Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Electrica


Qdidactic » bani & cariera » constructii » electrica
Cauzele consumului ridicat si nerational de putere reactiva si ale factorului de putere scazut



Cauzele consumului ridicat si nerational de putere reactiva si ale factorului de putere scazut


Cauzele consumului ridicat si nerational de putere reactiva si ale factorului de putere scazut


Trecerea in revista a principalilor consumatori de putere reactiva (§ 8.2) scoate in evidenta ponderea mare a puterii reactive consumate de motoarele asincrone. Cauzele consumului ridicat si nerational de putere reactiva trebuie cautate deci in primul rand la aceasta categorie de receptoare ; ele constau in :

a. Functionarea motoarelor asincrone neincarcate suficient sau in gol. Factorul de incarcare al motoarelor care functioneaza in instalatiile unui consumator este cuprins aproximativ in limitele (1,2 1,4)kc, kc fiind coeficientul de cerere care depinde de specificul consumatorului. Factorul de incarcare mediu in industria constructoare de masini, de exemplu, este cuprins intre 0,2 si 0,3, ceea ce corespunde unui factor de putere redus
(0,4
0,6). Slaba incarcare provine, in parte, din existenta unui numar redus de trepte standardizate de putere la motoare, care face ca puterea motorului de antrenare sa fie aleasa totdeauna superioara puterii cerute de mecanismul actionat. Pe de alta parte, regimul real de incarcare a masinilor antrenate este, de regula, mai usor decat cel nominal. In plus exista numeroase pauze in functionarea masinii antrenate, cerute in principal de procesul tehnologic dar si de organizarea muncii, in timpul carora motorul functioneaza in gol.



b. Executarea unor reparatii necorespunzatoare. Cresterea intrefierului (prin strunjirea rotorului) sau reducerea numarului de spire in crestatura statorului (la rebobinare) au ca efect cresterea curentului de magnetizare si deci a puterii reactive consumate.

c. Cresterea tensiunii de alimentare la reducerea sarcinii transformatoarelor (de exemplu, in schimbul de noapte). Cresterea tensiunii duce la marirea curentului de magnetizare.


1) tensiunea aplicata la bornele componentei;

2) puterea nominala PN ;

3) curentul ce strabate componenta;

4) temperatura nominala qN .

2,4

GRILA 4


1. Se da o componenta pasiva cu valoarea nominala XN si toleranta t (de fabricatie). Masurand aceasta componenta valoarea reala Xr poate fi:

1) Xr =XN;

2) Xr < XN(1 - t);

3) Xr I[XN(1-t),XN(1+t)];

4) Xr > XN(1 + t).

1,3


2. Toleranta t (de fabricatie) a unei componente pasive se datoreaza:

1) abaterii parametrilor materialelor de care depinde parametrul fundamental al componentei ;

2) abaterilor inerente ale procesului de fabricatie;

3) erorii aparatelor de masura utilizate;

4) factorului uman.

1,2,3,4


3. Toleranta de fabricatie a componentelor pasive poate fi:

1) simetrica t;

2) numai pozitiva;

3) asimetrica (-t1, +t2);

4) numai negativa.

1,3


4. Coeficientul de variatie cu temperatura y al parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x1, x2, ….xn) unde xi sunt valorile componentelor pasive ce au coeficientii de variatie cu temperatura i , poate fi determinat cu relatia:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

4


5. Din punct de vedere al disiparii de putere pentru componentele pasive se poate face afirmatia:

1) numai rezistoarele disipa putere;

2) condensatoarele nu disipa putere;

3) inductoarele nu disipa putere;

4) orice componenta pasiva, disipa o putere mai mare sau mai mica, in functie de tipul ei, parametrii si solicitarea electrica la care este utilizata.

4


6. In general caldura se transmite prin:

1) conductie termica;

2) convectie termica;

3) radiatie termica;

4) evacuare termica.

1,2,3,4


7. Puterea termica transmisa prin convectie termica de catre un corp depinde de :

1) tipul fluidului in contact cu componenta;

2) viteza de curgere a fluidului;

3) pozitia corpului fata de viteza de curgere a fluidului;

4) dimensiunile corpului.

1,2,3,4

8. Rezistenta termica de convectie a unei componente pasive nu depinde de:

1) suprafata componentei;

2) tipul fluidului mediului ambiant in care functioneaza;

3) viteza de curgere a fluidului;

4) pozitia componentei fata de viteza de curgere fluidului.

false


9. Se considera o componenta pasiva cu masa m, caldura specifica c, rezistenta termica Rth si coeficientul de disipatie termica D. Constanta termica de timp a componentei pasive este egala cu:

1) mc;

2) m c Rth ;

3) m c D;

4) Cth Rth.

2,4


10. Puterea disipata de o componenta pasiva este:

Pd P0,ptr t<t0

0, ptr t t0

In acest caz temperatura corpului componentei TC,

1) va creste exponential in timp;

2) va scadea liniar in timp catre temperatura mediului ambiant;

3) va scadea in mod aleatoriu catre temperatura mediului ambiant;

4) va scadea exponential conform relatiei, TC=(TCM-Ta)(+Ta), unde TCM, respectiv Ta reprezinta temperatura maxima a corpului componentei, respectiv temperatura mediului ambiant, iar este constanta termica de timp a componentei.

4


11. O componenta pasiva cu coeficient de disipatie termica D si rezistenta termica Rth, cu intervalul maxim al temperaturii de utilizare qm qM functioneaza in regim permanent, disipand puterea P0. In acest caz temperatura qc a corpului componentei pasive ce functioneaza intr-un mediu ambiant cu temperatura qa [qam qaM], ar putea fi :

1) qc < qam

2) qc <qm

3) qc>qM

4) qc [qam, P0/D+qaM

4


12. O componenta pasiva cu constanta termica de timp ,  disipa o putere sub forma de impuls singular cu puterea Pi si durata ti. In acest caz temperatura maxima a corpului componentei qcMi depinde de :

1) temperatura mediului ambiant;

2) durata impulsului ti ;

3) puterea Pi ;

4) constanta termica de timp .

1,2,3,4


13. Puterea nominala PN a unei componente pasive depinde de:

1) tensiunea aplicata la bornele componentei;

2) dimensiunile componentei;

3) puterea disipata;

4) tipul materialelor utilizate la realizarea componentei.

2,4


14. O componenta pasiva cu puterea nominala PN, constanta termica de timp , functioneaza in regim de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere g si durata perioadei tp. Puterea maxim admisibila PAqi pe care poate sa o disipe in functiede temperatura qa a mediului ambiant in care functioneaza este:

1)   ,daca tp>> si ;

2) , daca tp>> si ;

3) PAqi =, daca tp << si ;

4) , daca tp << si .

1,2,3,4


GRILA 5

1. Rezistenta nominala, RN , a unui rezistor:

1) reprezinta valoarea rezistentei rezistorului ce se doreste a fi obtinut in urma procesului tehnologic;

2) nominalizeaza componenta;

3) este marcata in clar sau in cod pe corpul acesteia;

4) reprezinta valoarea masurata.

1,2,3


2. Rezistenta critica reprezinta:

1) rezistenta componentei inscrisa pe corpul rezistorului;

2) rezistenta la temperatura maxima qM

3) rezistenta unui rezistor ce poate disipa puterea nominala PN;

4) valoarea rezistentei ce poate fi utilizata simultan la tensiunea nominala UN si puterea nominala PN.

4


3. Tensiunea maxima admisibila UA ce poate fi aplicata la bornele unui rezistor in regim permanent este determinata de :

1) valoarea nominala a rezistentei RN;

2) tensiunea nominala UN ;

3) puterea nominala PN;

4) tensiunea indusa de profesor studentului.

1,2,3


4. Un rezistor cu valoarea nominala RN, si toleranta t1, poate fi inlocuit cu un rezistor cu valoarea nominala RN2 si toleranta t2 daca:

1) RN2<RN1 si t2<t1;

2) RN2>RN1 si t2>t1;

3) RN2=RN1 si t2>t1;

4) RN2=RN1 si t2<t1.

4


5. Capacitatea parazita a unui rezistor depinde de:

1) forma geometrica a elementului rezistiv;

2) suportul dielectric al rezistorului;

3) geometria terminalelor;

4) zonele de contactare.

1,2,3,4


6. Frecventa serie de rezonanta a unui rezistor depinde de :

1) rezistenta nominala;

2) inductanta parazita a acestuia;

3) tensiunea de zgomot;

4) capacitatea parazita a acestuia.

2,4


7. Principalele legi de variatie a rezistentei potentiometrelor sunt:

1) liniara;

2) antilogaritmica;

3) exponentiala;

4) logaritmica.

1,2,3,4


8. Pentru un rezistor de valoare nominala RN si putere nominala PN ce functioneaza in regim permanent, puterea maxim admisibila PA este egala cu:

1) PN daca si RN Rcrt;

2) daca si RN Rcrt ;

3) daca si RN Rcrt;

4) daca si RN Rcrt.

1,2,3,4


9. In timpul functionarii, temperatura maxima qCM a corpului unui rezistor:

1) trebuie sa nu depaseasca temperatura nominala, qN ;

2) poate depasi temperatura maxima qM daca functioneaza in regim de impulsuri;

3) trebuie sa fie egala cu temperatura mediului ambiant;

4) trebuie sa fie .

4


10.Un rezistor cu parametrii: RN, UN, PN functioneaza in regim de impulsuri periodice

. Tensiunea maxima admisibila UA ce poate fi aplicata la bornele rezistorului depinde de :

1) puterea nominala;

2) tensiunea nominala;

3) factorul de umplere g al semnalului periodic;

4) constanta de timp termica .

1,2,3


11. Cursorul unui potentiometru pelicular trebuie sa indeplineasca conditiile:

1) sa nu uzeze pelicula rezistiva;

2) sa nu se oxideze;

3) sa faca contact sigur in toate pozitiile;

4) uzura cauzata de presiunea lui pe elementul rezistiv sa fie minima.

1,2,3,4

12. Fie doua rezistoare : R1 cu parametrii RN1 si coeficientul de variatie cu temperatura a1 si rezistorul R2 cu parametrii RN2 si coeficientul de variatie cu temperatura a2 . Coeficientul de variatie cu temperatura al rezistentei echivalente, obtinut pentru legarea in serie a celor doua rezistoare este dat de relatia:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

4

13. Prin tehnologia straturilor groase (TSG) se pot realiza:

1) rezistoare de volum;

2) rezistoare bobinate;

3) rezistoare peliculare pe suport cilindric;

4) rezistoare cu element rezistiv plan.

4


14. Rezistoarele al caror element rezistiv au structura amorfa (compozita) prezinta fata de rezistoarele al caror element rezistiv au structura cristalina (metalica) un factor de zgomot:

1) mai mic;

2) neglijabil;

3) datorat numai zgomotului produs de studenti in laborator;

4) mai mare.

4

GRILA 6


1. Toleranta de fabricatie a rezistentei este dependenta de :

1) abaterile tehnologice ale dimensiunilor elementului rezistiv;

2) abaterea rezistivitatii materialului utilizat pentru elementul rezistiv;

3) de precizia de masurare;

4) abaterile tehnologice ale dimensiunilor terminalelor.

1,2,3


2. Seria de valori nominale E12

1) cuprinde 12 valori nominale pe decada;

2) cuprinde 12 valori intre 1W 100W

3) are toleranta de fabricatie 10%;

4) are toleranta de fabricatie 12%.

1,3


3. Doua tipuri de rezistoare pot avea aceeasi rezistenta critica daca si numai daca:

1) apartin aceleasi serii de valori;

2) apartin aceluiasi tip constructiv;

3) au aceeasi valoare nominala dar toleranta diferita;

4) au aceeasi tensiune nominala UN si putere nominala PN.

4

4. Tensiunea maxim admisibila ce poate fi aplicata la bornele a doua rezistoare de valori nominale RN1 si RN2 , conectate in paralel, ce functioneaza in regim permanent, este egala cu:

1) tensiunea nominala UN1 a rezistorului RN1;

2) tensiunea nominala UN2 a rezistorului RN2;

3) tensiunea datorata studentilor;

4) cea mai mica valoare dintre tensiunea maxima admisibila a rezistorului R1 si tensiunea maxima admisibila a rezistorului R2.

4


5. Inductanta parazita a unui rezistor este determinata de :

1) forma geometrica a elementului rezistiv;

2) curentul ce strabate rezistorul;

3) tipul terminalelor si forma lor geometrica;

4) frecventa semnalului la care functioneaza rezistorul.

1,3


6. Defazajul dintre tensiunea si curentul unui rezistor poate fi:

1) aproximativ egal cu zero la frecvente joase;

2) pozitiv la frecvente foarte inalte;

3) negativ la frecvente foarte inalte;

4) zero la orice frecventa.

1,2,3


7. Un rezistor variabil (potentiometru) este:

1) un rezistor liniar;

2) un rezistor la care valoarea rezistentei depinde de pozitia relativa a cursorului;

3) un rezistor la care valoarea rezistentei se poate modifica in mod continuu intre anumite limite (stabilita de fabricant);

4) un rezistor cu elemente parazite nule.

1,2,3


8. Doua rezistoare : R1 cu parametrii:RN1, UN1, PN1 si respectiv R2 cu parametrii:RN2, UN2, PN2 sunt legate in serie si functioneaza la o temperatura a mediului . Valoarea maxima a curentului ce poate strabate cele doua rezistoare in regim permanent este:

1) maxim;

2) minim ;

3) ;

4) maxim .

False

9. Un rezistor cu constanta termica functioneaza in regim de impulsuri dreptunghiulare periodice, cu perioada tp si factorul de umplere g. Puterea maxim admisibila poate fi:

1) mai mare decat puterea nominala daca ;

2) mai mare decat puterea nominala daca ;

3) mai mare sau mai mica decat puterea nominala in functie de temperatura mediului ambiant, valoarea

In acelasi timp, inrautatirea factorului de putere se datoreste functionarii transformatoarelor slab incarcate timp indelungat.

Schemele adoptate pentru redresoarele comandate pot conduce, de asemenea, la un factor de putere scazut.

O contributie la circulatia de putere reactiva revine si lampilor cu descarcare electrica in vapori metalici care functioneaza in scheme cu balast inductiv necompensate.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright