Instalatiei de aer comprimat cu scheme - instalatia de producere, purjare si stocare a aerului

Descrie generala a instalatiei de aer comprimat

Lista de echipamente a instalatiei de aer comprimat si scheme pneumatice

Lista de echipamente a instalatiei de aer comprimat

Scheme pneumatice

Instalatia de producere, purjare si stocare a aerului

1.2.1) Instalatia de producere

1.2.2)Instalatia de purjare

1.2.3)Instalatia de stocare

1.3)Instalatia de aer pentru frana

1.3.1) Instalatia de frana automata

1.3.2) Frana de rastare

1.3.3)Frana de urgenta

1.4)Instalatia de aer pentru servicii auxiliare

1.4.1)Instalatia de actionare a nisiparelor

1.4.2)Instalatia de actionare a trompetelor

1.4.3)Instalatia de uns buza bandaje

1.4.4)Instalatia de inchidere – deschidere usi

1.4.5)Suspensia pneumatica

Functionarea instaltiilor pneumatice

Producerea aerului comprimat

Functionarea instalatiei de purjare

Functionarea instalatie de frana

2.3.1) Functionarea franei automate (indirecta)

2.3.2) Functionarea franei de rastare (blocare)

2.3.3) Frana de alarma

Functionarea si reglarea suspensiei pnumatice

3) Defecte si remedieri

4)Amplasarea echipamentelor pneumatice pe automotor.

Descrie generala a instalatiei de aer comprimat

Schema instalatiei de aer cuprinde 3 parti si anume:

Instalatia de producere, purjare si stocarea aerului comprimat

Instalatia de aer pentru frana

Instalatia de aer pentru serviciile auxiliare actionate electropneumatic care

cuprinde:

Instalatia de actionare a nisiparelor

Instalatia de actionare a trompetelor

Instalatia de uns buza bandaje

Instalatia de inchidere – deschidere usi

Suspensia pneumatica

Lista de echipamente a instalatiei de aer comprimat si scheme pneumatice

1.1.2) Scheme pneumatice

Instalatia de producere,purjare si stocarea aerului comprimat

1.2.1) Instalatia de producere a aerului comprimat

Aceasta instalatie cuprinde urmatoarele parti importante:

-compresorul de aer – Wabco (1)

ANALIZA: Parametrii electrici ai unui AO real ANALIZA: Contactele electrice

-ventil de siguranta 11 bar (6)

-separator ulei (7)

-ventil de retinere (8)

-ventil pentru mersul in gol (65)

-electroventil mers in gol (13)

- presosta (14)

-ventil de retinere (15)

-robinet de inchidere cu aerisire (11)

-rezervor principal de aer 150 l (9)

Pentru producerea aerului comprimat, este montat direct pe motor un compresor WABCO care este actionat printr-un angrenaj. Compresorul de aer aspira aerul prin filtrul de aer al motorului diesel .

Caracteristicile tehnice

1.2.2)Instalatia de pujare

In vederea eliminarii impuritatilor precum si condensului cumulat in insatalatia pneumatica , s-au montat purje automate incalzite pe urmatoarele echipamente :

rezervor principal – 150 l (9)

rezervor principal – 150 l (9)

separator – (7)

rezerov auxiliar (16)

1.2.3)Stocarea aerului comprimat

Din rezervoarele principale de 150l (9) se distribuie in celelalte instalatii ale vehiculului – fiecareia dupa functionare – cu aer de comanda, de franare si de actionare.

Aerul comprimat din aceste rezervoare serveste la alimentarea respectiv functionarea urmatoarelor instalatii:

- Rezervor principal de aer(9): ungerea buzei bandajelor, stocarea in rezervorul de        acumulare, special, suplimentar si de siguranta.

- Rezervor special de aer (16): instalatia de nisipare,instalatia de

comanda a usilor.

- Rezervor de aer de acumulare (22):se asigura alimentearea cilindrilor de frana .

- Rezervor de aer de compensare(23): comanda presiunii in conducta de frana prin robinetul de frana al mecanicului.

- Rezervor suplimentar de aer(39): alimentarea electroventilelor de protectie la

patinare si blocare

- Rezervor de aer de acumulare(61):alimentarea distribuitorului KE

- Rezervor temporar: echilibrarea supraincarcarilor conductei generale de aer.

1.3) Instalatia de aer pentru frana

Automotorul este echipata cu frana automata si frana de de rastare care asigura automotorul contraporniri.

1.3.1) Instalatia de frana automata

Circuitul franei automate cuprinde urmatoarele echipamente :

- robinetul mecaniculuui EE4 (18)

rezervoarele de aer (98,23,61,22)

distribuitor KE-RA (26)

ventil RLV (3)

ventil antipatinaj (85)

manometru rezervor principal 10 bar (20)

manometru conducta generala (20)

manometru cilidru frana (21)

Automotorul este dotata cu o frana – KE cu slabiri multiple de tipul KE-RA. Forta de franare va fi reglata functie de sarcina. Pentru evitarea de locuri plane fiecare boghiu este dotat cu regulatoare de protectie contra patinarii.

Franarea se realizeaza prin intermediul discurilor de franare. Fiecare boghiu are doi cilindrii de frana. La boghiul motor, fiecare cilindru de frana actioneaza asupra cate unui disc de frana al ambelor osii,iar la boghiurile purtatoare, fiecare cilindru de frana actioneaza pe cele doua discuri de frana ale fiecarei osii, atribuite lui. Cilindrii de frana sunt dotati cu dispozitive de reglare automata a pozitiei de franare, pentru a realiza un joc mic, constant intre discurile de frana si sabotii de frana, la frana slabita.

1.3.2) Frana de rastare

Consta in alimentarea cilindrilor de frana de pe boghiul motor, prin comanda uni electroventil alimentata din conducta principala de 10 bar, reglata prin intermediul unui regulator de presiune la 4 bar, in vederea asigurari automotorului contraporniri din loc. Frana de rastare actionaeza numai asupra boghiului de la postul activ.

1.3.3) Frana de urgenta (alarma)

Frana de alarma (urgenta) consta in amplasarea unui robinet de alarma AK6 pe conducta generala(de frana) (24) in fiecare post de conducere cat si in compartimentele de calatori pentru oprirea automotorului in caz de urgenta.

1.4)Instalatia de aer a serviciilor auxiliare

1.4.2)Instalatia de actionare a nisiparelor

Pentru marirea efectului de franare si a aderentei (la demaraj,curbe,rampe) este necesara nisiparea liniilor in fata rotilor boghiului in sensul de mers al automotorului.

Cutiile de nisip sunt montate pe partile laterale,aproape de capetele automotorului.

Sub actiunea aerului comprimat ce trece prin ventilele electropneumatice(56) , nisipul este condus printr-o conducta si imprastiat in fata rotilor in sensul miscarii.

1.4.3)Instalatia de actionare a trompetelor

Pentru semnalizarea acustica in timpul mersului, pe automotor s-au montat doua trompete (4) actionate cu aer comprimat, prin intermediului unui ventil pneumatic cu comanda mecanica in fiecare post de comanducere.

Instalatia pentru nisipare si trompeta primeste aerul comprimat din rezervorul suplimentar de 100 l (16).

1.4.4)Instalatia de uns buza bandaje

Instalatia UBB cuprinde urmatoarele echipamente:

-rezervor de vaselina cu pompa

- cutie de comanda cu electroventil pneumatic

-diuze de pulverizare

Pe prima osie a boghiului motor de la cabina mecanicului, actioneaza o instalatie de ungere a buzei bandajului , conform schemei.

La fiecare 220 m este emis un impuls de ungere.Rezervorul de acumulare are un volum de 5,5l si o cantiate de vaselina de circa 5 Kg.

In caz de deranjament al instalatiei de ungere a buzei bandajului robinetul de blocare desub cabina mecanicului se inchide si ”Ungerea buzei bandajului“ se decupleaza. Aerul necesar pentru comanda instalatiei de uns buza bandaje se va asigura din rezevoarele principale de 150 l (9).

1.4.5) Instalatia de inchidere – deschidere usi

Automotorul VT 614 echipata cu instalatie pneumatica pentru actionare usi.

Instalatia pneumatica pentru actionarea usilor cuprinde urmatoarele echipamente:

- robinet de izolare cu descarcare (1)

- ventil electropneumatic deschidere usi (2)

- ventil electropneumatic inchidere usi (3)

- ventil electropneumatic deschidere de urgents usi (4)

- cilindru pneumatic actionare usi (5)

-presostat om in usa (6)

Instalatia pneumatica pentru actionare usi, se alimenteaza din rezervorul de 100l (16).

1.4.6) Suspensia pneumatica

Automotorul VT 614 este echipata cu supensie pneumatica, care cuprinde urmatoarele echipamente

- robinet de izolare cu descarcare (1)

- ventil de retinere (2)

- rezervor de aer 150 l (3)

- ventil de golire (4)

- filtru de aer (5)

- robinet de izolare (6)

- ventil suspensie pneumatica (7)

- tub argus suspensie pneumatica (8)

- burduf suspensie pneumatica (9)

- ventil cu releu (10)

- ventil suspensie pneumatica (11)

- supapa de preaplin (12)

- ventil de presiune medie (13)

- regulator centrifugal (14)

Functionarea instaltiilor pneumatice

Producerea aerului comprimat

Pentru producerea aerului comprimat, este montat direct pe motor un compresor WABCO care este actionat printr-un angrenaj. Compresorul de aer aspira aerul prin filtrul de aer al motorului diesel .La o turatie de 2000 r/min produce 980 l/min de aer comprimat la o presiune finala de 10 bar. Puterea absorbita de compresor este de 10,3 kw.

Reglarea presiunii aerului comprimat se realizeaza prin intermediul presostatului (14) montat dupa rezervoarele principale de aer. La presiunea de 10 bar presostatul comanda deschiderea electroventilului (13) care la randulu lui actioneaza ventilul de mers in gol (65). In aceasta situatie ventilul de mers in gol face legatura compresorului cu atmosfera. Cand aerul comprimat din rezervoarele principale scade sub 8 bar presostatul (14) inchide electroventilul (13) care la randul lui comanda supapa de mers in gol. In acest caz compresorul va alimenta rezervoarele principale (9).

2.2) Functionarea instalatiei de purjare

Purjele automate sunt comandate atata timp cat compresorul alimenteaza instalatia de aer.Cele 4 electroventile cu timer, se vor alimenta prin intermediul cutiei de comanda si vor functiona asfel : 2 secunde se va alimenta electroventilul pentru a efectua operatia de purjare dupa care, 2 minute va primi comanda de oprire. Acest ciclu se repeta pana la oprirea alimentarii compresorului a instalatiei pneumatice.

In cazul in care temperatura scade sub 0°C, va cupla termostatul din cutia de comanda si se vor alimenta elementele de incalzire situate pe purjele automate.

2.3) Functionare franei pneumatice

2.3.1)Functionarea franei automate (indirecta

Manometru Manometru

CP + CG Cilindru frana

Robinetul mecanicului

EE4

Robinetul mecanicului EE4 (18) va fi alimentat cu aer – HB si regleaza in pozitia de mers, presiunea conductei general la presiunea de 5 bar.

In pozitiile de franare distribuitorul KE comanda cele doua ventile de frana de sarcina RLV cu presiunea de comanda preliminara. Ventilele – RLV lasa aerul in cilindrul de frana, in functie de presiunea de comanda preliminara si in functie de sarcina de pe automotor . De aici rezulta ca, presiunea din cilindrul de frana depinde depinde de incarcarea automotorului.

Robinetul mecanicului EE4 contine 5 poziti principale dupa cum urmeaza:

a)      Pozitia I, de alimentare cu soc

b)      Pozitai II – a , de mers

c)      Pozitia III – a , neutra

d)      Pozitia IV – a , de franare ordinara care cuprinde 7 trepte de franare

e)      Pozitia V –a ,franare rapida

a)          Pozitia I de alimentare cu soc

Mecanicul actioneaza manerul robinetului mecanicului si tine actionata pana cand in conducta generala va fi o prsiune de HL=5 bar si in cilindru de frana CF=0 bar. Dupa alimentara conductei generala se lasa de manerul robinetului si aceasta va reveni automat, in pozita de mers.

b)             Pozitia a II – a de mers

Dupa alimentarea conductei principale, manerul robinetului EE4 revine in pozitia de mers.

c)              Pozitia a III – a

In aceasta pozitie robinetul mecanicului este izolata.

d)             Pozitia a IV – a , de franare ordinara

Pozitia a IV –a, de franare cuprinde 7 trepte de franare. Fiecarui trepte de franare ii corespunde o anumita presiune in cilidru de frana. Odata cu cresterea treptelor de franare de la 1 la 7 creste si presiunea in cilidri de frana si scade presiunea in conducta generala.

e)              Pozitia a V – a , franare rapida

Frana rapida consta in descarcarea conductei generale si alimentarea cilindrului de frana cu max 4 bar.

2.3.2)Functionarea franei de rastare (blocare)

Mansa CONTROLER Buton

Frana de rastare

Frana de rastare (blocare) serveste la asigurarea automotorului contra porniri.

Frana de blocare actioneaza direct asupra boghiului motor aflat pe gagonul motor de la postul de conducere activa. Frnarea se realizeaza prin actionarea butonului „ Frana de rastare”de pe bord. Daca se apasa odata pe butonul „ Frana de rastare” se va prinde becul rosu din buton si clindru de frana se vca alimenta cu 4 bar. Pentru defranare se actioneaza inca odata butonul „ Frana de rastare”. In aceasta situatie becul se stinge becul si presiunea din cilidru de frana scade la zero. Defranarea se mai realizeaza si in momentul cand se actioneaza „ Mansa controler”.

2.3.4)Frana de alarma

Frana alarma mecanic Frana alarma calatori

Pe automotorul ADH 11 s-a montat frana de alarma atat in postul de conducere pentru mecanic cat si in compartimentele de calatori.

Pentru frana de alarma, care poate fi trasa de calatori in caz de urgenta, s-au montat in vagonul intermediar trei manaere pentru actionarea franei de alarma, iar in vagonul motor 4 manere usor de manipulat.

Daca se actioneaza manerul franei de alarma se actioneaza robinetul de golire AK6 montat pe conducta generala din capatul vagonului . Are loc o franare rapida automata.

2.4) Functionarea si reglarea suspensiei pnumatice

Automotorul este echipat cu suspensie pneumatica. Suspensia pneumatica este alimentata din conducta principala de 10 bar prin intermediul uni rezervor de 150l.

Intre cadrul boghiului si cutia vagonului sunt dispuse ventilele pernelor de aer, care la modificari ale incarcarii, regleaza cantitatea de aer din burdufurile pernelor de aer si astfel mentin vagonul la o inaltime reglata.

Automotorul este echipat cu o comutare actionata automat a comenzii nivelului suspensiei pneumatice din 3 puncte la 4 puncte. Comutarea, care actioneaza asupra unitatii de comanda a pozitiei de pe fiecare burduf, are loc functie de viteza, la 25 km/h printr-un cehtrifugal amplasat pe capul osiei al boghiului liber.

Corespunzator incarcarii vagonului se modifica presiunea in burdufurile suspensiei pneumatice. Un ventil de presiune medie, care este legat de ambele burdufuri prin intermediul conductelor, furnizeaza presiunea de reglare pentru ventilul reglabil al franei de sarcina, care la randul lui modifica incarcarea suplimentara corespunzator presiunii din cilindrul de frana. In acest fel pentru toate cazurile de incarcare se atinge aproape aceeasi franare.

2.4.1) Reglarea inaltimii suspensiei pneumatice respectiv a pozitiei tampoanelor la comanda in trei puncte.

Lucrarile de reglare se vor efectua numai pe linie plana. In vagon pe toata durata lucrarilor de reglare nu este voie sa urce nimeni.

Pe vagonul motor respectiv pe boghiul motor si boghiul purtator cu racord pentru frana de mana a vagonului din mijloc se vor fixa inaltimea nivelului nominal al casetei vagonului, cota “c”. Acest lucru se realizeaza prin prelungirea sau scurtarea tijei de pe dispozitivul de comanda al pozitiei respectiv ventilele suspensiei pneumatice. Egalizarea nivelului trebuie asteptata (cca. 2 min.); ventilul suspensiei pneumatice nu trebuie nici purjat si nici alimentat ulterior.

Pe boghiul purtator al vagonului motor respectiv boghiul purtator fara racord pentru frana de mana a vagonului mijlociu inaltimea nominala a nivelului casetei vagonului, cota “c” se va fixa prin modificarea lungimii tijei ventilului de reglare a suspensiei pneumatice in mijlocul boghiului.

Atata timp cat ambele planuri ale boghiului sunt paralele unul cu celalalt si caseta vagonului nu este deteriorata cota “c” este egala pe ambele parti ale vagonului. Abaterile dupa aceasta nu mai pot fi corectate. Simultan cu cota “c” se verifica si distanta de control “x” si la abateri inadmisibile se modifica cota “c” in cadrul tolerantelor admisibile.

Pe boghiul purtator al vagonului motor respectiv boghiul purtator fara racord pentru frana de mana a vagonului intermediar se pot modifica cotele “x” numai in paralel.

2.4.2 Reglarea inaltimii suspensiei pneumatice la sustinerea in 4 puncte

Pe ambele dispozitive de reglare a pozitiei lungimea tijei de actionare se va regla in asa fel cat parghia de actionare sa fie orizontala (in pozitie 0).

Pe regulatorul presiunii de franare a lagarului de pe osie se deschide capacul de protectie si greutatile centrifugale din regulator se preseaza una pe cealalta de ex. cu ajutorul unei surubelnite cca. 4 mm pana la opritor. Aici are loc comutarea pe comanda in patru puncte. Nivelul suspensiei pneumatice (Cota “c”) nu este voie sa fie modificata aici; acest lucru se va controla cel mai devreme 2 min. dupa comutare. Daca Cota “c” se modifica atunci se va reface, exact, distanta determinata la sustinerea in trei puncte, prin modificarea lungimii tijei pe dispozitivul de comanda a pozitiei respectiv, ventilul suspensiei pneumatice.

3) Defecte si remedieri.

Principalele defecte ce pot sa apara la instalatia pneumatica sunt:

nu creste presiune de aer in rezervorul principal

nu creste presiunea in conducta generala

frana unui boghiu nu se decupleaza

franele intregului tren sau ale unui singur vagon nu se slabesc

suspensia pneumatica - defect

4)Amplasarea echipamentelor pneumatice pe automotor