Curs de cadastru - categorii de folosinta

CURS DE CADASTRU   NR.II

CATEGORII DE FOLOSINTA.

Prin categorii de folosinta se intelege gruparea terenurilor dupa modul de utilizare,indifferent de deti-

natia lor.

Ansamblul terenurilor ce constituie fondul funciar sunt  clasificate in diferite categorii si subcategorii

ce constituie baza sistemului informational.

Dupa destinatia economica se disting mai multe categorii de folosinta in doua grupe mari:

1. folosinta agricola

2. folosinta neagricola

Prin detinatori de terenuri se inteleg titularii drepturilor de proprietate,personae fizice sau juridice.

Domeniul public poate fi de interes national,caz in care in regim de drept public statul e proprietar,

sau in regim de interes local,unde proprietari sunt comunele,orasele,municipiile sau judetele.

Categoria de folosinta a terenului,individualizat printr-un cod este unul dintre atributele parcelei.

Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriilor de folosinta alaturi de celelalte

atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale

care greveaza bunurile imobile.

Terenuri cu destinatii agricole

Terenuri arabile( 1.0-A)

arabil propriu-zis(1.1)

pasuni(2.0)-curate,impadurite etc.

fanete:curate,impadurite etc.

vii:nobile,hibride-care trebuia sa dispara din 2007,pepiniere viticole,plantatii cu hamei.

livezi:clasice,intensive,plantatii de arbusti fructiferi.

Cadastrul agricol se intocmeste pe fise speciale si cuprinde doua categorii de date:

a)     informatii generale:posesor,denumirea bunului,nr topographic,categorie de folosinta,suprafata,

clasa de calitate si venitul net cadastral.

b) informatii speciale:clima,orizont sol,relief si date economice(starea drumului,cheltuieli,venituri)

Terenuri cu destinatie forestiera (legea 7/96)

-paduri cu rol de protectie si paduri cu rol de productie-protectie.

Subcategorii :

-paduri(6.1-pd)

-plantatii si perdele de protectie

-tufisuri si maracinisuri

-rachitarii

-pepiniere

Cadastrul forestier are la baza o buna parte din informatiile oferite de amenajari,inventarieri si descri-

eri teritoriale din fondul forestier,prevazand in final masuratorile tehnice,economice,menite sa asigure

continuitataea padurilor,folosirea lor rationala,precum si ameliorarea lor in vederea asigurariiprotectiei

Piesele ce stau la baza cadastrului forestier sunt : planurile cu curbe de nivel (1:5000 sau 1:10000)

Cu ajutorul planurilor se determina marimea suprafetei si lucrarile de evidenta.

Codul silvic prevede ca evidenta cadastrala sa se efectueze de organelle silvice,care impreuna cu

reprezentantii cadastrului delimiteaza fondul forestier de restul categoriilor de terenuri.

Terenuri aflate permanent sub ape.

fondul apelor cuprinde terenuri acoperite in permanenta de: ape statatoare(mari teritoriale sau lacuri) ori ape curgatoare(balti,lacuri naturale,lacuri de acumulare)

Cadastrul apelor – urmareste inventarierea,descrierea si sistematizarea informatiilor privind caracteris-

ticile cursurilor de apa,precum si amenajarea,folosirea si protectia calitatii apelor.Actualmente este cel

Referat: Echipamente si instalatii de stingere a incendiului - prescriptii generale Lucrare: Zugraveli si vopsitorii - lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea zugravelilor si vopsitoriilor

mai bine pus la punct dintre cadastre.Intreaga tara are 15 bazine de ordinul I in cadrul carora sa codifi-

cat reteaua pana la ordinul 6.

Exista un system de referinta cadastral ce consta intr-o axa  de kilometrare in lungul apelor incadrate

in reteaua geodezica a cadastrului general, a carei pozitie este data prin coordinate in sistemul de

proiectie stereografica 1970.

Terenuri de constructii : civile,industriale si agricole,diguri,cariere,targuri,cimitire,piete,plaje.

Terenurile virane din intravilan,chiar daca pe moment sunt utilizate ca terenuri agricole,necesita o eva-

luare,in vederea stabilirii impozitului dupa alte criterii sin nu dupa bonitatea agricola,deoarece caloarea lor este mai mare decat cea a terenurilor agricole.

Pe fisele cadastrale ale constructiilor(intocmite separate pentru fiecare constructie) se scriu si materi-

alele de constructie,stilul architectonic,anul constructiei,starea lor,dotarile(canalizare,apa,curent),date

care servesc la sistematizare,finante si agentiilor de asigurari.

Terenuri cu destinatie speciala:

terenuri folosite in transporturi rutiere si aeriene,cu constructiile aferente(cai ferate,drumuri clasate, strazi,ulite etc)

Terenuri degradate si neproductive

nisipuri zburatoare,stancarii,bolovanisuri,rape,ravene,torenti,saraturi cu crusta,mocirle si smarcuri

DOMENII DE SPRIJIN ALE CADASTRULUI

Se disting 3 grupe de domenii de colaborare,ce contribuie la realizarea cadastrului general,domenii

ce confera un character multidisciplinar.

I    Domenii de baza :

geodezia

topografia

fotogrametria

cartografia

Domeniul geodeziei – furnizeaza date privitoare la retelele de sprijin necesare ridicarii topografice

si fotografice,asigura unitatea acestor ridicari,actualizarea planurilor cadastrale,parcelari,rectificarii

hotarelor

Domeniul topografic si fotogrametric – asigura lucrarilor planurile de baza restituite cu curbe de

nivel,care prin prelucrari devin planuri cadastrale(dupa completarea lor cu elemente specifice).

Domeniul cartografiei – asigura cadastrului editarea,producerea si reproducerea planurilor si

hartilor cadastrale.

II   Domenii de colaborare

juridic

pedologic

informatic

Domeniul juridic – ofera legislatia de drept funciar,care asigura organizarea si tinerea la zi a sistemului de publicitate imobiliara.

Domeniul pedologic – sprijina partea economica a cadastrului prin stabilirea categoriilor de

folosinta a bonitatii terenului in vederea impozitarii lui corecte.

Domeniul informatic – permite prelucrarea volumului mare de date precum si redactarea automata

atat a datelor cadastrale cat si suporturilor cartografice.

III  Domenii ajutatoare

-cuprind activitatile prin care cadastrul general intra in legatura si faciliteaza rezolvarea unor

etape precum : sistematizarea teritoriala si delimitarea localitatilor,amenajarea teritoriala,amena-

jarea silvica,protectia mediului.

CONTINUTUL CADASTRULUI GENERAL

Elaboratele finale ale cadastrului (generale si de specialitate) trebuie sa aiba o forma de prezen-

tare corespunzatoare,cu un continut concordant cu realitatea din teren.Piesele trebuie prezentate

intr-o forma simpla,sa fie accesibile si usor de folosit,trebuie sa sa preteze usor la modificari  si

actualizari periodice.

Documentele finale ale cadastrului sunt :

Registrul cadastral – cu anexele lui ce cuprinde parcelele ca unitati de baza ale unui teren.

include numarul parcelei,numarul sectiunii de harta in care e parcela,numele si prenumele

posesorului,domiciliul,suprafata parcelei,clasa de bonitate,venitul net cadastral,precum si

anexele registrului.

Registrul constructiilor

Registrul posesorilor dupa indicative

Foaia cadastrala de posesie

Sumarul foilor de posesie

Registrul categoriilor de folosinta

Planurile si hartile cadastrale

Dosarele pe baza carora s-au facut inscrisurile cadastrale,dosarul cu delimitarea terenului,

dosarul cu identificarea posesorilor,dosarul suprafetelor calculate,registrul posesorilor de

case

Dosarul cu evidenta la zi a cadastrului in care sunt consemnate toate modificarile intervenite.

Purtatorul de informatie,suporturile de stocare a informatiei.

Fiecare parte a cadastrului general isi rezolva obiectivele apeland la domenii de sprijin.

Componenta tehnica – este realizata de disciplinele masuratorilor terestre,cuprinzand toate ope-

Ratiile incepand cu reteaua geodezica,masuratori topografice sau fotogrametrice si se finalizeaza

Prin elaborarea planurilor cadastrale.

Componenta economica – se ocupa de evaluarea bunurilor immobile in vederea stabilirii impozitarii.

Componenta juridica – este legata de drept funciar si normative.Acestea nu sunt incluse in cadas-

tru  dar se fac pe baza datelor cadastrale prin publicitate imobiliara.Singurul aspect juridic din

cadastru il constituie stabilirea posesorului imobilului

Partea tehnica (cadastru tehnic)- este cea mai importanta,avand ponderea cea mai mare din volumul lucrarilor cadastrale.Cuprinde un complex de masuratori geologice,topografice,foto-

Grametrice,precum si lucrari cadastrale de delimitare(parcelarerectificare) si se concretizeaza

prin planuri cadastrale si determinarea suprafetei.

Reteaua geodezica de sprijin- a fost introdusa pentru intretinerea cadastrului intr-un teritoriu

administrativ.Este formata din totalitatea punctelor retelei geodezice de referinta de ordinul 1-5

existenta in zona.Punctele se materializeaza pe teren prin borne.

Pe langa reteaua geodezica ridicarile mai au la baza retele de indesire si de ridicare care trebuie

sa asigure o anumita densitate de puncte  pe unitate de suprafata si trebuie sa permita executarea

lucrarilor de introducere si de intretinere a cadastrului general.

In configurarea  retelei de indesire si ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteaua geodezica

de sprijin astfel incat poligonul format sa  incadreze toate aceste puncte.

Reteaua de indesire si ridicare se executa prin triangulatii,drumuiri poligonale,intersectii,retrointer-

sectii sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare,GPS.

Cand coordonatele sunt date prin GPS la proiectarea retelei se vor avea in vedere urmatoarele :

reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijine pe minim 6 puncte din reteaua geodezica

sprijin(3 puncte din triangulatii si 3 din nivelment)

punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate pe tot cuprinsul retelei,atat in interior cat si

in zonele periferice.

toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minim 3 vectori.

determinarea punctelor de legatura dublustationate se va face in sesiuni diferite.

Numarul minim de sesiuni S intr-o retea cu” p “puncte si utilizare a” r “receptoare se determina cu:

S=p-n/r-n n=nr de puncte de legatura intre sesiuni

Daca un punct este stationat de “m” ori numarul de sesiuni se determina cu relatia:

S=m*p/r

Abaterea standard medie  ( s_r ) de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca ± 5 cm

in pozitie planimetrica.

S_r = s_o

Q_xxi ; Q_yyi =elemente de pe diagonala principala a matricei

cofactorilor a coeficientilor de pondere a necu-

noscutelor coresp. coordonatelor x,y a pct i

s_o=abaterea standard