Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Finante


Qdidactic » bani & cariera » finante
Cardul - scurt istoric



Cardul - scurt istoric


Cardul - scurt istoric


Un card este o cartela din material plastic ( de aici si denimirea de bani de plastic) de formatul unei carti de vizita, avand imprimate emblema emitentului, in general o banca- si o serie de date pentru identificarea titularului, client al bancii respective. Cardul permite, prin intermediul unor dispozitive electronice (de aici si denumirea de bani electronici) accesul titularului la contul sau bancar, precum si efectuarea rapida de plati sau obtinerea unor imprumuturi pe termen scurt sau mediu.

Istoria cardurilor incepe la 1914 cand Western Union a introdus o placuta de metal acordata tuturor clientilor sai fideli. Un an mai tarziu, Telegraph Company introduce aceleasi placute de metal pentru a identifica mai usor clientii sai si pentru a le autentifica telegramele expediate de acestia. Au urmat cardurile emise de un gigant al distributiei americane, pentru a inregistra si gestiona informatiile referitoare la liniile de credit deschise diferitilor clienti si cele emise de Mobil Oil si acordate celor mai buni angajati si, respectiv, clienti ai companiei.



Anii 50 vor aduce pe piata cardurile internationale, primul fiind lansat de Diners Club vizand persoanele care se deplasau in Statele Unite sau in strainatate. De fapt, mecanismul platilor era practic cel clasic, cardul servind mai degraba pentru a identifica platitorul si a-i certifica dreptul de a plati produsele sau serviciile prin transfer bancar, prin intermediul bancii sale, dupa primirea de catre aceasta a documentelor atestand valoarea achizitiilor clientului), fiind, in esenta, un mecanism similar acreditivului documentar. Franklin National Bank (1951) si American Express (1958) intra in scena punand bazele viitorului mecanism de utilizare al cardurilor, respectiv creand cardurile din plastic.   Perioada 1979-1984 va fi una de puternic avant prin incheierea de acorduri bancare internationale conducand la extinderea retelei bancare necesare pentru acceptarea si circulatia acestor carduri si, pe de alta parte, consacrarea utilizarii suportului magnetic facilitand astfel utilizarea efectiva a cardurilor. Anii '90 au impus cardurile ca mijloc de plata, acestea devenind tot mai utilizate ca mijloace de plata in detrimentul celorlalte modalitati. Utilizarea acestor instrumente de plata in Europa Centrala si de Est are ca moment de referinta anul 1992, cand primele instrumente de acest fel au fost introduse pe pietele Poloniei si Cehiei.

Activitatea cu carduri in Romania are o istorie mai veche, cu toate ca primul card a fost lansat doar in anul 1995. Astfel, inca din anii '70 erau acceptate la plata atat Visa, American Express cat si Eurocard/Mastercard. Sistemul bancar din acea vreme era format doar din cinci banci si nu era deloc implicat in acceptarea la plata cardurilor internationale. In tot acest timp, in Romania comerciantii incurajau platile prin carduri pentru ca era vorba de plata bunurilor si serviciilor in valuta, leul nefiind la acel moment convertibil. Putem spune ca acceptarea se facea in locatii turistice nu in banci. ONT Carpati era singura companie autorizata sa accepte carduri in reteaua sa ; in hoteluri precum Ambasador, Athene Palace, Bucuresti, Intercontinental, Lido, in statiunile Poiana Brasov, Sinaia, Neptun ori Mamaia, sau in magazinele Comturist strainii (caci ei erau detinatorii de carduri la acea vreme) puteau cumpara intr-un mod in care romanii o fac practic doar in ziua de azi. Grupul ONT Carpati a devenit membru Diners Club inca din 1967, la putin timp dupa Hilton Hotels Corporation. Modalitatea tehnica de acceptare la plata era manuala si se baza pe folosirea imprinterelor : ONT Carpati strangea saptamanal toate chitantele si le trimitea la Viena unde avea sediul banca prin care se decontau tranzactiile, iar banii erau returnati ONT-ului la un interval de trei-patru saptamani. Odata cu deschiderea sistemului bancar autohton de dupa '89, bancile au inceput sa-si largeasca treptat oferta de produse si servicii. In privinta instrumentelor de plata fara numerar, bancile au promovat acele produse care se bazau tot pe sistemul de decontare hartie/manual, cu deosebirea ca el era aplicat asupra cecurilor de calatorie.

In 1992 a fost vremea ca trei banci dintre cele existente la acea vreme sa treaca la prima etapa in procesul emiterii de carduri si anume afilierea la o organizatie internationala ce administreaza sisteme de plata prin intermediul cardurilor. BCR, cateva luni mai tarziu Banca Comerciala 'Ion Tiriac ' si Banca Agricola au devenit membrii cu drepturi depline ai Visa International.Pentru aceste trei banci a urmat un program de transfer de 'know-how' si de instruire a personalului, iar bancile infiinteaza primele structuri organizatorice sub forma Serviciului de carduri, infiintate in anul 1993 .Tot in acest an, BRD si Banca Romana de Comert Exterior au devenit membri cu drepturi depline ai acestei organizatii.


In anul 1994 s-a trecut la a doua etapa a procesului de emitere de carduri si anume infiintarea unui centru de procesare a operatiunilor prin carduri : Romcard S A. Acest centru a fost un efort comun al celor cinci banci afiliate la acea vreme, pentru ca au decis sa suporte cheltuielile (ridicate de altfel) impreuna tocmai datorita acestor considente economice. Operationalitatea centrului se baza pe indeplinirea a trei functii: centru de autorizare vocala, prin telefon, a operatiunilor cu carduri derulate in mediu manual (off-side, prin utilizarea inprinterelor), nod electronic de acces a bancilor membre Romcard la retelele VISA si EUROPAY de autorizare, compensare si decontare a tranzactiilor prin carduri emise de banci straine si romanesti; .nod de acces a altor banci emitente de carduri din intreaga lume catre retelele de acceptare de carduri ale BCR, BRD, BCIT, Banca Agricola si BRCE. Tot acum cele cinci banci isi elaboreaza metodologiile si normele interne specifice domeniului si se trece la construirea strategiilor de dezvoltare a acestei afaceri. Tot in acest an bancile au intrat in faza a treia de dezvoltare: acceptarea efectiva la plata cardurilor internationale. Momentul a fost marcat in decembrie 1994 cand BCR a debutat aceasta activitate pentru cardurile internationale emise sub licenta VISA, tranzactia avand loc la Hotel Capitol.

In 1995 piata cardurilor din Romania a intrat in cea de-a patra sa etapa de dezvoltare: emiterea primului card. In privinta strategiei de urmat bancile incep sa incerce sa rezolve dilema dintre emitere si acceptare (nu se poate dezvolta o retea de acceptare, la comercianti sau prin ATM-uri, daca nu exista detinatori de carduri pe piata, dupa cum degeaba exista carduri emise daca nu exista medii in care se pot folosi). Pentru aceasta s-a trecut la un proces de extindere in ceea ce priveste activitatea de afiliere: pe de o parte bancile afiliate la VISA incep sa devina si membre EUROPAY iar pe de alta parte apar noi banci in piata care acum se afiliaza pentru prima oara. In acest an sunt emise primele patru tipuri diferite de carduri: unul de tip proprietar, lansat de BRD, si trei sub licenta VISA. 'Prima',de la BRD este primul card bancar proprietar, produsul nefiind lansat sub licenta VISA sau EUROPAY, iar experimentul s-a dovedit un esec - 2.700 de carduri emise dupa trei ani de la lansare - iar cardul a fost scos de pe piata in 1999.

Piata cardurilor din Romania trece in cea de-a cincea sa etapa de dezvoltare odata cu emiterea primului card de credit din Romania si cu cresterea numarului bancilor private care intra in aceasta afacere. Dupa ce Banca Transilvania a spart gheata in 1998, alte trei banci private (BTR, RIB si Bank Austria Creditanstalt) devin membre EUROPAY. 1999 este anul cel mai prolific din perspectiva emiterii de noi tipuri de carduri. Sunt puse in circulatie 12 produse diferite: sapte sub licenta EUROPAY si cinci marca VISA. In Ianuarie 1999 - Banc Post primeste o diploma de merit din partea VISA urmare a depasirii pragului primelor 50.000 de carduri emise. In primul trimestru, Banca Agricola achizitioneaza, certifica si testeaza modulul 'software' necesar operarii unei retele de POS-uri si incepe instalarea primelor aparate la comercianti.

Incepand cu anul 2000 se inregistreaza depasirea unui milion de carduri emise. Apar acum primele semne ale concurentei din piata cardurilor manifestata prin introducerea unor servicii noi. Astfel, are loc o extindere a facilitatilor pe contul de card si la automatele bancare. Detinatorii de carduri pot plati facturile de telefonie celulara de la ATM-uri si isi pot transfera dobanda la depozite in contul de card. Dezvoltarea unor solutii tehnice in parteneriat cu operatorii telefoniei celulare a permis introducerea consultarii soldului din contul de card de pe ecranul telefonului mobil. In alta ordine de idei, se constata si o schimbare de pozitie a VISA in privinta noilor membri. Dupa disparitia Bancorex, organizatia amintita a devenit mai flexibila, in special cu bancile mici astfel ca in 2000, nu mai putin de trei banci (Piraeus Bank, Volksbank si Banca Romana de Scont) au obtinut licenta de emitere de carduri VISA. Sunt lansate 10 noi tipuri de carduri: patru sub licenta EUROPAY si sase sub VISA.

In urma statisticilor din anul 2002 bancile comerciale din Romania care deruleaza cea mai mare parte a afacerii cu carduri in Romania si detin peste 98% (la momentul comunicatului) din numarul total de ATM-uri in functiune - BancPost, Banca Romana pentru Dezvoltare - Group Societe Generale, Raiffeisen Bank, Banca Comerciala Ion Tiriac si Banca Comerciala Romana - au agreat sa modifice nivelul comisionului de retragere de numerar perceput detinatorilor romani de card care utilizeaza ATM-urile sau serviciile de ghiseu ale altei banci decat cea emitenta a cardului. Decizia, luata de comun acord cu organizatiile internationale ale emitentilor de carduri - VISA si MasterCard, are in vedere o crestere a comisionului la 0,5% + 0.25 lei/operatiune de la nivelul practicat pana acum de 0,5% + 0.5 lei/operatiune. Spre sfarsitul anului Guvernul a aprobat Ordonanta de Urgenta 193 privind introducerea sistemelor moderne de plata. Actul normativ stabileste cadrul legal necesar efectuarii platilor pe baza de carduri de catre populatie. Astfel, de la 1 februarie 2003, agentii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, penalitati si alte obligatii de plata, si care isi desfasoara activitatea in municipii, sunt obligati sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor. In cazul agentilor economici care isi desfasoara activitatea in orase, masura va fi in vigoare incepand cu 1 noiembrie 2003. Masura se va aplica, de la 1 februarie 2003, si persoanelor juridice care realizeaza acte si fapte de comert, care depasesc o anumita cifra de afaceri, stabilita prin Hotarare de Guvern.

In anul 2003 a fost lansat www.omnipay.ro, primul portal romanesc ce permite efectuarea de plati electronice (online) prin intermediul unui card bancar. www.omnipay.ro este rezultatul a peste un an de discutii intre OmniCom Network si Banc Post SA. Acest portal a putut fi concretizat prin dezvoltarea de catre Banc Post a sistemului ePay - primul sistem din Romania de plati electronice on-line in mediul Internet.De asemenea la inceputul anului 2004 Ministerul Comunicatiilor a lansat www.eFrauda.ro, primul portal de combatere a criminalitatii informatice din Romania. Portalul gestioneaza sesizarile privind activitatile cu caracter aparent nelegal in domeniul serviciilor societatii informationale si realizeaza interactiunea directa intre furnizorii si consumatorii de servicii ai societatii informationale si autoritatile cu competente in domeniu.

In Mai 2004 Visa International a anuntat deschiderea oficiala a biroului sau regional din Bucuresti, pentru operatiunile din Romania si Bulgaria. Decizia de a deschide un birou regional subliniaza importanta strategica pe care o are piata romaneasca pentru Visa CEMEA, permitand companiei sa fie mai aproape de cele 21 de banci locale membre ale organizatiei si sa reactioneze mai prompt la cerintele pietei, in scopul consolidarii pietei de carduri din Romania.

Spre sfarsitul anului 2006, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei ofera posibilitatea de a plati online amenzile rutiere, prin lansarea proiectului "Ghiseul virtual de plati' - www.ghiseul.ro. Primul serviciu oferit prin intermediul proiectului "Ghiseul virtual de plati" este plata online a amenzilor rutiere. Publicul tinta al acestui serviciu oferit de www.ghiseul.ro il reprezinta cetatenii posesori ai unui card bancar, care utilizeaza Internetul si care conduc un autoturism. Plata se face cu respectarea standardului 3D Secure, comunicarea cu utilizatorii a datelor sensibile se face in conditii de securitate, iar dupa efectuarea platii sunt emise dovezi electronice de plata, valabile juridic in Romania.

Piata cardurilor la sfarsitul anului 2007 aflate in circulatie a deposit in trimestrul al III-lea, pragul de 10 milioane de unitati, iar infrastrcutura de acceptare a ajuns sa cuprinda peste 50.000 de POS-uri aflate la sedile comerciale din toata tara. Asadar anul 2008 va fi cu siguranta un an al recordurilor in materie de carduri pe piata din Romania.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright