Concepte, teorii si forme de manifestare a inflatiei

Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale.

Conceptii si teorii privind inflatia

Conceptul de inflatie este strans legat de masa monetara in circulatie si de raporturile acesteia cu necesarul obiectiv de moneda al economiei. Se poate afirma ca inflatia este dezechilibrul de ansamblu al economiei aparut la un moment dat intre masa monetara in circulatie mai mare si cantitatea de marfuri si servicii mai mica, dezechilibru reflectat prin cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor.

In zilele noastre, inflatia constituie o problema majora a lumii contemporane. Ea apare, pe de o parte ca un fenomen obiectiv, provocat de anumite cauze ce tin de structurile fundamentale ale organizarii economice actuale a omenirii, precum si de actuala organizare a circulatiei monetare bazata pe moneda fara valoare integrala, iar pe de alta parte inflatia este folosita in mod constient, ca mijloc de dirijare economica.

Cauza directa si imediata a inflatiei trebuie cautata in dezechilibrul economic si financiar reflectat de cresterea masei monetare in circulatie intr-un ritm mai rapid decat ritmul cresterii productiei. Deoarece moneda reprezinta putere de cumparare activa, cerere solvabila, difuzarea sa in economie intr-o cantitate superioara ofertei de bunuri si servicii determina reducerea spontana a puterii de cumparare a masei monetare in circulatie si, deci, cresterea preturilor si tarifelor. In concluzie, nu poate exista inflatie fara exces de moneda in circulatie.

Fenomenul inflationist este insa, atat de complex, supus influentei unei multitudini de factori economici, politici, psihologici, incat trasaturile distincte ale acestuia nu apar intotdeauna in mod clar si in consecinta renumiti economisti au enuntat diverse teorii privind inflatia.

Astfel, curentul monetarist si indeosebi Milton Friedman, considera ca inflatia se concretizeaz intr-o "crestere regulata si sustinuta a preturilor, dar cu efecte pozitive asupra economiei". Economistul francez E. James defineste inflatia ca fiind "un exces de fluxuri de cerere de bunuri si servicii in raport cu posibilitatile ofertei, ceea ce provoaca o miscare autointretinuta si ireversibila a preturilor, astfel ca epuizeaza progresiv resursele nationale de devize". Alti specialisti, cum ar fi: A.Hansen, A.Duverger, Fr.Perroux, considera inflatia ca ceva inevitabil, nu neaparat reprobabil ci cu anumite efecte tonicea supra economiei. Economistul german R.Kern, in baza unei cercetari minutioase, a ajuns la concluzia "obligativitatii reducerii constante a valorii banilor".Opinii similare exprima si alti monetaristi consacrati cum sunt: Bernier, Laven, Gurley si Schaw care subliniaza legatura dintre inflatie si rata somajului.

Principala sursa de complicatii si divergente intre specialisti este legat de faptul ca desi deprecierea monedei este un element comun tuturor proceselor inflationiste, aceasta depreciere nu este identica fata de toate marfurile si serviciile, preturile individuale crescand in ritmuri diferite.

Instrumentul la care se apeleaza cel mai des pentru evaluarea inflatiei, utilizat si in Romania, este indicele general al preturilor (indicele sintetic al preturilor). Acesta exprima, in linii generale, cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu care afecteaza economia. Asadar, pentru a fi considerata expresie proprie fenomenului inflationist, cresterea indicelui preturilor trebuie sa fie rezultatul cresterii unei parti importante a preturilor din economie in decursul unei perioade. Altfel spus, nu orice crestere a indicelui general al preturilor este expresie directa a inflatiei. Daca aceasta este urmarea unei sporiri spectaculoase numai la una sau cateva grupe de bunuri sau servicii, pe cand la celelalte nu survin astfel de schimbari sau chiar au loc unele scaderi de pret, situatia nu trebuie interpretata ca fiind neaparat de natura inflationista. Rezulta ca pentru a trage o concluzie corecta cu privire la natura inflationista sau nu a cresterii indicelui general al preturilor, adesea, sunt necesare informatii si analize suplimentare.

Pe de alta parte, nu orice depreciere a monedei, deci nu orice crestere a preturilor marfurilor si serviciilor poate fi apreciat drept inflatie. Apar situatii cand preturile cresc datorita majorarii obiective a unor cheltuieli de productie si atunci deprecierea monedei, desi reala, nu este de natura inflationista.

In cercetarea miscarilor de preturi, indicii de pret sunt indicatorii cu o mare eficienta si un rol recunoscut in practica statistica internationala, in cunoasterea nivelului si dinamicii preturilor, pe grupe si subgrupe de produse. Pe baza indicilor, se construiesc serii cronologice de preturi ce caracterizeaza evolutia inflatiei, aspect necesar fundamentarii deciziilor la nivel micro si macroeconomic.

Indicele preturilor pentru un bun sau un serviciu se determina ca un raport procentual intre pretul sau actual si cel existent la un anumit moment in trecut. Indicele preturilor de consum se realizeaza la nivelul tarii tinand seama de structura cheltuielilor efectuate pentru marfuri

Forme de manifestare a inflatiei

Referat: Metoda abc (activity based costs) - fundament economic al sistemelor de management bazate pe costuri Proiect: MANAGEMENTUL RELATIEI CU CLIENTUL (Consumer Relationship Management -CRM) o strategie performanta in optimizarea raportului cerere-oferta

Inflatia cunoaste forme diferite de manifestare in functie de comportamentul consumatorilor si de deciziile organelor de stat. Ea este rezultatul dezorganizarii economice si financiare, reflectat in cresterea masei monetare intr-un ritm mai rapid decat al productiei de bunuri si servicii, dar in esenta si functiile sale inflatia nu este un fenomen exclusiv monetar ci si unul economic si social-politic.

In functie de amploarea procesului inflationist in teoria si practica economica s-au incetatenit mai multe tipologii ale inflatiei clasificate dupa mai multe criterii:

In functie de gradul de intensitate al acesteia pot fi distinse:

• Inflatie taratoare, caracterizata prin faptul ca, cresterea preturilor nu depaseste o limita moderat , de circa 3-4% pe  an;
• Inflatie deschisa, caracterizata printr-o crestere a preturilor de 5-10% pe an;
• Inflatie galopanta, care presupune o crestere a preturilor cu peste 15% anual si care provoaca dezichilibre social-economice.

In functie de cauza principala care o genereaza distingem:

• Inflatie prin cerere, generata de un anumit exces al cererii globale comparativ cu oferta globala, decalaj la care economia nu poate raspunde prompt, ea necesitand un timp de raspuns. In consecinta, preturile cresc, ceea ce determina o intensificare si mai mare a cererii, cumparatorii anticipand noi majorari de preturi. Ca atare, fenomenul se autointretine si se autoamplifica;
• Inflatia prin costuri, datorata cresterii preturilor diferitilor factori de productie a materiilor prime, energiei, creditului, fenomen ce conduce la majorarea costurilor de productie si de circulatie si, in final, a nivelului general al preturilor;
• Inflatia interna (endogena), generata de dezechilibrele economice si financiare proprii tarii in cauza;
• Inflatia importata (exogena), provocata de cauze localizate in exterior, dar care se repercuteaza in interiorul tarii de referinta prin intermediul preturilor de import, al balantei de palti si a cursurilor valutare, al importului de capital.

Mecanismele inflatiei importate se interfereaza cu cele ale inflatiei interne, amplificand fenomenul inflationist. Amplitudinea unui asemenea mecanism variaza foarte mult de la o tara la alta. Cu cat ponderea bunurilor importate este mai scazuta, cu atat impactul inflatiei importate asupra cresterii preturilor interne este mai mic. Cu cat elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor de import sau ale celor fabricate cu bunuri de import este mai mare, incidenta inflatiei va fi mai mica. Daca firmele importatoare si cele care consuma bunurile importate accepta sa-si reduca beneficiile si salariatii lor isi limiteaza revendicarile de crestere a salariilor nominale, preturile vor fi ajustate la un nivel mai mic.

Tinand seama de tendinta de amplificare a relatiilor economice externe, care se manifesta tot mai puternic, mecanismul inflatiei importate dobandeste o importanta sporita pentru propagarea undei inflationiste in toate tarile, ceea ce demonstreaza, o data in plus, ca stoparea inflatiei si combaterea efectelor sale se impun ca o preocupare a tuturor guvernelor.

Tinand seama de efectele inflatiei asupra cresterii economice distingem:

• Stagflatia, caracterizata prin fenomenul de stagnare a economiei in perioadele de manifestare a inflatiei;
• Slumpflatia, individualizata prin fenomenul de regres al economiei pe durata de manifestare a inflatiei.

Atat stagflatia cat si slumpflatia contrazic teza de inspiratie keynesista potrivit careia inflatia in anumite limite constituie un stimulent al activitatii economice.

Avand in vedere ritmul de depreciere al puterii de cumparrae al monedei, distingem:

• Inflatia latenta, caracterizata printr-un ritm de depreciere al monedei mai scazut decat ritmul cresterii emisiunii monetare;
• Inflatia noua (moderna), caracterizata prin cresterea cronica, generala si progresiva a preturilor, spre deosebire de perioadele anterioare cand asemenea fenomene erau accidentale, fiind urmate de faze de absorbtie a fenomenului inflationist.

Dupa functionarea mecanismului pietei:

• Inflatia deschisa - economia de piata continua sa finctioneze ca un mecanism in care preturile sunt fixe. Orice exces de cerere (insuficienta a bunurilor sau a fortei de munca) conduce la o crestere a preturilor sau a salariilor;
• Inflatia reprimata - apare atunci cand controlul guvernamental impiedica cresterea preturilor bunurilor de consum si a salariilor, astfel incat excesul de cerere este doar reprimat, nu si redus. O data cu indepartarea controlului guvernamental trebuie sa ne asteptam la cresteri de preturi si de salarii.

Dupa  asteptarile inflationiste:

• Inflatia anticipata;
• Inflatia neanticipata.

Clasificarea  aceasta prezinta importanta pentru determinarea efectelor inflatiei. Numai inflatia neanticipata prezinta efecte reale, adica numai inflatia neanticipata afecteaza productia si ocuparea fortei de munca.

Consensul teoretic cu privire la formele de manifestare ale fenomenului inflationist constituie punctul de plecare pentru masurarea inflatiei, ce se realizeza cu ajutorul indicelui preturilor de consum.

Indicele preturilor de consum (IPC) masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie intr-o anumita perioada (perioada curenta), fata de o perioada anterioara (perioada de baz sau de referinta). Indicele preturilor de consum se calculeaza numai pentru elementele care intra in consumul direct al populatiei.