul mintal si debilul mintal, intre tutore si persoana care se afla sub tutela sa.

Raportat la rt. 277, in ceea ce priveste interzicerea sau echivalarea unor forme de convietuire cu casatoria, logodna este interzisa intre persoanele de acelasi sex, logodnele intre persoane de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate, fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nefiind recunoscute in Romania. De asemeni parteneriatele civile intre personae de sex opus sau de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania. Cu toate acestea dispozitiile legale privind libera circulatiei pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European raman aplicabile art. 277 alin 4.

De fapt, cum s-a demonstrat de-a lungul istoriei nu exista nicio posibilitate de a eradica parteneriatele (de drept sau de fapt) intre persoane de acelasi sex, iar legea fiind facuta de oameni, ea nu va fi nici odata perfecta si vor exista de fiecare date niste posibilitati de eludare. Pe de alta parte aceste interdictii pot fi privite si ca fiind neconstitutionale sub aspectul egalitatii cetatenilor in fata legii. Oricare ar fi calea aleasa de legiuitor, vor exista intotdeauna persoane, care nu vor fi multumiti de reglementarile respective si vor incerca sa  convinga legiuitorul sa le schimbe. Caracterul specific a relementarilor cu privire la familie, adica posibilitatea de a acoperi unele nulitatile absolute persista si noile regelementari. Desigur, se pune problema daca nu ar fi mai bine ca aceste nulitati sa fie redenumite in nulitati relative, pentru a nu crea o confuzie inutila cu privire la regimul nulitatilor. Noile regelementari pastreaza incapacitatile speciale cu privire la casatorie, la fel ca si formalitatile, pentru a asigura caracterul public a incheierii casatoriei. In primul rand alineatul 4 din articolul 258 mentioneaza in mod explicit, ca prin soti se intelege barbatul si femeia uniti prin casatorie, iar articolul 277 exclude orice casatorie intre persoane de acelasi sex sub imperiul legii romane, excluzand in aceiasi timp orice recunoastere a unei orice casatorii incheiate sau unui parteneriat incheiat de cetateni romani sau straini sub imperiul unei legislatii straine, in articolul 441 despre regimul filiatiei cu privire la copii nascuti prin metode si tehnici de reproducere umana asistata medical cu tert donator. Alienatul 4 da posibilitatea unei femei singure de a deveni parinte unui astfel de copil, persupunand, ca femeie traieste intr-un parteneriat civil cu o alta femeie incheiat in strainatate.

In acest caz, din punct de vedere a legii romane ea este considerata o femeie singura si poate beneficia de insemantarea artificiala. Rezultatul produs este chiar acea, care legea vroia sa previna, adica un copil va fi crescut de doua persoana de acelasi sex, traind intr-un parteneriat civil.[3] Ceea ce s-a preluat din vechile regelementari si poate n-ar fi trebuit, este posibilitatea de a incheia casatoria incepand cu varsta de 16 de ani, pentru motive temeinice.

Dupa parerea noastra niciun motiv nu este destul de temeinic pentru a justifica incheierea unei casatorii inaintea varstei majoratului, iar extinderea acestei posibilitati de la minore la minori nu se justifica sub nici un pretext . O veste buna este desfiintarea posibilitatii pentru minora de a se casatori (tot din motive temeinice, nedefinite) la varsta de 15  ani.

Mijloace de proba

Conform noului  Cod Civil, logodna poate fi demonstrata prin orice mijloc de proba, fie ca logodna este conceputa ca un fapt juridic (care poate fi probat liber), fie ca un contract (cand se face aplicarea regulii privind  imposibilitatea morala de a preconstitui un inscris). In cazul ruperii logodnei, trebuie restituite "darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite"




Cauza penala stipulata pentru ruperea logodnei fiind considerata nescrisa

Vezi,F.Baias,op.cit.pag.213.

A se vedea L.Pop,op.cit.pag.233.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright