Faptul juridic, izvor de obligatii - cvasi contractele

Din anumite evenimente sauj comportamente, denumite fapte juridice, dreptul na;te obligatii care nu au fost voite de obligati. Aceste obligatii tind sp restabileasca situatia de fapt anterioara pe care faptul juridic schimbat-o. dar dezechilibrul creat de faptul juridic poate probeni fie dintr-o alterare a patrimoniului , fie , dimpotriva, din aceea ca un patrimonmiu a primit o valoare care nu-i revenea . altfel spus, exista fapte juridice dpunatoare si fapte juridice preofitabile. Primele sunt sursa unei obligatii de repareare, in timp ce secundele sunt izvoare ale unei obligatii de restituire.

In conclutzie doua feluri de fapte juridice pot fi relevate ca izvoare de obligatii:

- daunele cauzate altuia care pot fi izvoare ale obligatiei de reparatie in conditiile pe care le stabileste normele responsabilitatii delictuale;

- avantajul primit de altul, care poate fi sursa a unei obligatii de restituire conform regulilor cvasi- contractelor.

Sectiunea I. Cvasi- contractele

Obligatiile care nasc din aceasta sursa, spre deosebire de oblligatiile care se nasc din contracte, nu rezulta din vointa debitorului.: ele nu-si gpsesc aici nici fundamentul nici limitele. Ele pot deci sp fie impuse persoanelor lipsite de discernamant.

Aceste obligatii, spre deosebire de obligatiile nascute dintr-o responsabilitate delictuala, nu impun autorului daunei obligatia de reparare. Ele impun celui care profita de o activitate sau de o prestatie a altuia, obligatia de a indemniza pe cel care, printr-o pierdere sau un sacrificiu, i-a procurat lui aceasta imbogatire.

Codul nu prevede decat doua cvasi- contracte: plata nedatorata, si gestiunea de afaceri. Jurisprudenta a adaugat o a treia: imbogatirea fporp justa cauta.

§1. Plata nedatorata

codul civil , prin art. precizeaza ca orice plata presupune o datorie si adauga ca ceea ce a fost platit fprp a fi datorat, este supus la repetitie. Este o regula a carei justificare este evidenta. Plata este andeplinirea unei prestatii in vederea stingerii unei datorii; daca datoria nu exista, cel care a platit denumit solvens, trebuie sa obsina de la cel care a primit-p , denumit accipiens, restituirea a ceea ce i-a fost dat fara cauta. Plata nedatorata, simpla fapta juridica, poate fi dovedita prin orice mijloc de proba. Textul art. C. civ. precizeaza regulile dreptului la repetisie.

A. Conditiile obligatiei la restituire

plata nedatorata presupune existenta unei plati efectuata fie de o persoana care nu avea obligatia de a o face, fie sa fie facuta unei persoane care nu avea dreptul la o primi.

In primul caz, exista o plata nedatorata deoarece solvensa platit ceea ce el nu datora; va fi logic de a permite solvensului de a obtine reparatia. Exesta aici o dificultate, caci art. adimte valabilitatea platii facute pentru altul; in aceste conditii, solvens care a platit datoria altuia nu va putea cere repetitia decat dovedind ca el a platit din eroare cerzandu-se el insusi tinut. Accipiens a putut pe de alta parte considera plata ca ca valabila; daca deci el s-a desistat de titlul sau, ori l-a distrus, el va putea refuza restituirea . civ. este la fel daca el a lasat sa se prescrie creanta sa sau a abandonat garantia sa care insotea creanta.

Daca creditorul a primit ceea ce nu-i era datorat, fie ca datoria nu exista, fie ca ea ar fi fost nula sau deja platita, nu era suficient de a stabili absenta datoriei pentru a justifica repetitiunea ? Autorii si practica judecatoreasca subordoneaza totusi, aici obligatia de a restitui dobezii ca plata sa fi fost facuta prin eroare. Aceasta solutie este astazi abandonata: plata nedatorata nu mai este sobordonata existentei erorii lui solvens cand datoria nu exista sau nu mai exista, art. si art- C. cciv. Spre deosebire de art. nu formuleaza exigenta unei astfel de erori.

B.Intinderea obligatiei de restituire

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

§2.gestiunea de afaceri

exista gestiune de afaceri cand o persoana se ocupa util de afacerile altuia fara a fi primit mandat. Este un caz de reprezentare fara putere. Daca cel ale carui afaceri au fost gereate retifica gesiunea, totul se va subordona regulilor mandatului. Daca nu ratifica el va fi totusi tinut de a indemniza pe gerant in masura in care profitului pe care el l-a tras din actul de gestiune.

A. Conditiile gestiunii de afaceri

Gestiunea de afaceri presupune un act de imixtiune in afacerile altuia. ea se caracterizeaza prin doua elemente: un element material, actul de gestiune, si un element psihologic, initiativa spontana in interesul altuia.

a. Actul de gestiune

Acesta poate fi un act juridic: o plata facuta pentru altul, comanda unei prestatii utile, chemarea unui medic pentru a da ingrijiri, la un artizan pentru a face o reparatie. Actul de gestiune poate fi de asemenea un act material: oprirea unui cal , a face demersuri sau a indeplini el insusi reparatiile necesare unei intretineri a lucrului altuia. dar actul de gestiune nu trebuie sa aiba ca obiect conserbarea sau administrarea intereselor altuia. el nu poate modifica consistenta patrimoniului sau.

b. Initiativa spontana in interesul altuia

ea presupune ca gerantul a actionat din propria sa initiativa. Art. cere in plus ca actul de gestiune sa fie voluntar . gestiuinea de afaceri implilca vointa gerantului de a actiona in interesul stapanului afacerii.

B.Obligatiile nascute din gestiunea de afaceri

a. obligatia gerantului

Textul art.    C. civ impune gerantului toate obligatiile care ar fi nascute din mandat. El trebuie sa continuie gestiiunea inceputa atata timp cat stapanul nu poate sa o faca, trebuie sa de socoteala de tgestiunea sa, si sa depuna diligentele buninlui proprietar

b. Obligatiile stapanului

stapanul ale caruii afaceri au fost util gerate trebuie sa ranburseze gerantului toate cheltuielile utile si necesare pe care el li-a facut, din ziua in care au fost avansate sau au fost facute. In plus el trebuie sa execute angajamentele utile pe care gerantul le-a luat fata de terti C. civ. utilitatea cheltuielilor si ale angajamentelor se se apreciaza in ziua in care actul a fost facut. Este diferenta care opune gestiunea de afaceri imbogatirii fara justa cauza care are ca masura imbogatirea in ziua in care actiunea este exercitata.

§3 Imbogatirea fara justa cauza

A. Conditiile repetitiunii in cazul imbogatirii fara justa cazta

a. Conditii economice

-imbohatirea debitorului este necesara deoarece aceasta fundamenteaza oblilgatia de restituire. Ea poate consta in orice avantaj susceptibil de o evaluare patrimoniala: transmisiunea unei valori , folosinta lucrului altuia, conservarea sau ameliorarea unui bun, o economie.

-saracirea creditorululi, este de asemenea necesaracaci ea este fundamentul si masura reclamatiei sale. Ea este larg inteleasa: poate consta nu numai in o deplasare de valoare, sau in cheltuieli, o pierdere suferita, dar si in pierderea unui castig, de exemplu, o prestatie a unui serviciu profesional nu remunerat.

Legatura de cauzalitate intre imbogatire si sprpcire astfel incat una sa fie consecinta celeilalte. Saracirea nu poate fi indemnizata decat de cel care s-a imbogatit.

b. conditii juridice

imbogatirea nu poate fi repetata decat daca ea nu are cauza legitima, adica ea nu-si gaseste, in nici o regula juridica, o cazra care sa o justifice.

Acesta cazza poate fi conventionala si sa rezulte ditr-un contract incheiat incheiat de imbogatit fie cu sprpcitul, fie cu un tert.

Cauza poate fi legala:

Caracterul subsidiar al actiunii in imbogatire fara justa cauza