LUCRARE PRACTICA

PENTRU OBTINEREA ATESTATULUI LA INFORMATICA

Traditii, obiceiuri si obiective turistice in Maramures

INTRODUCERE

Informatica este un domeniu complex, rezultat prin integrarea unor elemente din matematica, logica si electronica. Ea poate fi definita ca un ansamblu de concepte teoretice, tehnici si proceduri referitoare la culegerea, transmisia, stocarea si prelucrarea automata a informatiilor.

Incepand cu sfarsitul deceniului sapte al secolului XX a inceput utilizarea pe scara larga a calculatoarelor personale, pretul acestora facandu-le accesibile tuturor. In 1981 IBM, cel mai mare producator de computere, a lansat pe piata modelul sau de calculator personal - IBM PC (XT). Foarte rapid calculatoarele personale au patruns in intreprinderi, organizatii si chiar in casele oamenilor.

Calculatoarele personale sunt instrumente de lucru performante, dar au dezavantajul ca nu permit partajarea rapida a datelor.

Pentru a eficientiza schimbul informatiilor intre calculatoarele personale, acestea au fost interconectate fie prin legaturi telefonice, fie in retele locale in cadrul aceleiasi cladiri (LANs - local area networks). In acest fel ideea interconectarii printr-un cablu a doua calculatoare a reprezentat o mare realizare in domeniul comunicatiilor.

Aceasta a dus la raspandirea aplicatiilor de calcul distribuit (distributed computing).   In loc de a fi adunate si prelucrate centralizat, intr-un centru de calcul dotat cu calculatoare foarte performante, datele se procesau distribuit, pe calculatoare personale conectate in retea, amplasate in locurile in care informatia era obtinuta.

Intr-un mediu de retea clasic, o retea era compusa dintr-un server de aplicatii si mai multe terminale cuplate la acesta. Termenul de 'server de aplicatii' era folosit pentru a desemna o masina (calculator + sistem de operare + programe) capabil de a rula mai multe aplicatii care interactioneaza cu mai multi utilizatori simultan. Practic orice sistem multi-utilizator se incadreaza in acest model.

In principiu, aplicatiile aveau mai multe instante, cate una pentru fiecare sesiune 'lansata' de la un terminal, de catre un utilizator. Aplicatiile au spatii de date separate si nu interactioneaza una cu cealalta deloc sau cel mult prin facilitati oferite de sistemul de

operare gazda - fisiere pe disc, pipe-uri, semnale, si mai nou, mesaje si memorie partajata.

O data cu aparitia PC-urilor se parea ca retelele au apus. Puterea de calcul oferita de acestea a impus pentru o vreme modelul « desktop » in fata celui de « host ». Termenul   'desktop', 'statie' sau 'PC' desemneaza un calculator si programele sale, dar care nu interactioneaza decat cu un singur utilizator.

Nevoia de comunicare si de partajare a resurselor, fisierelor sau programelor a readus retelele in prim plan.

In anii optzeci a inceput sa se impuna modelul 'client-server' in care o aplicatie este impartita in componenta client, care ruleaza pe un calculator al unui utilizator si care interactioneaza cu o componenta 'server', una pentru toti 'clientii'.

Comunicatia intre sesiunile client si server se realizeaza prin functii de retea oferite de sistemul de operare.

Clientul, prin intermediul componentei front-end, genereaza o solicitare. Aplicatia executata de client are rolul de a :

▪ prezenta o interfata catre utilizator ;

▪ formata solicitarea de date ;

▪ afisa datele pe care le primeste de la server.

Serverul, este dedicat pastrarii si administrarii datelor. Serverul, numit si componenta back-end, primeste solicitarile de la clienti, le prelucreaza, dupa care trimite informatiile cerute inapoi la client, prin retea.

In momentul aparitiei sale, modelul a fost considerat ca 'definitiv', realizand o distributie a procesarii intre client si server, flexibilitate - componentele server pot fi distribuite pe servere diferite, plus posibilitatea ca toate instantele client ale unei aplicatii sa partajeze date si functii prin comunicatia cu diversele 'servere' - de baze de date, de fisiere, de posta electronica, etc..

S-a crezut ca acest model il va inlocui definitiv pe cel de 'host', datorita avantajelor sale - prelucrare distribuita si promisiunea standardizarii - s-a considerat ca sistemele client-server pot fi deschise , daca se standardizeza protocoalele prin care comunica serverele cu clientii.

A aparut mitul client-server exprimat prin sloganele publicitare ce insoteau diversele produse 'Sistem deschis', 'scalabilitate', 'aderenta la standarde', 'protectia investitiei' si multe altele.

S-a constatat ulterior ca modelul client-server, desi avand avantaje reale, are si dezavantaje:

▪ standardele nu s-au impus decat partial,

▪ scalabilitatea este limitata de puterea maxima a unei masini individuale din retea,

▪ administrarea, desi mai simpla pentru o masina individuala, se transforma intr-un cosmar cand se pune problema interactiunii intre componentele sistemului si a numarului de statii ce trebuie administrate individual.

Pana la urma, un sistem client-server care sa ofere puterea, redundanta, posibilitatile de administrare ale unui mainframe, ajunge sa coste aproape la fel de mult ca acesta.

Aparitia interneturilor si intraneturilor a impus dezvoltarea unui nou model de procesare care sa imbine avantajele modelelor 'host' si 'client-server'. Practic astazi modelul « client-server » seamana atat de putin cu cel initial incat i se cauta un nume nou (server de aplicatii).

Acesta pastreaza din modelul client-server faptul ca aplicatiile sunt impartite, cel putin la nivel logic, intre componente 'client' si componente 'server', dar, ca si in modelul 'host', aplicatiile ruleaza integral pe o matina server, in sarcina masinilor client ramanand numai functii de interfata cu utilizatorul, care sunt generice, comune tuturor aplicatiilor. Acest model ofera urmatoarele avantaje:

♦ Simplificarea administrarii - Administrarea unei aplicatii server se face numai pe un calculator. Pe statii nu se instaleaza componente client, sau instalarea cere doar componente minime, de interfata.

♦ Viteza de procesare - Sarcinile care cer performanta procesor sunt executate pe o masina puternica, aleasa ca server de aplicatii.

♦ Eficienta in alocarea resurselor: - Puterea procesorului si memoria, necesare unei statii client, sunt mult mai reduse pentru o implementare server-de-aplicatii decat client-server a unei aplicatii. Este redus traficul in retea, se economisesc resursele alocate statiilor. Astfel statiile sunt afectate mai putin de uzura morala.

♦ Scalabilitate acceptabila - O mare sau cea mai mare parte din puterea procesor consumata de o statie intr-o aplicatie client-server se datoreaza procesarii in functii de interfata (GUI) si comunicatiei cu serverul.

In arhitectura application-server, se reduce la maximum efortul de comunicare client-server, si procesarea GUI ramane pe statie. Procesorul server-ului ramane dedicat

prelucrarii logicii aplicatiei. Sesiunile-client ale aplicatiilor ruleaza in fire de executie separate, exploatand puterea sistemelor multi-procesor. Nu este nevoie neaparat se scrie aplicatii 'dedicate' multi-procesor pentru a fi exploatata puterea mai multor procesoare de pe server.

♦ Exploatarea puterii serverului - Pare un paradox faptul ca o aplicatie client-server poate avea nevoie de viteze de procesare foarte mari, pentru imbunatatirea timpilor de reactie si de executie a unor prelucrari complexe, doar ca intr-o zi de lucru capacitatea procesorului nu este folosita decat in proportie de zece la suta sau mai putin, majoritatea timpului asteptand 'comenzi' de la utilizator. Pe un server de aplicatii timpul procesor este 'umplut' mai bine prin rularea mai multor sesiuni client.

♦ Exploatarea memoriei - Date care trebuiau incarcate in memoria fiecarei statii nu se mai incarca decat pe server, o singura data: constante, structuri de meniuri, liste diverse, parametrii de configurare, orice date globale care nu mai este nevoie sa se duplice pentru fiecare sesiune. Descrierea si structura elementelor de interfata utilizator, nu se incarca decat o data in memoria serverului si pe statii numai unde si cat timp este nevoie.

Desi memoria necesara unui server de aplicatii este mai mare decat pe un server 'clasic', aceasta depinde in primul rand de numarul si complexitatea aplicatiilor instalate si apoi de numarul de statii client. Sesiunile de lucru nu au nevoie sa pastreze, in cea mai mare parte, decat pointeri catre datele unei aplicatii, partajate intre sesiuni.

Astfel, pe ansamblu, totalul de memorie necesar pe server plus clienti este mai mic intr-o configuratie server de aplicatie. Diferenta creste liniar cu numarul de clienti.

♦ Viteza in comunicatie - Componentele client ruleaza de obicei in acelasi spatiu de memorie cu componentele server. Accesul la datele si functiile 'serverului' se face cu viteza maxima, fara comunicatie in retea.

Se pot realiza astfel categorii noi de aplicatii care nu se potrivesc deloc implementarii host sau client-server: aplicatii 'mobile', aplicatii pentru clienti (suport tehnic direct, aplicatii 'abonament'), pentru parteneri (comenzi, stocuri) si aplicatii pentru 'toata lumea' (aplicatii de stiri, de publicitate, magazine virtuale, home-banking, etc..)

Dar de ce a fost preferat HTML pentru publicatii pe Web, cind pentru realizarea publicatiilor electronice exista mai multe tehnologii? Primul motiv este simplitatea. Al doilea este ca permite formatarea textului ASCII cu tag-uri in format ASCII. Rezulta de aici o

compresie buna, suport pentru legaturi hypertext si usurinta in a scrie navigatoare pentru vizualizarea documentelor.Daca se spune, pe drept cuvant, ca secolul XX a apartinut tehnologizarii, culminand in ultimii ani cu informatizarea si dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite - calculatoarele, secolul viitor se spune ca va fi al comunicatiilor. Ce este internetul, o scurta istorie si cum functioneaza va fi prezentat in urmatoarele rinduri.

Informatii generale privind Internetul

Internetul a fost descris ca "o colectie larga de retele" sau ca o "retea de retele". Desi ambele definitii sunt corecte, nici una nu surprinde Internetul in totalitatea sa. Pe linga instrumentul care este aceasta imensa conexiune, Internetul inseamna si multimea comunitatilor celor ce il folosesc, fiecare in scopuri diferite:

◊ comunitatea academica utilizeaza Internetul ca pe cel mai mare, complet si totodata complex instrument de invatare (educational);

◊ comunitatea stiintifica utilizeaza Internetul ca pe un instrument de cercetare si colaborare;

◊ comunitatea economica utilizeaza Internetul ca pe un mediu de derulare al afacerilor.

Internetul nu este o organizatie monolitica, avind o conducere si un grup de control unice. Internetul este o societate de retele de calculatoare interconectate, independente dar care (din anumite motive) se supun unor protocoale globale. 

Internetul isi are originea in ARPANET si in NSFNET reprezentand o suma de conexiuni folosite la o retea militara .  In perioada anilor '60 Departamentul de Aparare a Statelor Unite avea nevoie de o retea de comunicare in cazul unui atac nuclear. RAND, o corporatie militara a propus centralizarea comunicatiilor intr-o retea. Aceasta retea continea noduri capabile sa transmita si sa primeasca mesaje. Fiecare nod isi avea propria adresa astfel incat mesajul putea fi transmis unui anumit nod.

Departamentul Apararii pentru Proiecte Avansate (The Defense Department's Advanced Research Projects Agency ) cunoscut sub numele de ARPA sau DARPA a decis sa extinda aceasta retea . In 1969 primul 'Interface Message Processor', predecesorul router-ului de azi, a fost instalat la UCLA (University of California in Los Angeles) si ARPANET-ul a inceput sa se extinda. ARPANET-ul include cateva servicii care sunt foarte importante si in Internetul de azi, cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol), remote login (TELNET) si E-mail (electronic mail).

In timp ce ARPANET-ul incepea sa creasca, companii ca Xerox dezvoltau tehnologia retelelor locale (LAN).Reteaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul, retea ce permitea conectarea mai multor calculatoare impreuna. Prima versiune avea teoretic o rata de transfer de 3 Mbps si mai tarziu de 10 Mbps. Cercetatorii de la ARPANET au inceput sa creada ca ar fi folositor sa conecteze LAN-urile la ARPANET. Pentru a putea realiza acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente, aparand TCP-ul (Transmission Control Protocol) si Internet Protocol (IP). In 1983 cresterea Internetului a fost impulsionata de aparitia versiunii 4.2 BSD de UNIX care continea si protocolul TCP/IP.

Cum functioneaza Internetul

Pentru a intelege cum functioneaza Internetul, trebuie inteles ca Internetul nu este o entitate omogena. Internetul are o structura, astfel incat daca vrei sa trimiti un E-mail la calculatorul vecinului, mesajul trebuie sa strabata sute de mile. Mai mult chiar, masinile care sunt conectate nu au fost construite sa comunice direct intre ele, dar cu toate acestea Internetul functioneaza.

Structura Internetului

Punctul de inceput pentru toti pe Internet este ISP-ul (Internet Service Provider). Un ISP poate fi comercial sau o scoala sau un colegiu, universitate, etc. Unii utilizatori pot fi conectati in LAN, altii pot avea acces la Internet folosind un modem si o conexiune PPP sau SLIP..Toate ISP-urile sunt conectate la Internet prin alte ISP-uri. La cel mai de jos nivel, un ISP local este conectat cu un alt ISP local. Urmatorul nivel este reprezentat de ISP-urile care fac legatura cu alte ISP-uri din exterior. 

Despre WWW

World Wide Web a facut ca accesul pe Internet la o informatie pentru o persoana obisnuita sa fie mult mai usor. www-ul este serviciul Internet care s-a dezvoltat cel mai mult in ultimii ani (si care este si cel mai utilizat). Pe Web poti gasi informatii privitoare la o reteta culinara sau cum sa-ti faci o bomba termonucleara, practic toate cunostintele omenirii sunt adunate acolo.

World Wide Web (WWW sau W3) este o retea de resurse informationale de o extraordinar de mare diversitate in ceea ce priveste continutul. Este un sistem interactiv hipermedia (adica un sistem ce contine si suporta patru categorii importante de tipuri de informatie: texte, imagini, sunete/audio si imagini video in miscare) construit peste Internet.

Pentru a face aceste resurse disponibile (utilizabile) unei audiente cit mai largi, Web-ul se sprijina pe 3 mecanisme fundamentale:

O schema uniforma de denumire (de stabilire a numelor, naming scheme) pentru a localiza resursele in Web (de exemplu URI).

Referat: Contabilitatea institutiilor publice test Referat: Contabilitatea veniturilor extraordinare

Protocoale pentru accesarea resurselor astfel denumite in Web (de exemplu HTTP). Hypertextul pentru navigarea comoda de la o resursa la alta (intre resurse).

World Wide Web este cel mai vizibil instrument Internet, transformandu-l (prin capacitatile sale de a prezenta informatiile) in cel mai important instrument al zilelor noastre si intr-o sursa de informatii fara egal. Web-ul poate fi utilizat pentru cautarea de informatii despre produse, transferul de software si versiuni noi ale acestuia, pastrarea unor colectii de informatii de orice fel de tip (de exemplu de ziare), in general pentru aflarea unor informatii despre orice tip de informatie imaginabila.

Strict vorbind WWW-ul este un sistem pentru accesul la hypertext pe Internet. Este facut din documente, imagine, sunete si link-uri catre alte documente sau servere. Un document Web poate contine si link-uri catre alte servicii cum ar fi FTP, Gopher, Archie, Telnet, etc. Un mod mai bun de a privi Internetul este sa-l vezi interactiv, sa aiba o interfata grafica, sa fie usor de folosit. Poti cauta informatii despre orice subiect, de la gatitul prajiturilor pana la. Poti afla informatii despre ultimile cercetari in domeniul inteligentei artificiale sau sa citesti ziarul preferat. Mai mult chiar, pentru a accesa aceste informatii  nu trebuie sa stii comenzi sau coduri speciale, doar un simplu click pentru a accessa informatia respectiva.

WWW-ul a aparut in 1989 ca initiativa a CERN (European Laboratory for Particle Physics). Tim Berners-Lee a propus un protocol care sa fie folosit pentru distribuirea informatiilor in domeniul fizicii pe Internet, protocol ce va fi adoptat si de alte organizatii. 

Tim Berners-Lee si echipa sa au dezvoltat primele versiuni pentru cele patru componente cheie necesare serviciului web, si anume:

◊ protocolul HTTP;

◊ limbajul de descriere a hipertextului, HTML;

◊ server-ul de web;

◊ browser-ul.

La baza functionarii Web-ului, stau 3 standarde, respectiv :

◊ Uniform Resource Identifier (URI), sistemul universal de identificare a resurselor, folosit pentru a identifica o pagina web;

◊ HyperText Transfer Protocol (HTTP), stiva de protocoale OSI, prin care serverul si browserul comunica intre ele;

◊ HyperText Markup Language (HTML), standardul de definire si prezentare a unei pagini Web.

Programul de navigare (browserul), aduce pagina folosindu-se de URL si HTTP, o interpreteaza conform formatarii paginii (hipertext) si o prezinta utilizatorului pe un terminal. Dintr-un punct de vedere, Web-ul functioneaza pe principiul client-server, browser-ul fiind aplicatia client iar serverul HTTP (serverul web) fiind aplicatia server. Pentru a putea interpreta si reda informatiile sub forma hipertextului, browserul apeleaza la standardul de limbaj HTML (HyperText Mark-up Language), definit inca de la inceptul dezvoltarii web-ului.

Resursele World Wide Web

Unul din conceptele de baza - preluat si acceptat si in alte protocoale utilizate in Internet - este cel de resursa. O resursa poate fi un program, un calculator, un document, o baza de date, un serviciu - nu prea are importanta, atit timp cit poate fi referita in mod corect si fara echivoc. Pentru referirea la o resursa din Internet, se foloseste termenul generic URI (Universal Resource Identifier) care poate specifica fie o locatie, caz in care se vorbeste de un URL (Universal Resource Locator) fie un nume, caz in care se vorbeste de un URN (Universal Resource Name).

Unei resurse i se aplica o metoda - iar pentru a specifica ce metoda se doreste, ce date sau parametrii suplimentari o completeaza pe aceasta, se face uz de mesaje.

Paradigma pe care se bazeaza protocolul este cea de cerere/raspuns. Cererea este emisa de un client; acesta stabileste o conexiune cu un server si ii trimite acestuia o cerere, sub forma unei metode. Metoda se refera la o anumita resursa, identificata via URI; mai trebuie adaugate versiunea de protocol utilizata si un mesaj de tip MIME care sa contina parametrii metodei, informatii relative la client si un eventual "continut" suplimentar. Serverul va raspunde cu o linie de stare, incluzind versiunea de protocol utilizata si un cod de succes sau eroare, la care se adauga un mesaj de tip MIME continind informatii relative la server si eventual un "continut" suplimentar.

Acest posibil continut suplimentar este de regula o entitate - o reprezentare particulara a unor date necesare in cerere sau in raspuns, si este structurat intr-un antet (header) continind metainformatii relative la date (o descriere a felului in care trebuie citite datele)  si datele propriu-zise, care formeaza corpul entitatii.

HTTP

Cel mai important motiv pentru care www poate functiona pe diferite tipuri de calculatoare este HyperText Transfer Protocol (HTTP). HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite comunicarea pe Internet. Fara HTTP browserul pe care il folosesti nu ar sti daca informatia care a venit este HTML sau un document, un program sau un mediu VRML.

HTTP este un protocol la nivel aplicatie destinat sistemelor de informare distribuite, "colaborative", de genul hypermedia. Aparut ca protocol de baza pentru WWW inca din 1990, a cunoscut o serie de transformari, o versiune "finala" neexistand nici in prezent. Versiunea cea mai folosita este inca 1.0, iar versiunea 1.1 - compatibila "in jos" cu 1.0, dar aducand imbunatatiri in special in directia folosirii mai eficiente a resurselor - este pe cale sa se impuna ca nou standard. De aceea, o parte din aspectele care urmeaza nu trebuie privite ca referinte "batute in cuie", ci ca instantanee ale unei specificatii pe cale sa se nasca, extrase dintr-o schita, un "draft" care poate se va mai schimba mult.

Numele este acronimul pentru HyperText Transfer Protocol, desi la origine "hypertext" a fost definitoriu, practica curenta l-a dus destul de repede inspre "hypermedia" - documentele vehiculate cuprinzind nu numai text, ci si sunet, imagine sau informatii structurate.

Aplicatiile care folosesc protocolul - cei doi parteneri in discutie, cele doua capete ale unei conexiuni - sint entitati abstracte din punct de vedere al protocolului. Ele trebuie "doar" sa poata comunica intre ele ceea ce inseamna, in principiu, posibilitatea de a primi sau formula cereri si de a formula sau receptiona raspunsuri, ca in celebrul exemplu al filozofilor ce vorbesc doua limbi diferite, folosind pentru comunicare translatorii care trimit mesajele filozofilor (traduse) prin intermediul postasilor. Nici un nivel nu se preocupa de celalalt. 

Cererile formulate in protocolul HTTP se refera la informatii care se pot afla stocate in diverse baze de date, in diverse formate, pe diverse calculatoare. Cum anume se traduc in cereri "concrete" date diferite, este o problema care depaseste protocolul: sarcina lui este doar sa fixeze regulile care trebuie respectate de cele doua aplicatii participante la un moment dat in comunicare pentru ca sa se poata intelege fara nici un fel de risc de interpretare eronata a unei cereri sau a unui raspuns.

Atunci cind se transfera "ceva" utilizind WWW se specifica o resursa: serverul caruia am vrea sa-i adresam cererea, ce contine aceasta, cu ce protocol lucram. Pentru ca aceasta cerere sa ajunga la server trebuie sa trimitem un mesaj care sa contina si resursa specificata mai sus. Mesajul va contine un sir de caractere de forma:     

GET       specificare_resursa   HTTP/1.1   CRLF

Forma generala a unui mesaj de cerere este conforma schemei de mai sus:

Metoda   resursa      versiune_protocol   CRLF

Versiunea de protocol trebuie specificata deoarece nu toate serverele au implementat ultima versiune sau nu toti clientii o cunosc. Deci, pentru ca totusi un server "destept" sa se poata intelege si cu un client mai putin dotat, sau invers, si fara a renunta la posibilitatile introduse de versiunile (mereu mai) noi ale protocolului, trebuie sa se realizeze mai intii o negociere intre server si client, relativ la ce stie fiecare si abia apoi sa se desfasoare transferul propriu-zis de date.

Metodele sunt de fapt operatiile care pot fi aplicate obiectelor constituite de resursele din retea, in acceptiunea protocolului HTTP. Metoda va trebui sa fie totdeauna primul element dintr-o linie de cerere. Metodele prevazute in versiunea 1.1 sunt

urmatoarele: OPTIONS, GET, HEAO, POST, PUT, PATCH, COPY, MOVE, DELETE, LINK, UNLINK, TRACE, WRAPPED.

OPTIONS semnifica o cerere relativa la informatiile ce definesc optiunile de comunicare disponibile pe conexiunea catre URI-ul specificat in cerere. Metoda permite determinarea optiunilor si/sau posibilitatilor unui server, fara sa determine o actiune din partea resursei adresate.

Si metoda are nevoie de parametri, nu numai resursa, iar in HTTP termenul consacrat pentru parametrii metodelor este "header field" sau "antet de cimp". Definite in cadrul protocolului pentru fiecare metoda, antetele de cimp pot avea valori care la rindul lor sint definite (dar nu limitate, extensiile fiind in principiu totdeauna posibile).

Exemplu:

O cerere de tipul

         OPTIONS www.xxx.ro HTTP1/1 CRLF Accept: audio/*; q=0.2, audio/basic CRLF

reprezinta o cerere de definire a optiunilor catre serverul www.xxx.ro, in care clientul solicitant spune ca prefera audio/basic, dar accepta orice tip pentru date audio in cazul in care calitatea reprezentarii nu scade sub 20%.

Exemplu:

Iar o cerere de genul

OPTIONS www.xxx.ro HTTP1/1 CRLF Accept: text/plain; q=0.5, text/html, text/x-dvi;q=0.8; mxb=100000, text/x-c CRLF specifica urmatoarele preferinte relative la modul de reprezentare al textului: x-c sau html, daca sint disponibile; daca nu, x-dvi, dar numai daca textul nu depaseste 100000 de octeti, sau plain altfel.

Virgula separa optiuni posibile, punct-virgula separa determinarile sau preferintele suplimentare relative la o anumita optiune.

GET este una dintre cele mai importante metode si singura care era disponibila in prima versiune a protocolului, HTTP/0.9. GET este metoda care "aduce" ceva de la resursa; mai concret, daca resursa este un proces care produce date (o cautare de pilda), raspunsul la metoda GET va fi o entitate care sa cuprinda acele date. Raspunsul este unul singur: aceasta este o caracteristica de baza a protocolului. Chiar daca volumul de date care trebuie incluse in raspuns este mare, nu se face o fractionare in bucatele mai mici, care sa permita transferul mai usor al raspunsului. Din punct de vedere al protocolului HTTP, discutia este totdeauna simpla: o intrebare are un raspuns. Nu se pot pune mai

multe intrebari pentru a obtine un singur raspuns, nu se pot formula mai multe raspunsuri la o intrebare.

Exista totusi doua posibilitati de a micsora volumul de date care sa circule pe retea in urma elaborarii unui raspuns; o conditionare de genul "daca s-a schimbat ceva" si posibilitatea de a prelua numai o parte din acesta. De exemplu, o cerere de genul:

      GET www.xxx.ro/?cerere  HTTP/1.1 If-Modified-Since: Wed, 24 Mar 1999 1:00:00 GMT va aduce ceea ce s-a cerut numai daca s-a modificat ceva dupa data si ora specificate in parametrii metodei.

HEAD este o metoda similara cu GET, folosita in principiu pentru testarea validitatii si/sau accesibilitatii unei resurse, sau pentru a afla daca s-a schimbat ceva. Sintaxa este similara metodei GET; spre deosebire de GET insa, datele eventual produse de resursa in urma cererii nu sunt transmise; doar caracteristicile acestora, si un cod de succes sau eroare. Ceva de genul "daca ti-as cere sa executi cererea mea, ce mi-ai raspunde?".

POST este metoda prin care resursei specificate in cerere i se cere sa isi subordoneze datele incluse in entitatea care trebuie sa insoteasca cererea. Cu POST se poate adauga un fisier unui anumit director, se poate trimite un mesaj prin posta electronica, se poate adauga un mesaj unui grup de stiri, se pot adauga date unei baze de date existente, etc. Metoda POST este generala; care sint procesele pe care un anumit server le accepta sau cunoaste ii sint strict specifice.

PUT este o metoda care cere serverului ceva mai mult decit POST: sa stocheze/memoreze entitatea cuprinsa in cerere cu numele specificat in URI. Daca resursa specificata exista deja, entitatea noua trebuie privita ca o versiune modificata care ar trebui sa o inlocuiasca pe cea existenta. Serverul, bineinteles, va accepta sau nu aceasta cerere, functie de drepturile de acces pe care i le-a acordat clientului, si va raspunde cererii cu informatii corespunzatoare ("s-a facut", "nu pot", "nu ai voie sa faci treaba asta" etc.). Pentru a evita situatii care sa duca la incarcarea excesiva si nejustificata a retelei - de exemplu, un client care vrea sa "posteze" un text de 10 MB, fara sa tina seama de faptul ca serverul nu mai are atit loc atit o cerere de tipul POST cit si una de tipul PUT se desfasoara in doi timpi: intai, clientul trimite numai parametrii metodei, fara sa trimita datele efective pe care le vrea postate. Dupa care asteapta 5 secunde. In acest timp, daca serverul raspunde, clientul ia in seama si analizeaza raspunsul serverului (iar daca acesta este "nu mai am loc", datele nu se mai transmit). Daca nu soseste nici un

raspuns in timpul de asteptare, se considera implicit ca serverul accepta datele si acestea sint transmise de catre client.

PATCH este o metoda similara lui PUT, dar nu contine toate datele care sa defineasca resursa, ci numai diferentele fata de versiunea existenta pe server. Cu toate informatiile necesare care sa ii permita serverului sa reconstruiasca o versiune la zi a resursei.

COPY, MOVE si DELETE sint metode prin care se cere ca resursa specificata in URI-ul din cerere sa fie copiata in locatiile specificate ca parametri pentru metoda, mutata acolo sau respectiv doar stearsa.

LINK si UNLINK sint metode prin care resursa specificata in cerere este legata/dezlegata de alte resurse, stabilind una sau mai multe relatii cu acestea din urma, specificate ca parametrii pentru metoda. Ar putea fi de exemplu un index pentru o baza de date, un cuprins pentru un set de documente, etc.

TRACE este o metoda care ii permite clientului sa vada cum ajung cererile sale la server, pentru a verifica/diagnostica conexiunea, pentru a se verifica pe sine sau pentru a determina felul in care eventualele proxy-uri de pe parcurs au modificat cererea initiala. Serverul, in raspuns la aceasta cerere, va trimite in ecou cererile care ii vin de la client, fara sa le mai trateze ca cereri "reale".

WRAPPED este o metoda care "contrazice" principiul protocolului de a trimite totdeauna o singura cerere si a astepta un singur raspuns. Via WRAPPED, mai multe cereri, care in mod obisnuit ar fi succesive, sint "impachetate" intr-una singura. Iar o alta aplicare a metodei tinteste masuri de securizare - o cerere poate fi cifrata si transmisa prin metoda WRAPPED, ceea ce va determina serverul sa actioneze in doi pasi: intii sa descifreze cererea reala, iar apoi sa ii dea curs acesteia.

Una din utilizarile cele mai practice si directe ale comunicarii prin Internet este chatul (a discuta in traducere din engleza). Formele pe care le imbraca acest tip de comunicare sunt diverse. De la simple programe care includ linii de text pina la transmisii de sunet si video in timp real cu posibilitatea de video conferinta. Forma de elaborare si raspandire este diversa: ca programe gratuite sau inglobate in sisteme de operare (ex. programele Netmeeting si Chat, incluse in Microsoft Windows) sau sisteme dedicate cu circuit limitat, fabricate la comanda (sisteme de comunicatii bancare, militare etc.). In continuare este descrisa cea mai raspandita resursa din acest domeniu si anume I.R.C -ul.

Elaborat in forme diverse el se poate gasi ca versiune de baza la adresa: WWW.Mirc.com si poate fi copiat gratuit. Folosind programe dedicate IRC-ului, puteti face schimb de mesaje in timp real intre 2 sau mai multe persoane din lumea intreaga. Cateva dintre aceste programe sunt: mIRC (WIN95/98/NT), Pirch, Virc, Ircle, BitchX In realitate nu conteaza ce program folositi pentru ca toate se leaga la aceeasi retea de IRC.

1.4 Motivatia alegerii temei

Principalul motiv pentru care am ales aceasta tema, este acela ca in vara anului 2010 am fost in Maramures, vizitand principalele obiective turistice (in special manastirile).

Acolo am vazut unele din cele mai furmoase manastiri, fiind foarte mari, cu o curte superba (majoritatea curtilor avand o feerie de culori florale).

Un alt motiv pentru alegerea facuta este acela ca m-au impresionat furmusetile Maramuresului, casele construite intr-un stil vechi traditional, in multe sate nu exista curte, oamenii avand casele direct la strada

Ultimul, dar nu cel din urma motiv care m-a determinat sa aleg aceasta tema, il constituie formele de relief pe care le-am fazut acolo. Privelistile sunt minunate, verdele padurii vazute de la 1000 de metrii altitudine este ca un veritabil diamant verde. Renumitele forme de relief cum ar fi: Cheile Bicazului, lacurile pe o intindere foarte mare (Lacul Rosu), etc

Microsoft Office Publisher 2003

Publisher 2003, programul din Microsoft Office pentru materiale de marketing si publicare de business, va ajuta sa atrageti clientii cu materiale de vanzari si marketing pentru tiparire, trimitere prin Web si e-mail. Creati, concepeti si publicati cu impact utilizand instrumente de design puternice, sabloane personalizabile si mediul Office familiar. Cu toate instrumentele de care aveti nevoie intr-un singur loc, puteti obtine intern rezultate rapide si impresionante. Publisher 2003 este disponibil ca produs individual sau ca si componenta a Microsoft Office Small Business Edition 2003.

Publisher 2003. Cea mai recenta versiune a programului de publicare si materiale de marketing pentru intreprinderi mici care va va ajuta sa creati materiale tiparite de calitate superioara sau materiale care pot fi transmise prin e-mail sau pe Web.

Publisher 2003 with Digital Imaging. Aceasta versiune a aplicatiei Publisher 2003 include Microsoft Digital Image 9 Pro, si va ofera control asupra fotografiilor printr-o combinatie unica de instrumente digitale puternice cu programe de tip expert (wizard) care adauga impact la publicatiile dvs.

Office Small Business Edition 2003 Solutia pentru productivitate personala si de business pentru intreprinderi mici include Publisher 2003 si Microsoft Office Word 2003, Microsoft Office Excel 2003, Microsoft Office PowerPoint® 2003 si Microsoft Office Outlook® 2003 with Business Contact Manager.

Office Professional Edition 2003. In plus fata de produsele incluse in Office Small Business Edition 2003, Microsoft Office Professional Edition 2003 include si Microsoft Office Access 2003 si suport pentru tehnologii suplimentare.

Creati materiale de marketing impresionante pentru tiparire, Web si e-mail

Publisher 2003 este solutia pentru publicare de business si marketing care faciliteaza crearea de publicatii complexe de vanzari si marketing pentru tiparire, transmitere pe Web sau prin e-mail. Promovati-va afacerea cu ajutorul comunicatelor cu aspect profesional, al brosurilor, site-urilor Web, e-mail-urilor promotionale, cataloagelor si al multor alte materiale pe care le puteti crea intern.

Creati o publicatie dintr-o baza de date

Acum puteti actualiza textul si imaginea dintr-o publicatie cu doar cateva click-uri. Noul program de tip expert (wizard) pentru fuzionarea cataloagelor (o caracteristica adaugata la Mail Merge) fuzioneaza imaginile si textul dintr-o sursa de date cum ar fi Microsoft Office Excel sau Microsoft Office Access pentru a genera o publicatie.

Fuzionati imagini si text de la o sursa de date in publicatia dvs

Programul de tip expert (wizard) pentru fuzionarea cataloagelor ofera o modalitate facila de a crea si actualiza foi de date, agende, directoare si cataloage. Dupa crearea sablonului de fuzionare, fuzionati publicatia din nou dupa ce informatiile din baza de date s-au modificat.

Creati publicatii complexe pentru tiparire

Publisher 2003 va ofera toate caracteristicile necesare pentru crearea de publicatii profesionale si economice, inclusiv comunicate, carti de vizita, fluturasi, brosuri, felicitari, cataloage si altele.

Creati si tipariti rapid felicitari in Publisher 2003.Instrumentele de design puternice, sabloanele personalizabile si mediul familiar Office asigura rezultate rapide si impresionante.

Conectati-va cu clientii online

Profitati de Web si de e-mail-urile de marketing pentru a ajunge la clienti mai rapid si cu impact mai mare.Creati mesaje e-mail aspectuoase utilizand noile publicatii prin e-mail, cum ar fi E-mail Newsletter Wizard, o modalitate facila si economica de a va mentine in contact cu clientii existenti.

Creati comunicate cu grafica impresionanta pentru a le trimite prin e-mail

Publisher 2003 ofera, de asemenea o functionalitate noua pentru crearea si editarea site-urilor Web. Noile programe de tip expert (wizard) pentru site-uri Web, cum ar fi Easy Web Site Builder Wizard, va pot ajuta sa va creati o prezenta de business pe Web care corespunde cu restul materialelor de marketing. Instrumente Web usor de utilizat, bare de navigare imbunatatite, si incarcarea incrementala a site-urilor Web va ofera flexibilitate sporita in ceea ce priveste aspectul si postarea site-ului.

Salvati facil activitatea in multiple formate

Cu Publisher 2003 puteti economisi timp si bani cand preluati ceea ce ati lucrat la o publicatie pentru alti utilizatori. De exemplu, creati un comunicat, trimiteti-l pentru tiparire comerciala (sau la o imprimanta desktop), trimiteti o singura pagina drept corp al unui mesaj e-mail si apoi convertiti-o pentru vizualizare pe Web.

Realizati publicatii in mai multe formate pentru a reduce costurile.Suportul nou pentru CMYK Composite Postscript faciliteaza lucrul cu o imprimanta comerciala pentru tiparire de inalta calitate si in cantitati mari.

Publisher 2003 accepta procese de tiparire comerciala.

Design profesional realizat intern

Caracteristicile avansate de design din Publisher 2003 va ofera control suplimentar, ajutandu-va sa creati publicatii aspectuoase, asemeni unui profesionist.

Utilizati instrumentele de design corespunzatoare pentru lucrari

O colectie complexa de instrumente de design, inclusiv instrumente de machetare pentru pagina si text va ajuta sa creati publicatii cu aspect profesional.

Utilizand noul suport pentru mai multe pagini principale - designul fundalului si elementele de machetare se repeta in mai multe pagini din publicatie - puteti sa generati o publicatie sofisticata cum ar fi un catalog pentru produse, cu elemente de design consecvente in mai multe sectiuni

Generati publicatii sofisticate facil, utilizand noile elemente de design si pentru fundaluri.Imbunatatiti aspectul si lizibilitatea textului din coloanele invecinate utilizand alinierea de baza. De asemenea, puteti sa alternati facil ordinea paginilor sau sa stergeti sau redenumiti pagini ale publicatiei utilizand caracteristica de sortare a paginilor.

Promovati o identitate consecventa in materialele de marketing

Alegeti din 45 seturi de design personalizabile (10 seturi noi in 2003) - colectii de tipuri de publicatii de business utilizate frecvent, cum ar fi inclusiv comunicate, felicitari, fluturasi, cataloage, site-uri Web si comunicate prin e-mail cu acelasi design. Utilizati-le in forma in care se gasesc sau personalizati-le pentru a le oferi aspectul corespunzator.

Personalizati seturile de design principale pentru a crea un aspect consecvent pentru compania dvs.Utilizati panoul de sarcini pentru a incorpora rapid indrumari cu privire la design in publicatiile dvs., inclusiv scheme de culori, scheme de fonturi, machete multiple si altele.

Identificarea erorile de design

Instrumentul de verificare a designului va ajuta sa identificati si sa remediati problemele comune de tiparire si publicare pe Web inainte de tiparire sau publicare.

Instrumentul pentru verificarea designului ajuta la depanarea problemelor de tiparire si publicare pe Web.Instrumentul de verificare a designului poate detecta elementele de design care sunt partial in afara paginii, poate identifica textul sau graficele care sunt scalate disproportional si poate identifica alte probleme comune care pot fi usor trecute cu vederea.

Extindeti colectia de continut

Puteti sa descarcati sabloane Publisher si o varietate de desene si imagini de la locatia Sabloane la Office Online.

Panoul nou pentru activitati de publicare prezinta sabloane pentru Publisher create de utilizatori.Creati propriile colectii de sabloane pentru Publisher si accesati-le rapid din panoul de sarcini pentru publicatii noi din Publisher 2003. Definiti propriile categorii prin editarea proprietatilor fisierului Publisher.

Microsoft Office Online ofera o varietate de instrumente si resurse, inclusiv descarcari, sabloane, media si desene, cursuri de instruire si articole de asistenta.Veti gasi sabloane

Publisher care pot fi descarcate la locatia Sabloane la Office Online, inclusiv comunicate, foi de date si materiale de marketing.

Sabloane Publisher 2003 de la locatia Sabloane la Office Online

Sabloane la Office Online ofera sute de sabloane pentru Microsoft Office Word 2003, Microsoft Office Excel, Microsoft Office PowerPoint® 2003 si alte programe din Microsoft Office System - variind de la carti de vizita pana la foi de calcul contabile si prezentari de business. Parcurgeti peste 50 de categorii de clipuri, fotografii si sunete din galeria de design si adaugati interes publicatiilor dvs.

Lucrati mai inteligent si mai usor cu instrumente Office familiare

Ca parte a Microsoft Office System, Publisher 2003 ofera un mediu familiar si un set de instrumente pentru a va permite sa incepeti sa creati si sa publicati imediat materiale de marketing eficiente.

Incepeti rapid

Inceputul este mai usor decat a fost vreodata cu ajutorul paginii de initiere.

Pagina de initiere face facila inceperea lucrului in Publisher 2003.

Incepeti cu alegerea uneia dintre optiunile Publications for Print (Publicatii de tiparit), Web Sites and E-Mail (Site-uri Web si e-mail), Design Sets (Seturi de design), Blank Publications (Publicatii necompletate) sau incepeti cu un sablon pe care l-ati descarcat din sectiunea Sabloane de la Office Online sau l-ati creat dvs.

Utilizati instrumentele pe care le cunoasteti deja

Mediul Office familiar va ajuta sa deveniti productiv imediat - chiar daca utilizati Publisher pentru prima data.Meniurile, barele cu instrumente si caracteristicile sunt consecvente cu alte programe din Microsoft Office System. De exemplu, formatarea paragrafelor si a listelor - inclusiv indentari, spatii si intreruperi de linii si de paragrafe - este mai consecventa cu Word 2003.

Partajati fisiere cu alti utilizatori Publisher

Partajati fisierele Publisher 2003 cu alti utilizatori. Utilizatorii Publisher 2002 pot deschide fisiere Publisher 2003. De asemenea, puteti sa salvati fisiere Publisher 2003 in formatele Publisher 2000 sau Publisher 98.

Prezentarea proiectului

Browserul folosit de mine este Google Chorme, browser recomandat pentru vizualizarea paginii web.

Utilizarea site-ului este foarte simpla. Printr-o simpla apasare a click-ului stanga al mouse-lui pe unul din butoanele proiectului puteti ajunge la informatia dorita.

Acesta este prima pagina a acestui site fiind intitulata `Home`.Link-urile din partea de sus a paginii ofera acces la toata informatia cuprinsa in site.

Biografie

Accesul la acesta pagina se face din pagina `Home` a site-ului,aici facandu-se refererire la biografia dirijorului Sergiu Celebidache.Ducand cursorul mouse-ului si dand click pe fotografia din coltul dreapta sus,acesta se va deschide intr-o noua pagina pentru vizualizare intr-o dimensiune mai mare.In acesta pagina nou deschisa exista buton `Inapoi` care permite inchiderea fotografiei si intoarcerea catre `Biografie`.

Totodata in acesta pagina exista si buton de intoarcere la pagina principala`Home`.

Casa natala

Apasand click pe linkul `Casa natala` din prima pagina`Home` ne directioneza catre acesta pagina.In acesta este prezentata casa natala a dirijorului care din pacate a ajuns o ruina din cauza neingrijirii,nimeni neocupandu-se de ea.In partea stanga a paginii se afla o fotografie cu casa dirijorului,sub acesta aflandu-se un link care permite deschiderea sub o forma marita a acesteia,aici existand buton de intoarcere `Inapoi` care permite inchiderea fotografiei si intoarcerea inapoi.

In coltul din dreapta jos este butonul `Home` care permite intoarcerea la pagina principala`Home`.

Activitate

Dand click pe linkul `Activitate` din pagina `Home` ajungem in acesta pagina.Aici gasim informatii despre activitatea dirijorului,fiind una demn de remarcat.Aceasta mai cuprinde in partea stanga o fotografie a lui Sergiu Celibidache cu David Bernard in cursul unei lectii de dirijat la 'The Curtis Institute of Music', Philadelphia (1984),fotografia putand fi vizualizata intr-o dimensiune mai mare dand click pe linkul de sub aceasta`Click pentru marire imagine`.

In coltul din dreapta jos este butonul `Home` care permite intoarcerea la pagina principala`Home`.

Repertoriu

Din pagina`Home`,accesand link-ul `Repertoriu` ajungem in acesta pagina.Aici ne sunt afisate aproximativ toate concertele dirijate de Sergiu Celebidache,intr-o cifra foarte mare si anume 400.Fiind atat de multe concerte am ales afisarea lor pe mai multe pagini astfel in partea de jos exista linkuri create in ordine numerica care permit trecerea de la o pagina la alta printr-o apasare de click.

De asemenea la fiecare pagina deschisa exista link-ul`Home` care permite intoarcerea la pagina principala`Home`.

Inregistrari

In pagina principala`Home` se afla o legatura link catre acesta pagina intitulata `Inregistrari`.Acesta ofera informatii despre Sergiu Celibidache care a omis in mod deliberat  inregistrari de disc. El a fost de acord cu toate acestea la un cateva inregistrari video,CD-uri. Incluse urmatoarele lucrari au fost publicate si sunt disponibile in DVD si, partial, de asemenea, pe casete video. O lista a unor inregistrari de concert din Germania, Italia, Suedia, Danemarca, Spania, Franta, Marea Britanie si Canada este aratata mai jos. Exista mai multe documentare referitoare la activitatea sa si turnee de concerte cu Filarmonica din München, interviuri.

Galerie Foto

Tot pe pagina principala`Home` mai gasim legatura link catre acesta pagina,numita `Galerie foto`.Aici ne este permisa trecerea de la o fotografie la alta prin link-ul `Urmatoarea poza>>`(gasindu-se deasupra fiecarei fotografii).Incepand de la a doua fotografie exista tot deasupra link creat `<<Poza precedenta` care permite intoarcerea la poza din urma,doar prima si ultima fotografie permit intoarcerea catre pagina principala prin link-ul `Home`.

Galerie Video

In acesta ultima pagina accesata tot din pagina principala`Home` puteam vizualiza clipuri video memorabile ale marelui dirijor.Aceste clipuri sunt inserate dupa site-ul www.youtube.com .Sunt create doua pagini cu aceste clipuri,prima pagina avand in coltul din drepata jos legatura link `Urmatoarea pagina>>`care permite trecerea in urmatoarea pagina iar ultima avand tot in coltul din dreapta jos legatura link `Inapoi` catre pagina precedenta si buton catre pagina principala`Home`.

Home