Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didactice Bani si dezvoltarea carierei Stiinta  si proiecte tehnice Istorie si biografii Sanatate si medicina Dezvoltare personala
referate stiinta Sa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Sociologie


Qdidactic » stiinta & tehnica » sociologie
SOCIOLOGIE - exercitii si teste



SOCIOLOGIE - exercitii si teste


SOCIOLOGIE

TESTE

            Dupa modelul „manualelor universitare standard”, propunem exemplele de mai jos. Completandu-le, cititorul isi poate construi singur o idee despre nivelul sau de cunostinte sociologice de baza. Nu abuzati insa de validitatea acestei „expertize”. Testele au mai curand un caracter de … „invatare de minte”! Iata, așadar, o intrebare pentru „imaginatia sociologica” care face parte din competenta oricarui sociolog serios: cum ar arata oare o societate in care ar domina indivizii care stiu si aplica toate aceste „notiuni dictionarice”, dar nimic altceva?

                               Exercitii.    Exemple pentru cap. II, III, IV

I. Potriviti urmatorii termeni cu definitia lor corecta:

a) tensionare de roluri

b) status

c) grup

d) rol

e) institutie sociala

f) status dobandit (achieved status)

g) status atribuit (ascribed status)

h) regiunile din fata

i) definirea situatiei 

j) conflict de roluri

k) grupuri nominale

l) societate

m) structura sociala

n) interactiune focalizata

o) socializare secundara

p) grup de status

q) retea

r) strat social

1. O colectie de drepturi, obligatii si asteptari culturale care insotesc un status social.

2. Ceea ce se intampla atunci cand prin roluri diferite - pe care un individ este de asteptat sa le joace - se realizeaza cerinte incompatibile.

3. Un grup autonom de oameni care sunt legati unul de celalalt prin structuri sociale, ocupa acelasi teritoriu, au o cultura specifica si un sens comun al identitatii membrilor („identitate impartasita”).

4.O pozitie in societate incredintata individului pe baza varstei, sexului sau actiunii individuale.

5. Intalniri sociale in care indivizii interpreteaza roluri formale pentru a pastra o armonie de fatada.

6. Asimilarea unor noi roluri si norme sociale care raspund cerintelor functionale ale unor noi grupuri si medii de viata colectiva.

7. Un status social care este obtinut prin efort personal.

8. Ceea ce se intampla cand un individ nu poate sa-si indeplineasca obligatiile rolului social.

9. Un cadru de relatii sociale create si mentinute prin interactiuni sociale recurente.

10. O idee globala asupra sensului unei situatii care apare prin interactiuni sociale in care asteptarile reciproce devin neclare.

11. Un status social care ii este desemnat individului la nastere sau in diferite stadii ale ciclului vietii pe baza unor caracteristici pe care individul nu le poate controla; in mod normal, acest status este desemnat de altii.

12. Grupari statistice alcatuite de cercetatori in scopul clasificarii si analizei.

13.O tesatura de relatii sociale care conecteaza oamenii sau organizatiile, direct sau indirect.

14. Un numar de oameni care se angajeaza in activitati fata-in-fata frecvente, au o identitate comuna si recunosc o limita intre “noi” si “ei”.

15. Un set  relativ stabil de norme, valori, statusuri, roluri, grupuri si organizatii care furnizeaza solutii deja experimentate pentru rezolvarea unor probleme recurente ale vietii sociale.

16. Grupuri care se organizeaza pentru a avea un acces privilegiat la resursele rare si pentru a-si proteja monopolul asupra unor onoruri

17. Situatiile comune indivizilor care le confera sanse aproximativ egale pentru acces la bogatie, prestigiu, putere.

18. O intalnire in care indivizii nu numai ca dovedesc  constientizarea prezentei celuilalt, dar renunta la “neatentia civila” si vadesc ca iau parte la ceea ce spun sau fac ceilalti.

Raspunsuri:

1d   2j   3l   4b    5 h   6 o  7f   8a     9m 10i   11g   12k  13q  14 c  15e  16p   17r   18n

                                II. INTREBARI RECAPITULATIVE

1.Care dintre urmatoarele afirmatii despre structura societatii este falsa?

a. structura  furnizeaza continuitate,               b. structura determina rezultatul interactiunii sociale

c. structura modeleaza comportamentul cotidian,  d) structura transforma o colectie de oameni

intr-un grup sau societate

2. Care din urmatoarele cazuri este un exemplu de status dobandit?

                a. judecator, b. condamnat,  c. nevasta, d. homoxesual, e. toate

3. Una dintre caracteristicile definitorii al natiunilor industriale (moderne) este:

a) nasterea oraselor,  b) separarea institutiilor politice de cele religioase , c) mobilitate (oamenii nu mai sunt legati de pamant), d) importanta crescanda a statusurilor dobandite

4. Relatiile unui doctor (medic cu alti medici, surori, pacienti si familiile pacientilor sunt o parte din:

a. statusul, b. rolul, c. setul de roluri, d. documentele de identitate

5. Cand oamenii vad un cuplu certandu-se in autobuz, ei au tendinta sa:

a. se uite,  b. sa intervina daca pot fi de vreun ajutor,  c. sa le faca morala despre comportamentul in locuri publice,     d. sa pretinda ca nu observa („neatentia civila”)

6. Care dintre urmatoarele poate servi ca un “master status” pentru adulti in natiunile industriale (moderne)?

                a. venitul,    b. varsta,      c. religia      d. ocupatia

7. Diferenta cheie dintre simplul schimb economic si normele (asteptarile) de reciprocitate este aceea ca ultimele:

a. sunt bazate pe perceperea unei valori egale,      b. nu implica schimbul de bunuri

c. sunt subtile si difuze,             d. pot fi ignorate fara teama pedepsei ulterioare

8. Sistemul politic este un exemplu de:

a. set de norme sociale si valori,    b. organizatie oficiala,    c. institutie sociala

d. set de statusuri si roluri,       e. macro-perspectiva

9. Care din urmatoarele perspective sustin ca istoria societatii trece de la forme simple la forme complexe?

a. perspectiva demografica, b. micro-perspectiva,  c.macro-perspectiva, d. analiza de retea

10. „Homosexual” este un exemplu de:

a. status atribuit,   b. master status,         c. set de roluri,    d. conflict de roluri,    e. endogamie

11. Obligatia unei persoane bolnave de a sta in pat si de a urma instructiunile doctorului este un exemplu de :

a. status,     b. rol,     c. prezentare a sinelui,    d. Institutie,  e. marker

12. Care dintre urmatoarele incidente este un exemplu de comportament iesit din definitia pe care o are potrivit status-ului si rolului?

                a. o sotie care-si ascunde sentimentele in urma unei remarci nechibzuite a sotului („Ei, glumeste doar!”)

b. un medic care se lauda spunandu-i asistentei ca pacientul X, pe care de-abia l-a consultat acum jumatate de ora, pare a fi ipohondru

c. un student care-si duce cu el echipamentul atletic oriunde merge

d. o femeie care-i spune unui barbat pe care de-abia l-a cunoscut ca ea nu merge niciodata in baruri pentru oameni singuri , „un prieten a insistat insa ca ea sa vina”                                                                               

13. Asa numitul “sindrom de super-femeie” - opinia ca o femeie trebuie sa fie in stare sa tina o casa si sa creasca o familie, urmand in acelasi timp o cariera care-i necesita mai tot timpul - este un exemplu de:

a.  tensionare de roluri,   b. conflict de roluri,    c. feminism institutionalizat,   d. confuzie de identitate,  e. resocializare   

14. Comunicarea directa („face-to-face”) este caracteristica specifica a:

a. grupurilor de referinta,  b. grupurilor de status,  c. grupurilor primare,  d. grupurilor de presiune, e. gruparilor statistice

15. Imaginati-va o intalnire in care indivizii vadesc ca sunt atenti la prezenta grupului si iau parte la ceea ce spun ceilalti. In aceasta privinta, sociologii folosesc conceptul de

a. grup nominal;     b. societate;     c. structura sociala;    d. interactiune focalizata;

e. socializare secundara;     f. grup de status;    g. „neatentie civila'

16. Fondatorul Scolii monografice de la Bucuresti a fost:

a. Nicolae Iorga; b. Dimitrie Gusti; c. Henri Stahl;   d. Lucian Blaga

17. Conceptul de grup de status se refera la:

a. Grupari statistice alcatuite de cercetatori in scopul clasificarii si analizei;    b. Grupuri care

se organizeaza pentru a avea un acces privilegiat la resurse si pentru a-si proteja monopolul

asupra unor onoruri;    c. Intalniri sociale in care indivizii interpreteaza roluri formale pentru a

 pastra o „armonie de fatada”;  d. Folosirea functiei oficiale sau a pozitiei din cadrul profesiei

 pentru implicarea in activitati ilegale;   e. Personalul politic din jurul sefului de stat

18. Maximele: „Coopereaza daca si numai daca cooperarea se dovedeste pentru toti mai buna decat absenta ei!”,  „A nu iti vinde locul la coada!” – sunt exemple de :

       a. norma morala;    b. norma sociala;    c. anomie;   d. free reader's ticket;      e. subcultura

19. Forma generala a unei norme sociale (NS) este „Daca altii fac X, atunci fa X”, „Fa X daca e bine ca toti sa faca X”. Ele sunt impartasite in colectivitati si sunt sustinute prin emotii si sentimente: a anticipa indignarea grupului, a te simti vinovat, rusinat, dispretuit. Normele legale (juridice) – NL - au ca specific faptul ca sunt puse in practica prin agenti specializati. Normele morale (NM) sunt definite prin consecintele „bine” sau „rau” din viitor). Conventiile (CV) sunt „echilibre functionale” la care cineva adera strategic din interes personal. Normele private (NP) sunt sustinute prin anxietate sau culpabilitate, si nu prin aprobarea sau dezaprobarea unei colectivitati.

Completati spatiile punctate cu simbolurile corespunzatoare (NL, NP, CV, NM, NS) exemplelor respective:

a)      „A nu lucra nici mai mult, nici mai putin decat colegii !” – este un exemplu de …………………………………………………………………………………………..

b)      Uneori, singurul mod de a scapa de o ispita e sa ii cedezi – exemplu de ……………

c)       Homosexualitatea este un comportament rusinos – exemplu de ………………………………………………………………………………………….

d)       „Coopereaza daca si numai daca cooperarea se dovedeste pentru toti mai buna decat absenta ei!” – este un exemplu de …………………………………………….

e)      „A nu iti vinde locul la coada!” – este un exemplu de ………………………….

f)       X desconsidera scoala, dar se ocupa de educatia copiilor pentru ca are interesul sa primeasca alocatia acestora – este un exemplu de ………………………….

g)      X e un tip tare ingamfat, dar bun sofer. El ii dispretuieste pe pietoni, dar considera ca ar fi rau sa treaca cu viteza prin baltoace pentru a-i stropi preventiv (in viitor vor fi mai atenti la trecerea strazii!) – este un exemplu de………………………………………………………………………

h)      Este rau, pur si simplu, sa te gandesti pe ascuns la unele lucruri – este un exemplu de……………………………………………………………………………………

i)        Fii bun, dar nu doar din evlavie! – exemplu de …………………………………………………………………………………………..

j)        Este o mandrie sa sa dai ordine si o rusine sa le accepti – este un exemplu de ………………………………………………………

20. Construiti un exemplu in care se ilustreaza urmatoarele concepte ale modelului dramaturgic sociologia lui Goffman: „performare”, „fata”, „credinta in rolul jucat”, „regie teatrala nepotrivita”…………………………

.

21. Conform modelului interpretativ („individualismul afectiv”) construit de teoria lui A. Giddens, exista sanse mai mari de implinire a  aspectelor sexuale in interiorul casatoriei (spre deosebire de relatiile extraconjugale) in:

                a. cazul selectiei partenerilor prin dragostea romantica

                b. cazul aranjamentelor rationale, „dragostea venind in timp”

                c. cazul socio-stilurilor „elitiste”

22. „Teorema lui Thomas'(o situatie sociala este reala prin consecintele definirii ei ca fiind reala) este un caz de : a. rutina a vietii cotidiene ;  b. auto-profetie creatoare ; c. stare de „rau cultural”; d. absorbtie a sacrului in profan

               

23. Se poate zice ca:

a. Principiul avantajului cumulativ („efectul Matei”) exprima sansele mai mari de a primi recompense daca „esti bine plasat in sistem” si o folosire abuziva a reputatiei anterioare

b. Grupurile de status au o constiinta politica mai ridicata pe care o folosesc pentru a cladi  monopolul asupra unor onoruri publice.

c. Diploma universitara reprezinta doar un „bilet de prioritate in ierarhia sociala”

d. Teoria marxista sustine ca stratificarea sociala este rezultatul raportului dintre cerere si oferta in privinta ocupatiilor existente pe piata fortei de munca

23. Care sunt functiile presupozitiilor culturale (asteptarile de ambianta) in cadrul comunicarii?

                (rezumati in 5 randuri si dati un scurt exemplu)………………………………………………………………………………………………….

24. Care este rolul tipificarilor reciproce (etnometodologia) in cadrul comunicarii? Construiti un exemplu……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

                Raspunsuri (B)

1b, 2e, 3d,  4c,  5d, 6d, 7c, 8c, 9c, 10b, 11b, 12b, 13b, 14c, 15d, 16b, 17a, 18b, 21a, 22b, 23abc

CAP. VI - VIII

I. Potriviti urmatorii termeni cu definitiile lor corecte:

a) devianta

b) sanctiunea pozitiva

c) sanctiunea negativa

d) sanctiunea oficiala

e) sanctiunea neoficiala

f) legile

g) delictul                                                          

h) anomia

i) delincventa a gulerelor albe

j) delincventa a celor puternici

k) potențial polemogen al moralei

Definitii:

1) Pedeapsa pentru comportamentul nonconformist

2) Sanctiunile aplicate de un grup specific de persoane sau de o institutie pentru a avea grija de respectarea unui anumit set de norme.

3) Oferirea unor recompense pentru conformitate

4) Autoritatea conferita de o anumita pozitie este folosita in modalitati delictuale – ca in cazul in care un functionar accepta mita pentru a favoriza o anumita decizie.

5) Orice tip de comportament care incalca o lege.

6) Nonconformismul fata de un set dat de norme care sunt acceptate de un numar semnificativ de oameni, in cadrul unei comunitati sau a unei societati.

7) Sanctiunile formale definite de catre guverne ca principii, pe care cetatenii lor trebuie sa le respecte; ele sunt folosite impotriva persoanelor care nu se conformeaza.

8) Folosirea unei pozitii ocupate in clasa de mijloc sau in cadrul profesiei pentru implicarea in activitati ilegale.

9) Reactiile mai putin organizate si spontane fata de nonconformism, ca atunci cand un student este acuzat, prin tachinare, de catre prieteni ca lucreaza prea mult sau ca e „tocilar” daca ia hotararea de a petrece seara studiind, astfel refuzand sa mearga la o petrecere.

10) Consecința nedorita a comunicarii morale care pretinde o supra-angajare in contexte in care trebuie exprimat respectul sau non-respectul, aceasta capacitate de a sfida finalizandu-se in duel.

11) Fenomen care apare atunci cand nu exista standarde clare pentru a ghida comportamentul intr-un anumit domeniu al vietii sociale. In aceste circumstante, oamenii se simt dezorientati si anxiosi; prin urmare, acest fenomen este unul dintre factorii sociali care influenteaza predispozitia pentru sinucidere.

II. Rezumati critica pe care A. Giddens o aduce teoriei biologiste despre delict si devianta

(Chiar daca ar exista o relatie globala intre tipul fizic si delincventa, acest lucru nu ar arata nimic despre influenta ereditatii. Persoanele apartinand tipului muscular pot fi atrase de activitati delictuale pentru ca acestea ofera oportunitati pentru demonstrarea calitatilor atletice. In plus, majoritatea studiilor in acest domeniu s-au limitat la delincventi din scolile de corectie si exista posibilitatea ca delincventii duri, cu o infatisare atletica, sa aiba mai multe sanse de a fi trimisi in astfel de scoli decat cei cu o infatisare fragila. Unii indivizi pot fi inclinati catre iritabilitate si agresivitate, iar acest lucru poate fi reflectat in delicvente care au ca scop atacul fizic asupra altora. Totusi nu exista o dovada decisiva ca este mostenita in acest mod vreo trasatura de personalitate, si chiar daca s-ar petrece acest lucru, legatura lor cu delincventa ar fi doar una indepartata.)

III. Intr-o societate care contine o varietate de subculturi, unele medii sociale tind sa incurajeze activitatile ilegale, iar altele nu. Indivizii devin delincventi prin asocierea cu oameni care sunt sustinatorii unor norme delictuale. Dupa E. H. Sutherland, in mare parte comportamentul delictual este dobandit in cadrul grupurilor primare, in special in cadrul grupurilor de aceeasi varsta. Activitatile delictuale sunt invatate exact in aceeasi maniera ca si cele care respecta legea, fiind indreptate catre aceleasi nevoi si valori. Hotii incearca sa obtina bani exact ca si oamenii care au slujbe normale, dar aleg metode ilegale pentru a face acest lucru.  Aceasta teorie pune accentul pe:


a. Diferentele psihologice care ii separa pe delincventi de ceilalti oameni;   b. predispozitiile biologice

c. mecanismele sociologice care ofera oportunitati diferite unor oameni care  nu si-au reglat aspiratiile la realitatea situatiei lor

IV. Comentati urmatoarea explicatie a deviantei (R. Merton): In societatile industrializate valorile general acceptate pun accentul pe succesul material, iar modalitatile de a dobandi succesul se presupun a fi autodisciplina si munca asidua. In mod corespunzator, cei care muncesc cu adevarat din greu pot reusi, indiferent care este punctul lor de plecare in viata. In realitate aceasta idee nu este valida, datorita faptului ca celor mai dezavantajati le sunt oferite doar oportunitati conventionale limitate de avansare, sau nu. Totusi, cei care nu “reusesc” pot fi condamnati pentru aparenta lor incapacitate de a realiza un produs material. In aceasta situatie, exista o puternica presiune pentru a se incerca progresia prin orice mijloace, legale sau ilegale. Deci, devianta reprezinta un produs secundar al inegalitatilor economice.

Raspuns (max. 1 pagina)…………………………………………………………

V. R. K. Merton identifica cinci reactii posibile (1. ritualistii, 2. conformistii, 3. retrasii, 4. rebelii,5. inovatorii) la tensiunile dintre valorile sustinute la scara sociala si mijloacele limitate de a le realiza. Completati liniile punctate cu denumirea corespunzatoare:

 a)…………… ……..accepta atat valorile sustinute social cat si modalitatile conformiste de a le realiza, indiferent daca sunt sau nu incununate de succes. Majoritatea populatiei intra in aceasta categorie.

b)…………… …….continua sa accepte valorile aprobate la scara sociala, dar folosesc mijloace ilegale de a le realiza. Delincventii care dobandesc avere prin activitati ilegale sunt exemplu pentru acest tip.

c)…….…………… se conformeaza standardelor acceptate la scara sociala, cu toate ca omit valorile continute ale acestor standarde. Regulile sunt respectate, fara a se avea in vedere un scop clar, intr-o maniera fortata. Ritualistii sunt persoane care se dedica unor activitati monotone, chiar daca acestea nu au perspective pentru cariera si nu ofera multe recompense.

d)………………… au abandonat complet viziunea competitiva, respingand astfel atat valorile dominante cat si mijloacele acceptate de realizare a lor. Un exemplu ar fi membrii unei comunitati care se intretine singura.

5)……..……………. resping atat valorile cat si mijloacele existente, dar doresc in mod activ sa le inlocuiasca cu unele noi si sa insele astfel sistemul social. In aceasta categorie intra membrii gruparilor politice radicale.

VI. Care dintre urmatoarele afirmatii apartine in mod specific teoriei etichetarii:

a. Devianta nu trebuie inteleasa ca un set de caracteristici intrinseci ale indivizilor sau grupurilor, ci ca un proces de interactiune intre devianti si non-devianti. Pentru a putea intelege natura deviantei  trebuie sa descoperim motivul pentru care anumite persoane ajung sa fie clasificate drept “deviante”

b. Aspectele violente ale delincventei gulerelor albe sunt mai putin vizibile decat in cazurile de omucidere sau atac, dar sunt la fel de reale – si ocazional pot fi mai grave prin consecinte. De exemplu, reglementarile dispretuitoare referitoare la prepararea noilor medicamente, siguranta la locul de munca sau poluarea pot provoca ranirea ori decesul multor oameni.

                c. Devianta exprima  structura de putere a societatii. In general vorbind, regulile in functie de care este definita devianta sunt elaborate de catre cei bogati pentru cei saraci, de catre barbati pentru femei, de catre cei in varsta pentru cei tineri, de majoritatile etnice pentru grupurile minoritare.

d. Multi copii patrund in gradinile altora, fura fructe sau trag chiulul de la scoala. Intr-un cartier locuit de oameni bogati, aceste fapte pot fi socotite de catre parinti, profesori si politie drept un divertisment nevinovat al copilariei. In zonele sarace, ele pot fi considerate drept dovezi ale tendintelor catre delincventa juvenila.

e. Uciderea nu este intotdeauna socotita drept crima. In vreme de razboi, uciderea inamicului este aprobata.

VII. Precizati autorul urmatoarei definitii a conceptului de „tip ideal”: o descriere abstracta, construita prin accentuarea anumitor trasaturi preluate din cazuri reale, astfel incat sa evidentieze cele mai esentiale caracteristici ale lor.

a.  E. Durkheim;    b.  A. Comte;    c.  M. Weber;  d.  K. Marx;     e. M. Foucault;      f.  R. Merton

VIII. Max Weber a enumerat mai multe caracteristici ale birocratiei occidentale. Care dintre cele enumerate mai jos sunt incompatibile cu definitia sa:

1.  Ierarhia clar demarcata a autoritatii.

2. Comportamentul functionarilor de la toate nivelurile organizatiei este reglementat prin reguli scrise.

3. Functionarii sunt salariati, angajati cu norma intreaga.

4. Separarea sarcinilor functionarului din interiorul organizatiei de viata lui personala.

5.  Nici un membru al organizatiei nu poseda resursele materiale cu care opereaza.

6.  O siguranta a  postului conferita de atasamentul sentimental fata de organizatie

7.  Orientarea catre lucrul in grup.

        IX. Dati un exemplu din care sa rezulte ca modul informal de operare poate fi mai avantajos atat pentru indivizi, cat si pentru organizatia birocratica (P. Blau)

        X. Care dintre urmatorii autori folosesc conceptul de „societate de supraveghere” - comparatia societatii contemporane cu „Panopticonul” descris de Bentham – ca metafora pentru a critica mecanismele de putere aduse la forma lor ideala:

        a. M. Weber;     b.   R. Boudon;     c. M. Foucault;        d.   E. Durkheim;     f.   J. Habermas

        XI. Care este argumentul folosit de P. Bourdieu pentru a critica efectele perverse ale birocratiei social-liberale („deserving poors”)..

       

        XII. Formulati un argument critic la adresa teoriei etichetarii..

        …………………………………………………………………………………………………

        XIII. Caracterizati pe scurt cele 4 tipuri – poli culturali ai perceptiei riscului – din cadrul analizei „grid/group”……………………………………………………………………………………….

RASPUNSURI

I. a6, b3, c1, d2, e9, f7, g5, h11, i8, j4, k10;    III. c

V. 1c, 2a, 3d, 4e, 5b;    VI. a, c, d;  VII. c; VIII. 6, 7

CAPITOLUL VIII

I. Precizati autorii urmatoarelor afirmatii:

1) A spune o poveste despre politica insemna a spune o <poveste> despre puterea in societate. Aceasta ne spune despre natura structurii puterii si despre puterea actorilor insisi […] Nu se poate studia politica fara intelegerea naturii puterii. Viziuni false asupra puterii dau viziuni partiale asupra politicii si societatii.

………………………………………………………………………………………

2) “A face politica” insemna a actiona prudent, adica a discrimina intre “amici” si “inamici”………………………………………………………………..

3) Daca oamenii nu sunt constransi institutional la anumite forme de respect, atunci ne trezim intr-un razboi al tuturor contra tuturor (bellum omnium contra omnes).

…………………………………………………………………………………………..

4) Singurul scop pentru care puterea poate fi utilizata in mod legitim de catre o comunitate civilizata contra vointei unuia dintre membrii sai este de a-l impiedica sa dauneze altuia…………………………………………………………………………..

II. Prin argumentul “individualismului autosuficient”, J.J. Rousseau sustinea ca:

a) Omul trebuie constrans ca sa fie cu adevarat liber

b) Doar oamenii cu charisma pot renunta la bucuria egoista

c) Oamenii au ideea unui angajament mutual, dar acest “contract” este fragil: daca-i vorba sa prinda un cerb ei stau la post pana ce constata ca-i mai util pentru azi sa prinda iepurele care tocmai trece, dar astfel isi pierd libertatea zilei de maine

d) Principala conditie a cooperarii este detinerea unei informatii complete asupra tuturor situatiilor posibile

                III. Urmatoarele definitii sunt date de (precizati in spatiul desemnat de liniile punctate………………………….) in privinta conceptului (………………………….)

1) “Sansa de face sa triumfe in interiorul unei relatii sociale propria vointa, chiar in pofida unei rezistente”.

·         Autor………………………………………………………………………

·         Concept……………………………………………………………………

2) “ Sansa de a gasi persoane ce pot fi convinse, gata sa asculte un ordin cu continut concret”.

·         Autor………………………………………………………………………

·         Concept……………………………………………………………………

3) Cel care comanda nu este in mod necesar legitim, supunerea putand fi impusa

·         Autor………………………………………………………………………

·         Concept……………………………………………………………………

4) Supunerea este fondata pe recunoasterea de catre cei care se supun a caracterului legitim al ordinelor date.

·         Autor………………………………………………………………………

·         Concept……………………………………………………………………

               

IV. Pentru a sustine ca puterea trebuie inteleasa drept cauza a unui comportament, Robert Dahl a propus urmatoarea definitie: “A exercita o putere asupra lui B in masura in care obtine de la B o actiune Y pe care acesta din urma nu ar efectua-o in alte conditii”. Avantajul definitiei este ca:

a) Permite observarea legaturii dintre putere (sau o anume competenta juridica) si responsabilitate intrucat deciziile sunt vizibile, iar atitudinile reperabile.

b) Face posibila o metoda de analiza a modului in care indivizii bine informati anticipeaza “starea de spirit”, continutul consensului majoritar, pentru a capta o “putere reputationala” (acestia incearca sa fie ei primii care propun deciziile populare)

c) Permite observarea practicilor politicianiste din campul luptei pentru putere.

d) Permite observarea efectul de cameleon: pentru a se pozitiona ca lideri, unii indivizi se arata ca fiind foarte grijulii de “aspectele reale de pe teren”.

V. Prin caracterizarea “Puterea lui A se exercita ca o consacrare a fortelor pentru a crea sau rentari valorile sociale si politice in asa fel incat practicile institutionale sa restranga domeniul procesului politic doar la problemele care sunt relativ putin daunatoare pentru A”, Bachrach si Baratz vizeaza un caz de:

a) putere a “opozitiei parlamentare”

b) exercitare a “puterii negative”

c) “anarho-liberalism”

d) exercitare a puterii prin tehnica “non-deciziei”

VI. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt compatibile cu analiza puterii din perspectiva teoriilor schimbului:

 a) Relatiile de putere construiesc situatii in care indivizii schimba in mod reciproc unele avantaje: o marfa contra banilor, o munca pentru salariu, un avantaj moral (de ex. multumirile facute in public) contra unui serviciu facut in mod benevol.

b) Daca un consumator accepta sa plateasca un pret foarte ridicat, atunci am putea sa zicem ca se afla intr-o pozitie “slaba” fata de vanzator.

c) Intensitatea puterii exercitate se poate masura prin comparatie cu marimea avantajului obtinut.

d) Puterea este ceea ce realizeaza constrangerile structurale care guverneaza relatiile de schimb inegal.

VII. Dupa Harsany, masura in care un individ poate obtine cooperarea celorlalti participanti la o activitate colectiva poate fi definita ca rezultat al capacitatii sale de a recompensa si/sau a pedepsi. In raport cu aceasta definitie, care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:

a) Comportamentul individual poate fi explicat doar in termeni de motivatii personale.

b) “Puterea de negociere” este  strict dependenta de congruenta intre “statusul actual” al indivizilor si “importanta sociala” a activitatii lor.

c) Unii indivizi pot dobandi un status inalt pentru activitati care nu au de fapt nici o valoare reala.

d) Sarlatanilor li se acorda un status inalt daca unii indivizi influenti ai grupului stiu ca ei sunt inutili sau daunatori, dar socotesc ca procedurile de combatere a lor sunt pe moment prea costisitoare.

               

VIII.  Max Weber a oferit o clasificare a tipurilor de legitimitate care stau, in general, la baza a trei forme de regim politic. Completati spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare : a) administratia de tip birocratic a regimurilor democratice moderne; b) regimurile autoritare, dictatoriale sau totalitare; c) formele monarhice.

1.       legitimitatea istorica sau traditionala, care este bazata pe caracterul sacru al traditiilor si cutumelor si pe increderea in persoanele care sunt depozitarele directe ale acestora. Aceasta legitimitate corespunde guvernamantului bazat pe

(…………………………………………………………………………….)

2.       legitimitatea charismatica sau personala, care este fondata pe increderea in caracterul exemplar al unui sef iesit din comun, dotat cu o “charisma” sau cu un “farmec” fara egal. Aceasta legitimare se manifesta indeosebi in (…………………………………………………………………………….)

3.       legitimitatea  legal–rationala, este bazata pe increderea in legalitatea si rationalitatea titlurilor si a deciziilor revendicate de autoritatile politice centrale. Ea isi gaseste expresia cea mai inalta in (…………………………………………………………………………….)

IX. Spre deosebire de “charisma personala”, notiunea de “charisma a functiei” accentueaza:

a) emotia si afectivitatea

b) comportamentul rational orientat spre scopuri

c) intuitia

d) vointa

X. Actualizati cu notiunile corespunzatoare modelul spatiului public construit pe baza similitudinilor cu sistemul scenografic al dramaturgiei ateniene:

Koilon

orchestra

Logeion

Spectatori

cor

corifei

hypokritai

………………….

“Guvernati”

………………….

“purtatori de

cuvant”

“clasa politica”

………………….

XI. Enumerati cateva strategii de realizare a managementului participativ prin „cooptarea oamenilor” intr-un sistem de putere ..

RASPUNSURI:

I. 1) K. Dowding; 2) C. Schmitt; 3) Hobbes; 4) John Stuart Mill

II. a, c; III. 1) Max Weber - dominatie; 2) M. Weber - putere; 3) M. Weber - dominatie; 4) M.Weber - putere; V. d; VI. toate (a,b,c,d);VII. b

VIII. 1c, 2b, 3a; IX. B; X. public; opinie publica; guvernanti

CAP. IX –  XII

1) Carei teorii apartine urmatoarea definitie a culturii:  un mod prin care indivizii si grupurile se adapteaza mediului sau natural in scopul satisfacerii necesitatilor. Astfel, toate obiectele sau comportamentele care nu sunt necesare nevoilor individului sunt eliminate din societate. Prezenta lor in societate exprima ratiunea lor de a fi.

a.  functionalismul;    b.  interactionismul simbolic;    d.  marxismul;  e. antropologia cognitiva

2) Precizati autorul urmatoarei caracterizari a culturii: “Omul este un animal suspendat in panze de semnificatii pe care le-a tesut el insusi; ansamblul acestor panze il numesc cultura”.

a. B. Malinowski;    b. C. Geertz;   c. D. Sperber;   d. G. Tarde

3) Care dintre urmatoarele afirmatii este specifica structuralismului?

a) Structura este o unitate omniprezenta, inconstienta, iar formele culturale sunt reprezentari ale acesteia

b) La baza culturii sta un cod universal. Astfel, indiferent de specificul cultural local, spiritul uman este fundamental identic.

c) Functia sociala a mitului este strict dependenta de contextul cultural dat

d) “Noi nu vrem sa aratam cum gandesc oamenii in mituri, ci cum sunt gandite miturile in oameni fara stirea lor”.

4) Comentati una dintre urmatoarele functii ale culturii: functia de adaptare; comunicarea; functia predictiva; formarea legaturilor afective intre indivizi

                Raspuns (max. 1 pagina)………………………………………………………….

                               

                5) Completati cu notiunile corespunzatoare (dezintegrare sociala, neintegrare, integrare prea puternica) urmatoarele definitii date de Durkheim fenomenului suicidar:

a) Sinuciderea egoista se defineste printr-o (……………………………) intr-un grup social dat (familie, religie, partid politic). Oamenii sunt predispusi sa-si ia viata atunci cand nu se gandesc decat la ei insisi. 

b) Sinuciderea altruista rezulta dintr-o (………………………………..) a individului la imperativele grupului. La o sinucidere de acest tip se dedau membrii unui comando suicidar.

c) Sinuciderea anomica are drept cauze (……………………………..) si slabirea legaturilor intre individ si grup. In perioadele de bulversare economica (crize economice, somaj crescut, urbanizare,), rata de sinucidere creste  printre victimele acestor bulversari.

6) Completati spatiile punctate cu notiunile corespunzatoare (soc cultural, cultura populara, subcultura, etnocentrism, cultura de masa, contracultura, rasism,  aculturatie, relativism cultural, cultura media).

a) Prin (……………………) se intelege o cultura care este proprie unui grup social precis. Aceasta subcultura nu este in mod necesar orientata contrar societatii globale - in acest caz vorbim de (……………………). O subcultura poate fi  constituita din valori si comportamente particulare compatibile cu societatea.

b) Contactul unei culturi cu o alta constituie un (…………………..) pentru ca fiecare o judeca si o evalueaza pe cealalta din propriul sau punct de vedere. Contactul intre doua culturi poate lua diverse intorsaturi. Astfel, un imigrant poate sa aleaga sa renunte la propria sa cultura si sa o adopte pe cea a tarii gazda. Acest proces de asimilare se numeste (………………………)

c) O cultura poate, de asemenea, sa se estimeze superioara altora, mai avansata decat celelalte. Aceasta atitudine este numita (……………………….).

a)    O alta forma de contact intre culturi, (……………………………..), este

contra-partea etnocentrismului cultural. Aceasta atitudine consta in a considera toate culturile ca fiind la fel de demne de stima. (……………………………..) incearca sa inteleaga culturile din interior, fara a le judeca in raport unele cu altele.

7) Comentati urmatoarea sustinere: Dintr-un punct de vedere mai general, “a judeca culturile straine nu este un fapt care ar fi in sine reprehensibil” (T. Todorov). Trebuie evitata, pe de o parte, ierarhizarea culturilor plasand-o pe a noastra proprie in varf (etnocentrism) si, pe de alta, punerea tuturor pe un picior de egalitate inchizand ochii asupra unor comportamente culturale iesite din comun. Anumite comportamente culturale sunt in sine condamnabile. Nu putem, de exemplu, sa scuzam tortura sau exciziunea pur si simplu pentru ca ele sunt “practicate in cadrul unei anume culturi particulare”. Chiar respectand diferentele culturale, trebuie condamnate comportamentele care injosesc fiinta umana.

Raspuns(max.1 pagina)………………………………………………………………………….

8)  Comentati (max. 1 pagina) una dintre urmatoarele afirmatii cu privire la “cultura de masa” si “industriile culturale”:

a) Cultura nu poate exista fara organizare comerciala, artistii trebuie retribuiti ca orice alt producator de bunuri. 

b) Cultura necesita utilizarea unor tehnici moderne de producere,  reproducere si de difuzare pentru a avea acces la categorii largi de public.

c) De la editiile de lux, pentru elite, se poate trece la productia de masa (productia unei mari cantitati de bunuri si de servicii fabricate in serie si de maniera standardizata).

d) Individul este obisnuit cu produse uniforme care sunt supuse acelorasi etape de transformare si potrivit aceluiasi scenariu de baza. Daca un produs cultural inregistreaza un succes, se produce o a doua serie. Se observa aceasta tendinta la serialele televizate, la filmele de succes  sau la colectiile de romane siropoase.

e) Practicarea unui consum de masa necesita o piata compusa din indivizi care au dorinta de a cumpara bunuri culturale in mare cantitate si, totodata, mijloacele de a o face. Astfel, se inunda consumatorii cu publicitate pentru a-i convinge ca doresc ceea ce se vrea a fi vandut, iar pentru aceasta li se ofera un serviciu de credit pentru ca ei sa poata sa cumpere imediat ceea ce unii vor sa vanda.

9) Atribuiti caracteristicile de mai jos notiunilor de lider local (LL) si lider cosmopolit (LC)

- este, in multe cazuri, nascut in localitatea respectiva sau in regiune (……………….)

-  are o retea variata si bogata de relatii in comunitate (……………………………….)

- este mare consumator de media (…………………………………………………….)

- la radio, asculta mai ales stirile scurte (………………………………………………)

- este interesat de analizele si comentariile de stiri (…………………………………..)

                - prefera asociatiile care urmaresc obiective specifice (……………………………….)

- ziarele si revistele sunt o legatura functionala cu lumea (………………….)

- ziarele si revistele sunt un element de integrare si de autoritate (……………………)

- competenta sa acopera numeroase domenii (……………………………………….)

- isi exercita influenta in domenii restranse, avand reputatia de expert (………………)

10) Lucrarea „Etica protestanta si spiritul capitalismului” apartine lui:

a. M. Luther;       b. K. Marx;       c. M. Eliade;            d. R. Otto;        e. M. Weber

11) Fenomenul de laicizare este legat in mod fundamental de:

a) Aparitia regimurilor politice democratice care au ca o trasatura fundamentala distinctia dintre public si privat. 

b) Separatia religiei de stat si privatizarea acesteia. 

c) Abandonarea practicilor rituale sistematice de catre majoritatea populatiei.

a)    Decrestinizare (o parte din oamenii resimtind o puternica nevoie de religios nu se mai adreseaza crestinismului, ci incep sa cunoasca sfera de influenta a altor religii).

12) Pentru a intelege conceptul de „socio-stil”, ne gandim, in principal, la (alegeti trei variante):

a. starile de „rau cultural”;

b. modurile de adaptare la un scenariu pesimist al societatii

c. panica morala

d. fenomenul de secularizare

e. comportamentele ordalice

f. indicatorii de audienta si publicurile mass media

g. functiilor si disfunctiilor sistemului comunicarii de masa

h. valorile pe care indivizii le apreciaza pentru „a se simti bine in propria piele”

13. Subliniati dintre  urmatoare afirmatii pe acelea care apartin „populismului cultural”:

a. Elanul eroic al „fortelor populare” se revolta prin „miscarea artistica”.

b. Dezgustul fata de manele este o ipocrizie a intelectualilor care nu mai au putere in societate.

c. Telenovelele standardizeaza sensibilitatea estetica si morala a femeilor din „clasele populare”.

d. „In pofida poporului, pentru popor” („Malgre le peuple, pour le peuple”)

14. Care sunt principalele etape ale industriei cultuale?

15. In modelul analitic al lui P. F. Lazarsfeld si R. K. Merton, mass-media are urmatoarele functii:

            (1) Atragerea atentiei publice si conferirea de pozitii (status-uri) sociale: - problemelor publice, - persoanelor si grupurilor, - organizatiilor si institutiilor, - miscarilor sociale pe care le aduc in prim planul actualitatii (de ex. prin mecanismul agenda setting).

            (2) Impunerea normelor sociale si intarirea controlului social - demascarea persoanelor si situatiilor care sunt in dezacord cu morala publica.

            (3) Functia de narcotizare – „functia anormala”. De ex., informatiile abundente referitoare la amenintarile mediului pot spori angoasele audientei. Aceasta in locul „efectului normal”, cel de avertizare. De asemenea, abundenta strivitoare a informatiei poate genera tendinta de izolare: coplesiti de informatii unii indivizi pot reactiona paradoxal orientandu-si atentia spre problemele vietii private, cele asupra carora pot avea o mai mare putere de control. Mediatizarea excesiva poate conduce la apatie politica (“cetateanul informat” nu este in mod necesar si un „cetatean activ”).        

            (4) Functia de transmitere culturala - a valorilor si normelor sociale de la grupurile sociale catre indivizi, de la o generatie la alta:

- Consecinta functionala: cresterea coeziunii sociale, intarirea integrarii sociale a indivizilor, reducerea anomiei, standardizarea normelor culturale.

            - Consecinta disfunctionala: depersonalizarea actelor de socializare si restrangerea varietatii culturale – de ex. „concentrarea atentiei culturale” la emisiuni gen reality-show, la telenovele, manele etc.

            (5) Functia de loisir - destindere si amuzament (independent de orice efect instrumental – in scopul publicitatii). Disfunctii: dezinteresul pentru actiunea sociala (pasivitate, amorfism, apatie); standardizarea activitatilor si gusturilor.

Tema: Exemplificati una dintre aceste functii cu niste situatii actuale din spatiul public romanesc (folositi informatii cat mai recente, preluate din mass-media sau conversatiile cotidiene)

16. Melvin L. de Fleur a construit o schita operationala a functiilor si disfunctiilor sistemului comunicarii de masa. Care sunt acestea?

FUNCTII

DISFUNCTII

1. Demascarea…………….

1. ………………. gusturile publicului

2. Apararea ……………….

2. Stimuleaza ……………………….

3. ………………

…………….. bunurile culturale

3. Contribuie la ………………morala

4. Ofera publicului larg ……………..

……………………………………….

4. Contribuie la „adormirea” ……………………………………

5. Informeaza ……………………….

5. Aplatizeaza …………………………………………

6. Prin ………………………. sistemul

   economic si promoveaza standardele

   de viata ale cumparatorilor potentiali

RASPUNSURI:

                1a;     2b;    3abd;

                5: a) neintegrare, b) integrare prea puternica,c) dezintegrare sociala

                6: a) subcultura - contracultura; b) aculturatie; c) etnocentrism; d) relativism cultural

                10 e; 11abc, 12 bfh,  13ab

Down Shep!

Iata, cu titlu exemplificativ, cateva 2 teste care au fost date la examene din anii precedenti.
Nume………………………………..  Prenume………………  Facultatea…………………anul………….grupa…………

Adresa electronica:

       TEST SOCIOLOGIE (1)

1. Maximele: „Coopereaza daca si numai daca cooperarea se dovedeste pentru toti mai buna decat absenta ei!”,  „A nu iti vinde locul la coada!” – sunt exemple de :

       a. imoralitate;    b. norma sociala;    c. anomie;   d. free reader's ticket;      e. subcultura

2. Potrivit modelului sociologic al lui Goffman, cand oamenii vad un cuplu certandu-se in autobuz, ei au tendinta :

                a. se priveasca in mod vadit

                b. sa intervina daca pot fi de vreun ajutor

                c. sa le faca morala despre comportamentul in locuri publice

                d. sa pretinda ca nu observa (“neatentia civila

3. Comunicarea directa (“face-to-face”) este caracteristica specifica a:

                a. grupurilor de referinta; b. grupurilor de status;  c. grupurilor primare; d. grupurilor de presiune

4. Imaginati-va o intalnire in care indivizii vadesc ca sunt atenti la prezenta grupului si iau parte la ceea ce spun sau fac ceilalti. In aceasta privinta, sociologii folosesc conceptul de …………………

a. grup nominal;     b. societate;     c. structura sociala;    d. interactiune focalizata;    e. socializare

   secundara;     f. grup de status;    g. 'neatentie civila';    h. „arie socio-culturala”

5. Prin argumentul “individualismului autosuficient”, J.J. Rousseau sustinea ca:

a. Omul trebuie constrans ca sa fie cu adevarat liber

b. Doar oamenii cu charisma pot renunta la bucuria egoista

c. Oamenii au ideea unui angajament mutual, dar acest “contract” este fragil: daca-i vorba sa

    prinda un cerb ei stau la post pana ce constata ca-i mai util pentru azi sa prinda iepurele care

    tocmai trece, dar astfel isi pierd libertatea zilei de maine

d. Principala conditie a cooperarii este detinerea unei informatii complete asupra tuturor situatiilor

    posibile

 6. Spre deosebire de “charisma personala”, notiunea de “charisma a functiei” accentueaza:

a. emotia si afectivitatea; b. comportamentul rational orientat spre scopuri; c. intuitia; d. vointa

7. Care dintre urmatoarele afirmatii este specifica structuralismului?

a. Structura este o unitate omniprezenta, „inconstienta”, iar formele culturale sunt „reprezentari” ale acesteia;  b. La baza culturii sta un cod universal. Astfel, indiferent de specificul cultural local, spiritul uman este fundamental identic;  c. Functia sociala a mitului este strict dependenta de contextul cultural dat;  d. “Noi nu vrem sa aratam cum gandesc oamenii in mituri, ci cum sunt gandite miturile in oameni fara stirea lor”.

8. Atribuiti caracteristicile de mai jos notiunilor de lider local (LL) si lider cosmopolit (LC)

- este, in multe cazuri, nascut in localitatea respectiva sau in regiune (……………….)

-  are o retea variata si bogata de relatii in comunitate (……………………………….)

- este mare consumator de media (…………………………………………………….)

- la radio, asculta mai ales stirile scurte (………………………………………………)

- este interesat de analizele si comentariile de stiri (…………………………………..)

                - prefera asociatiile care urmaresc obiective specifice (……………………………….)

- ziarele si revistele sunt o legatura functionala cu lumea (………………….)

- ziarele si revistele sunt un element de integrare si de autoritate (……………………)

- competenta sa acopera numeroase domenii (……………………………………….)

- isi exercita influenta in domenii restranse, avand reputatia de expert (………………)

 

9. Max Weber a enumerat mai multe caracteristici ale birocratiei occidentale. Care dintre cele enumerate mai jos nu sunt compatibile cu definitia sa:

   a. Ierarhia clar demarcata a autoritatii,    b. Activitatea functionarilor e reglementata prin

   reguli scrise;    c. Functionarii sunt salariati, angajati cu norma precisa;    d. Separarea sarcinilor

   functionarului din interiorul organizatiei de viata personal;     e. Nici un membru nu poseda in

   proprietate privata resursele materiale cu care opereaza;    f. Siguranta postului,     g. Orientarea catre

   lucrul in  grup;    h. membrii de familie au drepte de preemtiune in ocuparea posturile vacante;

   i. legitimitatea charismatica;    j.  legitimitatea traditionala;      k.  legitimitatea legal-rationala.

10. Care dintre urmatoarele afirmatii apartine in mod specific teoriei etichetarii:

a. Devianta nu trebuie inteleasa ca un set de caracteristici intrinseci ale indivizilor sau grupurilor,

   ci ca un proces de interactiune intre devianti si non-devianti. Trebuie sa descoperim motivul

    pentru care anumite persoane ajung sa fie clasificate drept “deviante”

b. Aspectele violente ale delincventei gulerelor albe sunt mai putin vizibile decat in cazurile

    de omucidere sau atac, dar sunt la fel de reale si pot fi mai grave prin consecinte.

                c. Devianta exprima  structura de putere a societatii. In general vorbind, regulile in functie de care

este definita devianta sunt elaborate de catre cei bogati pentru cei saraci, de catre barbati pentru   femei, de catre cei in varsta pentru cei tineri, de majoritatile etnice pentru grupurile minoritare.

d. Multi copii patrund in gradinile altora, fura fructe sau trag chiulul de la scoala. Intr-un cartier

locuit de oameni bogati, aceste fapte pot fi socotite drept   „joaca nevinovata a copilariei”. In zonele sarace, ele pot fi considerate drept dovezi ale tendintelor catre „delincventa juvenila”.

e. Uciderea nu este intotdeauna socotita crima. In razboi, uciderea inamicului este  aprobata.

11. Caracterizati pe scurt cele 4 tipuri – poli culturali ai perceptiei riscului – din cadrul analizei „grid/group

12. Care sunt principalele etape ale industriei cultuale?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Nume………………………….Prenume……………………………………Anul…………………………

Adresa electronica:…………………………………………………………..                                           

Test sociologie (2)

I. Alegeti definitia corecta pentru urmatoarele concepte:

a) status:  1. O tesatura de relatii sociale care conecteaza indivizii sau organizatiile;   2. O pozitie in societate incredintata individului pe baza varstei, sexului sau actiunii individuale;    3. Regulile care definesc charisma functiei;    4. Obligatiile si privilegiile unui functionar al aparatului de stat;    5. comportamentele ordalice

b) grup de status:   1. Colectie de drepturi, obligatii si asteptari culturale care insotesc un status social;   2. Grupari statistice alcatuite de cercetatori in scopul clasificarii si analizei;   3. Grupuri care se organizeaza pentru a avea un acces privilegiat la resurse si pentru a-si proteja monopolul asupra unor onoruri;   4. Rezultatul socializarii secundare.

c) grup nominal:  1. Interactiunea intre indivizii al caror status este obtinut prin efort personal;   2. Grupari statistice alcatuite de cercetatori in scopul clasificarii si analizei;  3. Efectele perverse realizate prin interactiunea  indivizilor care nu-si pot indeplini in mod personal obligatiile rolului social;  4. Caracterizarea deviantilor in teoriei etichetarii.

II. Alegeti raspunsul corect:

a) „Consecinta nedorita a comunicarii care pretinde o supra-angajare in contexte in care trebuie exprimat respectul sau non-respectul, aceasta capacitate de a sfida finalizandu-se in duel” – este un caz de:   1. Regie teatrala nepotrivita; 2. Conflict de roluri;  3. Potential polemogen al moralei;   4.  Anomie;  5. Individualism afectiv.

b) Dupa J.J. Rousseau: oamenii au ideea unui angajament mutual, dar acest “contract” este fragil: daca-i vorba sa prinda un cerb ei stau la post pana ce constata ca-i mai util pentru azi sa prinda iepurele care tocmai trece, dar astfel isi pierd libertatea zilei de maine. Aceasta afirmatie este un caz de:  1. „Identitate impartasita” ;   2. Status dobandit;    3. „Individualism autosuficient” ;    4. Tehnica de „non-decizie”;    5. Contract de comunicare.

c) Fenomenul de laicizare este legat in mod fundamental de:  1. „Decrestinizare” (oamenii resimtind o puternica nevoie de religios nu se mai adreseaza crestinismului si intra in sfera de influenta a altor religii);   2. Accentuarea distinctiei dintre public si privat;   3. Separatia religiei de stat si „privatizarea acesteia”;  4. Abandonarea practicilor rituale sistematice de catre majoritatea populatiei;   5. Dezvoltarea industriilor culturale;   6. Populismul cultural.

d) Observatia unor sociologi „Devianta exprima  structura de putere a societatii. In general vorbind, regulile in functie de care este definita devianta sunt elaborate de catre cei bogati pentru cei saraci, de catre barbati pentru   femei, de catre cei in varsta pentru cei tineri, de majoritatile etnice pentru grupurile minoritare” – este un caz de:   1. Analiza „grid/group” ;  2.  Procedura de etichetare ;   3. Teorie anarho-liberalista;    4. „Neatentie civila”

e)  Dupa Harsany, masura in care un individ domina sau poate obtine cooperarea celorlalti depinde de capacitatea sa de a recompensa si/sau a pedepsi. Care dintre urmatoarele afirmatii satisfac aceasta definitie (trei raspunsuri):

1. Comportamentul individual poate fi explicat doar in termeni de motivatii personale;    2. “Puterea de negociere” este  strict dependenta de congruenta intre “statusul actual” al indivizilor si “importanta sociala” a activitatii lor.

3. Unii indivizi pot dobandi un status inalt pentru activitati care nu au de fapt nici o valoare reala;   4. Sarlatanilor li se acorda un status inalt daca unii indivizi influenti ai grupului stiu ca ei sunt inutili sau daunatori, dar socotesc ca, pe moment, combaterea lor este prea costisitoare;   5. Indivizii charismatici pot orice, oricand.

f) Afirmatia „La baza culturii sta un cod universal. Astfel, indiferent de specificul cultural local, spiritul uman este fundamental identic” este o teza specifica: 1. Etnocentrismului;  2. Relativismului; 

3.  Structuralismului;  4. Sociologiei lui Max Weber;  5. Teoriei lui Cl. Levy-Strauss;   4. Marxismului; 

5. Individualismului metodologic;     6. „Populismului cultural”

g) M. Weber definit „ideal-tipul” birocratiei occidentale. Care dintre caracteristicile de mai jos sunt cel mai putin compatibile cu definitia sa (alegeti trei): 1.  Ierarhia clar demarcata a autoritatii; 2. Activitatea functionarilor de la toate nivelurile organizatiei este reglementat prin reguli scrise;  3. Functionarii sunt salariati, angajati cu norma precisa;  4. Separarea sarcinilor functionarului din interiorul organizatiei de viata lui personala; 5.  Membrii organizatiei sunt proprietari ai resursele materiale cu care opereaza; 6.  O siguranta a  postului conferita de atasamentul sentimental fata de organizatie; 7. Orientarea catre lucrul in grup; 8. Conducerea pe baza charismei personale;  9. Datorita supozitiei de fidelitate, rudele lucratorilor cu vechime au prioritate la angajare.

h) Spre deosebire de liderul cosmopolit, liderul local se caracterizeaza mai ales prin (alegeti doar 5 variante, cele care vi se par mai semnificative!): 1. Nu se poate impune daca nu este nascut in mediul respectiv, 2. Are o retea variata si bogata de relatii in comunitate,  3. La radio asculta mai ales stirile scurte pe FM,  4. Ii place sa asculte analizele si comentariile de stiri,  4. Prefera asociatiile care urmaresc obiective specifice, 5. Resimte puternic ziarele si revistele ca pe o legatura functionala cu lumea, 6. Capacitatea de a dobandi informatii din mai multe ziare si reviste ii intareste autoritatea, 7. Competenta sa acopera numeroase domenii, 8. Isi exercita influenta in domenii restranse, avand reputatia de expert, 9. Militantism in cadrul orientarilor politice ultra-nationaliste.

III. In paradigma functionalista a comunicarii de masa apar urmatoarele notiuni:

·         „consecinta” (de ex. efectele televiziunii pot fi analizate din punctul de vedere al dualitatii functional – disfunctional sau al „consecintelor neasteptate”.);

·         uzaj, rol sau functie a elementelor unui sistem in functionalitatea ansamblului sistemului respectiv (rolul mass-media de „contraputere” prin „uzajul charismei” – de ex. prin critica unor complicitati din campul personalului politic si administrativ);

·          nevoi psihologice si sociale (ale indivizilor, grupurilor sau ale societatii in ansamblu) satisfacute de elemente sau activitati din sistem;

·         exigente functionale, cerinte ale functionarii si echilibrului unui sistem

·         distinctia dintre functii manifeste (intentionate) si functii latente (neintentionate),

·         substitutele functionale (ex. interactiunea parasociala: televizorul si Chat-ul pe Internet – in locul intalnirilor directe)

·         deosebirea dintre functii si disfunctii (manifeste sau latente)

·         ipoteza existentei unor „functii universale” (v. structuralismul) – care a stimulat studiul comparativ asupra media in diferite societati

Tema: exemplificati doua dintre aceste notiuni……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

IV. Care sunt functiile presupozitiilor culturale (asteptarile de ambianta) in cadrul comunicarii? (rezumati in 5-7 randuri si dati un scurt exemplu)

…………………………………………………………………………



Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2019 - Toate drepturile rezervate -|

Sociologie




Referate pe aceeasi tema


Influenta tulburarilor dezvoltarii copiilor deficienti mintal asupra activitatii de invatare
Idealuri si mituri ale familiei - teorii despre familie
Religiile din Extremul Orient - hinduismul, budism, confucianism, taoism
Marx: religie si inegalitate
PARINTII INTRE IDEAL SI REALITATE - responsabilitatea parintilor in educatia copilului
Fundamentalismul religios - fundamentalismul islamic
Religiile originare ale lumii - totemism si animism, iudaism, crestinism si religie islamica
Religia in Statele Unite ale Americii
Denuclearizarea familiei si cauzele sale - cauze generale ale disolutiei familiei
Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.