Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Electrica




Qdidactic » bani & cariera » constructii » electrica
Criterii de calitate a iluminatului public



Criterii de calitate a iluminatului public


Criterii de calitate a iluminatului public


Din punct de vedere luminotehnic, calitatea unei instalatii de iluminat exterior este determinata de urmatorii parametri [7, 8]:

nivelul de luminanta si iluminare;

neuniformitatea repartitiei luminantelor si iluminarii;



factorul de orbire;

redarea corecta a culorilor (in special la iluminarea unor opere de arta, cladiri monumentale etc.).

Instalatiile de iluminat  pentru arterele de circulatie trebuie sa asigure conditii de calitate necesare pentru ca circulatia sa se desfasoare in mod normal: obstacolele si detaliile trebuie percepute in mod distinct, in timp util si cu siguranta

Un obiect este corect observat atunci cand este mai mult luminat (contrast negativ) sau mai intunecat (contrast pozitiv) decat fondul pe care se situeaza

Pe arterele de circulatie, obstacolele fiind intunecate, se utilizeaza contrastul negativ, prin iluminarea acestora.

Nivelurile de luminanta si iluminare, prevazute in normativele actuale de proiectare a iluminatului public in tara noastra (tabelul 8), sunt inca reduse in raport cu normele europene, determinand o securitate mai redusa a traficului rutier si a circulatiei pietonale.


Tabelul 8

Valori ale parametrilor luminotehnici pentru arterele de diferite tipuri


Nivel de iluminare medie, lx


Caracte­ris­tici artera



Caracteristici

trafic


Clasa

artera

Acoperamant de culoare

Neuniformi­tate iluminare


Luminanta,

cd/m2


inchisa

r < 0,2

deschisa

r > 0,2


k1


k2


Autostrazi

foarte intens si intens


1


20


10


0,4


0,2


Artere de

circulatie in orase

foarte intens

2

30

15

0,4

0,2

0,5

intens

3

20

10

0,4

0,2

0,25

mediu

4

10

5

0,33

0,16

0,12


In tabelul 8 s-a notat cu r factorul de reflexie al suprafetei arterei de circulatie, k1, k2 factori de neuniformitate (k1=Emin/Emax ; k2=Emed/Emax), Emin; Emax; Emed valorile minime, maxime si medii ale nivelului de iluminare pe suprafata arterei.

In calculele practice pot fi luate in consideratie urmatoarele valori ale factorului de reflexie r

pentru artera cu acoperamant de culoare inchisa

asfalt negru: 0,05 0,06;

asfalt turnat: 0,08 0,15;

bitum:0,1 0,2;

pentru artera cu acoperamant de culoare deschisa

piatra granit: 0,2 0,25;

beton:0,2 0,35.

Clasele de iluminat in functie de tipul drumului, densitatea de trafic, complexitatea traficului, existenta cailor de rulare separate si posibilitatea de realizarea a instalatiei de iluminat sunt indicate in tabelul 9.

Parametrii luminotehnici recomandati pentru fiecare dintre clasele de trafic, indicate in tabelul 9, sunt prezentati in tabelul 10 [6].


Tabelul 9

Clasele de iluminat in functie de caracteristicile drumurilor


Nr.

crt.


Caracteristicile drumului

Clasa de iluminat



1


Drum cu trafic de mare viteza, cu cai de rulare separate, fara intersectii  (de ex. autostrazi). Densitatea de trafic si complexitatea acestuia (nota 1):

mare

medie

mica



M1

M2

M3



2

Drum cu trafic de viteza marita, fara zona de separatie intre caile de rulare (de ex. drum national, drum judetean). Controlul traficului (nota 2) si separarea (nota 3) diferitelor benzi de circulatie (nota 4):

scazut

ridicat




M1

M2


3

Drumuri urbane importante, drumuri radiale, strazi de centura. Controlul traficului si separarea diferitelor tipuri benzi de circulatie:

scazut

ridicat



M2

M3



4

Strazi de legatura mai putin importante in orase, din zone rezidentiale, strazi rurale locale, drumuri de acces la strazi si sosele importante. Controlul traficului si separarea diferitelor benzi de circulatie:

scazut


ridicat




M4

M5


Nota 1. Complexitatea traficului se refera la infrastructura, conditiile de trafic si vizibilitate. Factorii care se iau in considerare sunt:

numarul de benzi, curbe si dificultatea pantelor precum si frecventa acestora;

semne de circulatie, indicatoare.

Nota 2. Controlul traficului se refera la prezenta semnalelor luminoase, a indicatoarelor precum si a altor mijloace de control a circulatiei: semnale luminoase, reguli de prioritate, indicatoare rutiere, marcaje rutiere.

Nota 3. Separarea tipurilor de trafic se refera la existenta unor benzi separate, dedicate diferitelor tipuri de trafic sau la existenta unor restrictii de circulatie. Separarea se considera buna daca aceste separari exista si sunt bine semnalizate.

Nota 4. Diferitele benzi de circulatie se refera la utilizarea acestora de exemplu pentru: autovehicule, vehicule de transport, vehicule de viteza redusa, autobuze, ciclisti, pietoni.

Tabelul 10

Valorile parametrilor luminotehnici pentru diferite clase de trafic




Clasa de iluminat

Domeniul de aplicare


Toate drumurile


Toate

drumurile


Toate

drumurile


Drumuri fara

intersectii

Drumuri cu trotuare neiluminate

Lmed [cd/m2],

valoare admisa

U0

valoare minima

TI

valoare maxima

Ul

valoare minima

SR

Valoare maxima

M1

2

0,4

10

0,7

0,5

M2

1,5

0,4

10

0,7

0,5

M3

1

0,4

10

0,7

0,5

M4

0,75

0,4

15



M5

0,5

0,4

15




In tabelul 10 s-a notat cu Lmed luminanta medie pe suprafata de calcul,  U0 = Lmin/Lmed neuniformitatea generala a luminantei pe suprafata de calcul, in care Lmin este luminanta minima pe intreaga suprafata de calcul Ul = Lmin/Lmax neuniformitatea longitudinala in lungul arterei) a luminantelor, in care Lmin este luminanta minima considerata in axa benzii de circulatie pe care se deplaseaza autovehiculul, Lmax luminanta maxima considerata in axa benzii de circulatie pe care se deplaseaza vehiculul, TI factorul de crestere a pragului perceptiei vizuale, SR raport de zona alaturata.

Factorul TI se determina din relatia

,    (1)

in care LV este luminanta de voal si poate fi determinata din urmatoarea relatie, pentru o sursa perturbatoare

.      (2)

In relatia (2), E [lx] este iluminarea produsa de sursa perturbatoare pe retina observatorului, considerata a fi intr-un plan perpendicular pe directia vederii, q unghiul plan cuprins intre directia vederii si directia intensitatii luminoase orientate catre ochiul observatorului (valoarea unghiului q este limitata la 20 , determinata de limitele parbrizului), K coeficient de corectie care depinde de varsta observatorului (valoarea creste cu varsta). Pentru calcul se ia K  = 10 , o valoarea corespunzatoare unui observator cu varsta de 30 ani. Sunt luate in considerare numai sursele perturbatoare care o contributie mai mare de 2% din totalul luminantei de voal.

Raportul de zona alaturata ia in considerare nivelul de iluminare al zonelor adiacente drumurilor destinate circulatiei rutiere. Raportul de zona alaturata se calculeaza ca raportul dintre iluminarea medie, in plan orizontal, al unei suprafete cu latimea de 5 m de pe carosabil si iluminarea medie, in plan orizonatl, a unei suprafete adiacente drumului, pe o latime de 5m si aceeasi lungime.

Clasificarea zonelor periculoase, din punctul de vedere, al sistemelor de iluminat public, este indicata in tabelul 11.


Tabelul 11

Clasificarea zonelor periculoase de pe traseul drumurilor publice



Tipul zonei periculoase

Clasa sistemului de iluminat

Intersectii de doua sau mai multe drumuri, rampe, zone in care se face reducerea numarului de benzi de circulatie


C(i – 1) = Mi

Intersectii cu cai ferate sau linii de tramvai:

simple

complexe


Ci = Mi

C(i – 1) = Mi

Sensuri giratorii fara semnalizare rutiera

complexe sau mari

de complexitate medie

simple sau mici


C1

C2

C3

Zone aglomerate (in care apar congestii de trafic):

complexe sau mari

de complexitate medie

simple sau mici


C1

C2

C3


Valorile recomandate pentru zonele periculoase aflate pe traseul cailor de circulatie sunt indicate in tabelul 12.


Tabelul 12

Valori recomandate pentru zonele periculoase de pe traseul drumurilor publice


Clasa sistemelor de iluminat

Emed [lx]

valoare admisa

U0(E),

valoare minima

C0

50,

0,4

C1

30,0

0,4

C2



20,0

0,4

C3

15,0

0,4

C4

10,0

0,4

C5

7,5

0,4


In tabelul 12, U0(E) este factorul de neuniformitate generala a iluminarii

, (3)

in care EHmin este iluminarea minima, in plan orizontal, pe intrega suprafata de calcul, EHmed iluminarea medie, in plan orizontal, pe intreaga suprafata de calcul.


Din punctul de vedere al traficului pietonal sunt definite sapte clase de iluminat (tabelul 13).

Tabelul 13

Clase de iluminat pentru drumuri destinate pietonilor si biciclistilor


Nr.

crt.


Caracteristicile arterei

Clasa de

iluminat

1

Artere foarte importante situate in zone atragatoare ale orasului

P1

2

Strazi intens utilizate de pietoni sau biciclisti pe timpul noptii

P2

3

Strazi cu trafic mediu de pietoni sau biciclisti pe timpul noptii

P3

4

Strazi cu trafic redus de pietoni sau biciclisti pe timpul noptii, aflate in zone rezidentiale

P4

5

Strazi cu trafic redus de pietoni sau biciclisti pe timpul noptii, aflate in zone deosebite din punct de vedere arhitectural

P5

6

Strazi cu trafic foarte redus de pietoni sau biciclisti pe timpul noptii, aflate in zone deosebite din punct de vedere arhitectural

P6

7

Strazi pe care este necesara numai o orientare generala

P7


Nivelurile de iluminare recomandate pentru arterele destinate traficului pietonal sau al biciclistilor sunt indicate in tabelul 14.


Tabelul 14

Parametri luminotehnici in functie de clasa de iluminat



Nr.

crt.


Clasa de

iluminat

Iluminarea orizontala pe suprafata

circulata de pietoni

ESC

lx

valoarea minima

Emed

lx

Emin

lx

1

P1

20

7,5

5

2

P2

10

3

2

3

P3

7,5

1,5

1,5

4

P4

5

1

1

5

P5

3

0,6

0,75

6

P6

1,5

0,2

0,5

7

P7





In tabelul 14, s-a notat cu Esc iluminarea semicilindrica importanta pentru perceptia figurii participantilor la trafic, in scopul evaluarii intentiei acestora si realizarii unui confort vizual adecvat. In general se asigura conditiile corespunzatoare de siguranta a circulatiei daca se asigura conditia

,  (4)

Determinarea iluminarii semicilindrice se face in mod obisnuit prin masuratori directe.

Nivelurile de iluminare pentru caile de circulatie pietonala sunt indicate in tabelul 15.


Tabelul 15

Niveluri de luminare pentru cai de circulatie pietonala



Tipul caii pietonale


EHmed

lx

EH

lx

Valoare minima

ESC

lx

Valoare minima

Alei pietonale aflate in parcurie din zonele rezidentiale


5,0


2,0


2,0

Alei pietonale din zona centrala a orasului

10,0

5,0

3,0

Pasaje pietonale la nivelul solului

10,0

5,0

10,0


Nivelurile de iluminare pentru trecerile de pietoni sunt indicate in tabelul 16.


Tabelul 16



Zona

Emed

lx

EHmin

lx

Zona comerciala sau industriala

30

15

Zona rezidentiala

20

6


Din punctul de vedere al reflexiei luminii artificiale, arterele pot fi definite conform datelor din tabelul 17.


Tabelul 17

Clasificarea strazilor din punctul de vedere al reflexiei



Clasa

Factor de forma

S1


S1 med

Factor mediu de luminanta, Q0


Tipul reflexiei

R I

< 0,42

0,25

0,10

difuza

R II

0,42… 0,85

0,58

0,07

difuza spre mixt

R III

0,85… 1,35

1,11

0,07

putin stralucitoare

R IV

1,35

1,55

0,08

stralucitoare


In calculul luminantei se recomanda folosirea coeficientului de luminanta redus r

,      (5)


in care q este coeficientul de luminanta calculat ca raportul dintre luminata L si nivelul de iluminare E intr-un punct

[cd/(m2 lx].                              (6)

Coeficientul de luminanta depinde de unghiurile a b si g (fig. 25).

In tabelul 17, factorul mediu de luminanta Q0 poate fi calculat ca raport dintre luminanta medie Lmed si iluminarea medie Emed pe suprafata de calcul.

Factorii S1 si S2 indicati in tabelul 17 sunt determinati din relatiile

                   (7)


In relatiile (7) r(0;2) este coeficientul de luminanta redus pentru b = 0 si tang =2, iar r(0,0) coeficientul de luminanta redus pentru b = 0 si tang =0. Coeficientul S1 determina clasa imbracamintii rutiere, clasa RI fiind cea mai difuzanta (rugoasa cu asperitati), iar clasa RIV cea mai neteda (fara asperitati)

Dimensionarea necorespunzatoare a sistemelor de iluminat determina orbirea fiziologica. Aceasta rezulta din cauza unui confort vizual scazut si conduce la o oboseala accentuata si deci scade posibilitatea observarii obstacolelor. Orbirea fiziologica poate fi determinata de contrast nesatisfacator sau de repartitia neuniforma a luminantelor (iluminare discontinua

Pentru evitarea efectului de orbire, la dimensionarea instalatiilor de iluminat este necesar a lua urmatoarele masuri principale:

limitarea intensitatii luminoase a corpurilor de iluminat in directia observatorului;

unghiul de protectie (unghiul dintre axa orizontala la nivelul ochiului si directia de observare a sursei luminoase) sa fie de cel putin p/6;

asigurarea unei repartitii uniforme a luminantelor;

amplasarea corpurilor de iluminat la o inaltime corespunzatoare tipului sursei de iluminat si a fluxului luminos emis (tabelul 18).           


Tabelul 18

Inaltimile minime de montare a surselor de iluminat, m


Fluxul luminos al

sursei, lm

Distributia luminoasa a surselor de lumina

Concentrata

Semiconcentrata

Larga

< 5000

6

6

7,5

5000…10000

6

7,5

9

10000…15000

7,5

9

10,5

> 15000

9

10,5

12


In calculele de reabilitare a sistemelor de iluminat din orasele din Romania, in prezent sunt luate in consideratie datele indicate in tabelul 19.


Tabelul 19

Date uzuale pentru reabilitatea sistemelor de iluminat urban



Categoria si tipul strazii

Nivelul de iluminare, lx

Emed

Emin

Strazi foarte importante din centrul orasului

15

7,5

Strazi comerciale si cele cu transport in comun

10

3

Celelalte strazi

3 7,5

0,6 1,5


Alegerea adecvata a spectrului de culoare a surselor utilizate are o impor­tanta deosebita la iluminarea arterelor comerciale, a monumentelor, cladirilor istorice etc. De remarcat faptul ca senzatia de culoare este diferita in interior si in exterior (fig. 26).







Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright