Structura Organizatorica a instituției de credit CEC Bank

Structura Organizatorica a instituției de credit

1.1Organizarea CEC Bank

Particularitațile organizarii și funcționarii Casei de Economii și Consemnațiuni CEC Bank

CEC Bank, potrivit statutului este o persoana juridica de drept privat. Este o societate comerciala organizata pe legea 31/1990. Acționarul este Statul roman, reprezentat de Ministerul de Finanțe, care se comporta ca un acționar. Participa la Adunarea Generala a Acționarilor și traseaza obiective legate de indicatorii pe care banca trebuie sa ii atinga.

In activitatea lor, institutiile de credit se supun reglementarilor si masurilor adoptate de Banca Nationala a Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei.

Din punct de vedere organizatoric, CEC Bank iși desfașoara activitatea in condiții asemanatoare cu cele ale celorlalte societați comerciale pe acțiuni. Sub aspect funcțional, pot fi reținute particularitați notabile.

Pe plan organizatoric, conducerea, administrarea și controlul sunt la fel ca la societațile pe acțiuni, CEC Bank dispune de un for suprem de conducere (adunarea generala a acționarilor), de structuri care ii asigura gestiunea curenta, (președintele, consiliul de administrație, comitetul de directie) și de organe proprii de control, (comisie de cenzori și comitetul de audit)

Conform OUG nr. 99/2006 privind activitatea bancara, structura organizatorica, conducerea și administrarea societaților bancare se stabilesc prin statutele proprii, inființarea comitetului de risc, comitetul de administrare a activelor și pasivelor, comitetul de credite este obligatoriu. Statutul Casei de Economii și Consemnațiuni CEC Bank S.A este prevazut in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 164/4.III.2008, Ministerul Economiei și al Finanțelor, prin " Ordinul privind Statutul Casei de Economii și Consemnațiuni CEC-S.A"

Funcțional, spre deosebire de societațile comerciale, total independente in elaborarea propriului management, CEC Bank este obligata, in temeiul OUG nr. 99/2006, sa se supuna in activitatea ei, reglementarilor emise de Banca Naționala a Romaniei pentru aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plați, de asigurare a prudentei bancare și de supraveghere a societaților bancare.

In conformitate cu directivele B.N.R., inceperea funcționarii Casei de Economii și Consemnațiuni CEC Bank, ca instituție bancara s-a facut prin obținerea din partea B.N.R. a autorizației de funcționare, prin constituirea fondurilor specifice, prin pastreaza rezervelor obligatorii la B.N.R. și respectarea normelor stricte de garantare a solvabilitații, nu poate fi constituita sub forma de societate cu raspundere limitata, capitalul social a fost varsat integral numai sub forma baneasca la momentul subscrierii.

Conform normelor B.N.R. nr.6/1995 acțiunile emise de instituțiile bancare vor putea fi numai nominative, asadar CEC Bank S.A. poate emite doar acțiuni nominative adica acele acțiuni care au inscris numele titularului și pot fi emise sub forma materializata sau dematerializata.

Totodata, B.N.R., prin funcțiile exercitate de indrumare și control, de constituire și funcționare, include și transformarea și lichidarea societaților comerciale bancare de naționalitate romana, cat și a sucursalelor și reprezentantelor in Romania ale bancilor din strainatate.

Principalele unitați bancare care compun  reteaua CEC Bank sunt:

Centrala bancara reprezinta o unitate bancara cu personalitate juridica ce indeplinește rol exclusiv de indrumare, urmarire, analiza și control a activitații tuturor unitaților bancare din subordine.

Centralele bancare, au cont deschis la B.N.R și conduc contabilitatea pana la nivel de bilanț inclusiv. Ele nu desfasoara operațiuni cu clienții bancii.

Pentru desfașurarea activitații curente, CEC Bank și-a deschis filiale, sucursale și agenții in teritoriu cu respectarea acelorași proceduri.

Conform OUG nr. 99/2006, art.6, filialele din Romania ale unei instituții bancare sunt considerate persoane juridice, iar sucursalele sunt considerate reprezentanțe ale instituțiilor bancare.

Deci, filialele poseda, pe de o parte, un patrimoniu propriu, delimitat in ansamblul patrimoniului societații bancare, iar pe de alta parte, are personalitate juridica proprie.

Sucursalele s-au inființat la inițiativa bancii și din fondurile ei care ii afecteaza capitalul necesar și le organizeaza, insa sucursalele nu devin persoane juridice de sine statatoare.

Sucursala, spre deosebire de filiala, se caracterizeaza printr-o dubla subordonare fața de banca: pe de o parte, dependenta de ordin economic, iar pe de alta parte, cea de natura juridica. Sucursalele bancare sunt unitati fara personalitate juridica care se afla in subordine directa a centralelor; țin evidența contabila pana la nivel de balanța de verificare inclusiv. Exemplu de sucursala pentru CEC Bank, Sucursala Municipiului București (SMB) Alba Iulia.

Agențiile bancare sunt unitați bancare fara personalitate juridica deschise pe langa reprezentanțe sau sucursale, care se inființeaza la inițiativa bancii, exercitand atribuții fie de mandatar, fie de comisionar. Exemplu agenții pentru CEC Bank Bucuresti, Agenția Socului, Agenția Pantelimon, Agenția Diham, etc.

Dupa modelul registrului comerțului, Banca Naționala a Romaniei va inmatricula  

intr-un registru, numit "registrul bancar", bancile, persoane juridice romane și sucursalele bancilor straine care au fost autorizate sa funcționeze pe teritoriul Romaniei.

1.1.1 Cadrul general al organizarii instituției de credit CEC Bank

Recenta aderare a Romaniei la Uniunea Europeana a insemnat și pregatirea sisitemului bancar pentru o noua calitate a activitații, pentru competitivitate și concurența.

Un loc important in cadrul preocuparilor legate de sectorul bancar il ocupa in ultima perioada de timp imbunatațirea legislației bancare care ține seama in mult mai mare masura de legislația, practicile si uzanțele sistemului bancar European.

In ultima privinta avem in vedere cel puțin urmatoarele repere;

Implementarea Acordului Basel II (2004)

Legea nr.312/2004 privind Statutul Bancii Naționale a Romaniei;

Ordonanța de Urgența a Guvernului nr.99/2006;

Legea bancara nr 227/2007;

Aceste documente legislative au avut la baza mai multe acte normative ale UE. Printre care și Directiva nr.2006/48/CE din 2008 a Parlamentului European.

Prin aceste acte normative se trece la o abordare mai larga a activitații bancar-monetar-financiare.

Noile prevederi ale Acordului Basel II conexioneaza cerintele de capital in mai mare masura cu propriile estimari ale instituțiilor de credit in procesul de management al riscurilor.

OUG nr. 99/2006 și Legea nr.227/2007 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului asigura transpunerea directivelor comunitare in domeniul bancar, in același timp asigura consolidarea reglementarilor in materie, reunind urmatoarele prevederi ale legislatiei aferente instituțiilor de credite :

Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

OUG nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobata cu modificarile si completarile prin Legea nr.200/2002 cu modificarile și completarile ulterioare;

Legea nr.54/ 2002 privind economisirea și creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locative, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr.33/2006 privind bancile de credit ipotecar

OUG 99/2006 reglementeaza procedura de autorizare a instituțiilor de credit, persoane juridice romane, situațiile in care autorizația iși inceteaza valabilitatea de drept sau la cerere, precum și situațiile și condițiile in care aceasta poate fi retrasa și desfașurarea in Romania a activitații instituțiilor de credit autorizate și supravegheate de autoritațile competente din alte state membre.

OUG 99/2006 prevede condițiile in care instituțiile de credit persoane juridice romane, autorizate și supravegheate de BNR pot desfașura activitatea in alte state membre, in condiții similare cu cele prevazute la capitolul IV pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare din alte state membre care iși desfasoara activitatea in Romania.

Un alt act normativ utilizat in activitatea curenta a bancii este cel ce privește acordarea creditului "Prima Casa" reglementat prin Ordonanța de Urgența a Guvernului nr. 60/2009 privind unele masuri in vederea implementarii programului "Prima casa".

Directiva 2004/39/CE privind Piețele de instrumente financiare a fost transpusa de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare (CNVM) in legislația romana in urmatoarele reglementari: Regulamentul nr. 2/2006 privind piețele reglementate și sistemele alternative de
tranzacționare, Regulamentul nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM in vederea
implementarii unor prevederi ale directivelor europene si Regulamentul 32/2006 privind
serviciile de investiții financiare denumita in continuare Legislatia MiFID.

Aceasta Legislatie MiFID stabileste reguli de conduita in afaceri pentru societațile de investitii ce ofera servicii de investiții sau care desfasoara activitați de investiții. In plus, stabilește cerințele organizaționale pentru societațile care furnizeazaa consultanța pentru investiții precum și cadrul pentru un regim de reglementare cu privire la executarea ordinelor clientului in raport cu executia de calitate ridicata de pe pietele reglementate, avand ca scop in principal protecția investitorului.

Prevederile Legislatiei MiFID se aplica societaților de investiții, societaților de brokeraj și de intermediere precum și piețelor reglementate si operatorilor desemnați ai acestora. In plus, unele dintre aceste prevederi se aplica de asemenea Societații de Administrare a Fondurilor Mutuale și Institutiilor de credit, atunci cand aceste instituții ofera unul sau mai multe servicii de investitii sau desfasoara activitați de investiții. Prevederile MiFID nu se aplica anumitor persoane ci persoanelor juridice stabilite in Legislatia MiFID.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

1.1.2 Organizarea CEC Bank in functie de reperele U.E.

Repere U.E

Reglementarile privind activitatea bancara vor fi publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Activitatea bancilor a facut obiectul negocierilor in vederea aderarii

A fost notificata U.E. privind intregul cadru legislativ adoptat de Romania

Termenii, conceptele sunt adaptate uzanțelor U.E.

B.N.R notifica U.E. principalele reglementari interne

Bancile dintr-un stat membru U.E. pot inființa sucursale in Romania pe baza notificarii catre B.N.R.

Prevederile bancare din U.E se aplica cu prioritate bancilor aflate pe teritoriul romaniei

La cererea Uniunii Europene, B.N.R. poate face analize si poate comunica opinii

B:N:R: ofera informatii cu privire la garantarea depozitelor, informatii privind falimentul bancilor

Bancile sunt obligate sa aplice o politica specifica de provizioane si de expunere

B.N.R. asigura coordonarea actiunilor sale cu B.C.E. si cu celelalte banci centrale

Asigurarea stabilitatii sistemului bancar este reglementat de Uniunea Europenea prin Acordul Basel II.

Introducere si scurt istoric

De la nasterea sa in 1974, rolul Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancara (BCBC- Basel Committee on Banking Supervision) a fost sa promoveze stabilitatea sistemului bancar global. Cand, in ultimii ani ai deceniului '80, a devenit mai mult decat evident ca diferitele practici de reglementare favorizau institutii bancare din anumite zone geografice, Comitetul Basel a lansat Acordul Basel I, menit sa reglementeze cerintele de capital minim (1988).

Totusi, datorita maturizarii metodologiilor de calcul al riscului care au indus un grad de sofisticare a activitatii, s-a impus revizuirea Acordului Basel I si, asa a aparut, la sfarsitul anului 2003, forma finala a Acordului Basel II

Definitia structurata si simplificata a Acordului Acordul contine trei directii strategice structurate astfel:
Pilonul I: Acoperirea cerintelor de capital minim, cu metodologie si regulamente specifice pentru risc de credit si risc operational. Tot in cadrul Pilonului I se stabileste metoda de evaluare a capitalului propriu pe baza noilor exigente de clasificare a tipurilor de riscuri: risc de credit, risc operational, risc de piata. In ceea ce priveste riscul de credit, Acordul Basel II prezinta o rafinare alternativa, cu o detaliere semnificativa a normelor metodologice. Riscul de piata nu face neaparat obiectul unei schimbari, el fiind tratat exhaustiv inca din 1988, la aparitia Acordului Basel I. Riscul operational reprezinta marea surpriza de ansamblu a abordarii Basel II. Conform Comitetului Basel II, riscul operational este riscul de pierderi directe si indirecte rezultate din erori procedurale, sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe. Provocarile aduse de aceste riscuri sunt demne de a fi tratate cu toata atentia: impactul unui astfel de risc se propaga in intreaga banca si poate afecta relatia cu clientii si satisfactia lor, fara ca implicatiile cantitative, valorice sa poata fi masurate cu exactitate.
Masurarea riscului operational este realizata direct de catre banca, iar un prim pas esential este inventarierea lor pe categorii si crearea unor metodologii care sa identifice, planifice si asume planuri de evitare a acestor riscuri ca si planuri de criza si remediere a efectului riscului operational, o data ce un eveniment din aceasta categorie a avut loc.
Pilonul II: Asigurarea supravegherii prudentiale: reprezinta crearea si validarea unui set de proceduri interne fiecarei institutii financiare, prin care se evalueaza adecvat si consistent fondurile proprii corespunzatoare profilului de risc de catre organismele tutelare
Pilonul III: Asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piata, prin promovarea transparentei; Comitetul Basel impune transparenta comunicarii informatiilor exacte si detaliate privitoare la gestiunea riscurilor. Informatiile obligatoriu de publicat sunt organizatorice, strategice si metodologice in domeniul riscurilor, financiare (structura si valoarea totala a fondurilor proprii si metodologii contabile de gestiune a activelor, pasivelor, provizioanelor), informatii referitoare la riscurile de credit (total, repartizare), informatii despre riscul operational (evenimente posibil generatoare de pierderi).

Implicatiile majore si obiectivele proiectelor derivate din Acordul Basel II

Proiectele majore ce rezulta din Acordul Basel II sunt:

Armonizarea implicatiilor Acordului cu organismele de reglementare a activitatii bancare (Banca Nationala).

Diagnosticarea situatiei practicilor existente in domeniu si evaluarea diferentei dintre practica curenta si cea impusa de Acordul Basel, precum si a modalitatilor de parcurgere a acestei distante traduse in planificarea bugetelor financiare necesare, a personalului mobilizat si specializat, a furnizorilor de consultanta, a perioadelor de timp alocate fiecarei faze a proiectului.

Responsabilitati legate de gestiunea riscului de credit, riscului operational si a riscului de piata
Risc de credit: chiar si institutiile pentru care rezervele prudentiale de capital nu ridica o problema, trebuie sa verifice in detaliu pozitia capitalului propriu.
Regulile de neutralizare a riscului se extind si in zona colateralelor, garantiilor si derivativelor (pentru acele banci care tranzactioneaza derivative).
Complexitatea datelor solicitate este semnificativa. De aceea, se impune crearea unei baze de date robuste si, evident, auditabile. Procesele proiectate pentru creditare vor trebui sa satisfaca nu numai cerintele interne manageriale, dar si cerintele externe ale organismelor de control si supraveghere.

Risc operational: Standardele recomandate pentru abordarea corecta a riscului operational trebuie sa fie aplicate in cadrul institutiilor financiare si dezvoltate conform celor mai bune practici in domeniu, cu modelari adecvate. Sunt evaluate, de asemenea, si alte tehnici de neutralizare a riscului, ca de pilda, asigurarile si externalizarile (outsourcing).
Metodologiile adoptate, precum si procesarea datelor, au o importanta capitala. Participarea in consortii financiare operationale in care se partajeaza riscul operational va prezenta avantaje demne de a fi considerate. Auditul intern si metodologia corespunzatoare definirii, calcularii, masurarii si comunicarii riscului operational sunt obiective importante de asemenea.
Risc de piata: raportarile principalilor indicatori de risc si consolidarile acestor indicatori la nivel de risc de piata vor asigura transparenta necesara pentru piata financiara ca un intreg, contribuind la o percepere corecta a pietei.

Reglementarile Acordului Basel II, pe baza calculelor interne de risc la nivelul bancilor permit conformitatea la regulamente atat din punctul de vedere al unei institutii financiare, cat si consolidat, la nivelul pietei financiare. Acordul Basel II propune (si impune!) cresterea semnificativa a nivelului de transparenta a informatiilor financiare prin regularizarea atat temporala (de doua ori pe an sau, in unele cazuri, trimestrial), a rapoartelor detaliate privind pierderile si expunerile financiare rezultate din practica gestiunii riscurilor. Acestea sunt masuri care impiedica derapaje accentuate sau necontrolate ale activitatii de creditare a institutiilor financiare, intarind disciplina de operare pe piata financiara.
Schimbarile aparute in structura capitalului au influente si in sfera taxelor si impozitelor.

1.1.3 Obiectul de activitate al institutiilor de credit

Principalele tipuri de activitati ale institutiilor de credit :

• acorda credite
• constituie depozite
• emit si gestioneaza instrumente de plata
• emit si gestioneaza instrumente de credit
• deschid si gestioneaza conturi pentru clienti
• efectueaza plati
• emit garantiisi isi asuma angajamentele
• efectueaza tranzactii in cont propiu si al clientilor cu instrumente monetare negociabile
• tranzactii cu valuta
• tranzactii cu metale pretioase si obiecte confectionate din acestea
• tranzactii cu titluri de stat
• distribuireade actiuni si obligatiuni ale persoanelor juridice si private
• inchiderea de casete de siguranta
• acordarea de consultanta financiar -bancara
• efectuarea de operatiuni de mandat
• efectuarea de operatiuni de asigurare
• actioneaza ca agent custode
• efectueaza treanzactii cu instrumente financiar-derivate
• sconteaza efecte de comert
• gestioneaza credite externe

1.2 Schema generala a structurii departamentale a

Casei de Economii si Consemnațiuni CEC Bank

Adunarea Generala a Acționarilor are in subordine Consiliul de Administrație și Comitetul de Cenzori.

Consiliul de administrație CEC Bank este format din Radu Grațian Ghețea,( președinte CEC Bank )- președinte, Gheorghe Carabasan (prim-vicepreședinte CEC Bank) - membru, Cristian Tudorancea (vicepreședinte CEC Bank) - membru, Mihaela Lucica Popa (vicepresedinte CEC Bank )- membru, Bogdan Alexandru Dragoi - membru, Ciprian Badea - membru, Șerban Pop - membru, Mihai Gogancea Vatașoiu - membru, Enache Jiru membru.

Comisia de Cenzori asigura controlul activitații financiare si de gestiune a patrimoniului.

Consiliul de administarație are in subordine Comitetul de direcție și comitetul de audit.

Conform statutului CEC Bank publicat in Monitorul Oficial 164/2008 Comitetul de Audit se organizeaza independent de Comitetul de Direcție al bancii, constituit in baza prevederilor legii societaților comerciale și a reglementarilor emise de B.N.R. Comitetul de audit avizeaza statutul auditului intern și asigura relația cu auditorul financiar al bancii. Deasemenea Comitetul de direcție asigura desfașurarea activitații curente a bancii in limita atribuțiilor delegate de catre Consiliul de Administrație. Comitetul de direcție este format din:

Radu Grațian Ghețea - președinte, Gheorghe Carabasan - prim-vicepreședinte, Cristian Tudorancea - vicepreședinte, Mihaela Lucica Popa - vicepreședinte, Mirela Iovu - vicepreședinte.

Președintele, fiind și președintele Consiliului de administrație al bancii are și o serie de atribuții specifice acestei funcții:
- conduce și coordoneaza intreaga activitate a bancii;
- reprezinta banca in relațiile cu terții și autoritațile statului;
- coordoneaza activitatea prim-vicepreședintelui și a celor trei vicepreședinti;
- coordoneaza comitetele de risc, de dirijare a activelor și pasivelor, de credite;

v           Comitetul de Administrare a Activelor și Pasivelor este format din specialisti din cadrul bancii, de regula la nivel de directori și șefi de servicii. El se intruneste periodic pentru a analiza situația plasamentelor bancii in credite și depozite și a decide in legatura cu efectuarea acestora in perioadele viitoare

v           Comitetul de Credite format din specialiști, directori și cadre de conducere ale bancii, analizeaza și aproba, in cadrul competenței stabilite de Consiliul de Administrație, documentațiile de credite de valori importante depuse de clienții bancii.

v           Comitetul de risc in conformitate cu normele BNR nr.17/2003, are urmatoarele atribuții: dezvolta și avizeaza metodologii și proceduri pentru identificarea, evaluarea, monotorizarea și controlul riscurilor afective; stabilește limitele expunerii bancii la aceste riscuri; informeaza regulat Consiliul de Administrație cu privire la riscurile semnificative la care este supusa banca;

Prim - Vicepreședintele are urmatoarele atribuții:
- este locțiitor de drept al președintelui in lipsa acestuia;
- coordoneaza in mod direct direcția de credite, direcția de trezorerie, direcția operațiuni valutare și relații externe, direcția economico-financiara și direcția juridica.

v           Direcția Juridica avizeaza normele de lucru interne ale bancii pentru a asigura concordanta prevederilor acestora cu legislația in vigoare asigura asistența juridica de specialitate in derularea operațiunilor tuturor direcțiilor bancii; susține acțiunile bancii introduse la instantele judecatoresti pentru recuperarea creanțelor de la debitorii bancii și alte acțiuni judecatorești in care este implicata banca.

v           Directia Trezorerie administreaza și asigura gestiunea zilnica a resurselor și plasamentelor bancii, ținand cont de scadențele de plata a obligațiilor bancii și resursele disponibile la scadențele respective.

v           Directia Credite este implicata in activitatea de creditare a CEC Bank, raspunde de relația cu clienții, agenții economici și primește cererile de acordare de credite și documentația aferenta și verifica daca acestea corespund in prima faza cerintelor CEC Bank.
Proceseaza cererile de credit și le trimite spre aprobare comitetului de credit, monitorizand creditele deja acordate, controleaza și supervizeaza activitațile de creditare din cadrul rețelei de sucursale, pune la punct noi produse de creditare pentru clienți, agenți economici si participa la elaborarea manualului de credite.

v           Direcția Operațiuni Valutare și Relații Externe efectueaza operațiuni de vanzare si cumparare de valute pe piețele valutare interne și externe la vedere (spot) și la termen, in funcție de necesarul de plați externe al bancii pe fiecare valuta in parte, precum și pentru realizarea unor venituri din diferențele de curs valutar. Urmareste incadrarea in fiecare zi a expunerii valutare a bancii in limitele stabilite de autoritatea de supraveghere bancara - BNR.

v           Directia Economico-Financiara intocmeste situațiile financiar-contabile periodice și bilanțul contabil anual al bancii, asigurand depunerea acestora in termen. Efectueaza analize si prezinta propuneri consiliului de administrație al bancii.

Vicepreședintele 1 coordoneaza direcțiile:

- de contabilitate, de gospodarie, incasare și protecție tehnica, de tehnologii informaționale.

v           Direcția Contabilitate ține evidența contabila a tuturor operațiunilor bancii in conformitate cu planul de conturi și metodologia legala in vigoare de inregistrare in contabilitate a operațiunilor bancare.

v           Directia Gospodarie Incasare și Protecție Tehnica asigura aprovizionarea și dotarea tehnico-materiala a compartimentelor de lucru ale bancii cu mobilier, birotica și materialele de uz administrativ-gospodaresc, aparatura și serviciile de protecție tehnica, serviciul auto.

v           Direcția Tehnologii Informaționale realizeaza informatizarea operatiunilor bancii si procesarea statistica a raportarilor primite de la directiile operative din centrala bancii si de la unitatile teritoriale ale bancii.

Vicepresedinte 2 coordoneaza direcțiile:

de carduri bancare, de paza, de marketing precum și secția de monotorizare a tranzacțiilor.

v           Directia Carduri Bancare asigura relațiile cu organizațiile internaționale (VISA Internațional și EUROPAY Internațional și altele) in vederea soluționarii problemelor legate de tranzacțiile cu carduri, precum si pentru implementarea unor noi proiecte, administreaza conturile de card, prin operarea tranzacțiilor efectuate de deținatorii de carduri  atat in reteaua bancii, cat și in alte rețele;

v           Direcția de paza se ocupa cu incheierea contractelor cu firmele autorizate de paza și protecție pentru implementarea sistemului de securitate.

v           Directia Marketing studiaza piața produselor și serviciilor bancare și prezinta analize și propuneri de diversificare și perfecționare a produselor și serviciilor oferite clientelei.

v           Secția monotorizare a tranzacțiilor supervizeaza efectuarea tuturor tranzacțiilor bancare, intocmeste situații pe categorii de clienți.

Vicepresedintele 3 coordoneaza direcțiile:

- de resurse umane, de securitate economica și secția de secretariat și protocol.

v           Directia Resurse Umane asigura angajarea și pregatirea personalului.

v           Direcția de Securitate Economica asigura securitatea informaționala și interna a datelor și proceselor informatice prin implementarea continua de noi metode de protecție .

v           Secția de Secretariat și Protocol realizeaza lucrarile de secretariat la nivelul intregii banci, relațiile cu mass-media, urmareste hotararile adoptate de Consiliul de Administrație al bancii, executa acțiunile de protocol intern și extern la nivelul bancii.

1.2.1 Organigrama Casei de Economii și Consemnațiuni CEC Bank S.A.

1.3 Actele normative utilizate de instituția bancara CEC Bank

Reglementarea juridica

Legea care stabilește modul de organizare și funcționare al bancilor comerciale și competențele acestora in funcționarea sistemului bancar este Legea 3122004, pe langa aceasta, activitatea bancara in Romania mai este reglementata amanuntit de Legea 581998 la acestea se adauga legea falimentului bancilor 831998 și reglementarile BNR.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea 591998, activitatea bancara in Romania se desfașoara prin instituțiile de credit autorizate in condițiile legii, iar activitatea bancara, reprezinta activitatea de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite in nume propriu.

Utilizarea termenului de banca desemneaza faptul ca aceasta instituție de credit efectueaza toate tipurile de operațiuni bancare tocmai spre a o deosebi de celelalte instituții de credit.

Activitati permise bancilor

Potrivit art. 8 din legea bancara, bancile pot desfasura in limitele autorizațiilor acordate, urmatoarele activitați:

atragerea de depozite și alte fonduri rambursabile

contractarea de credite

leasing financiar

servicii de transfer monetar

emiterea și administrarea de mijloace de plata

emiterea de garanții și asumarea de angajamente

Tranzactii interzise

Vizeaza acele operațiuni comerciale realizate de alți comercianți decat bancile, sau operațuni interzise chiar comercianților:

angajarea in tranzactii cu bunuri mobile și imobile cu cateva exceptii. Bunurile mobile și imobile dobandite ca urmare a executarii silite vor trebui vandute de banca in termen de 1 an de la data dobandirii.

gajarea propriilor acțiuni in contul datoriilor bancii

acordarea de credite sau furnizarea de servicii, condiționata de vanzarea sau cumpararea acțiunilor bancii

acordarea de credite garante cu acțiuni emise de banca

Interdicții legale

Principala interdicție instituita de lege se refera la desfașurarea de activitați de atragere de depozite de catre persoane fizice care acționeaza in cont propriu, in contul altor persoane, ori in calitate de administrator sau reprezentant al unor entitați care nu sunt autorizate ca instituții de credite.

Lipsa autorizației de funcționare genereaza și o alta interdicție, aceea a utilizarii denumirii de banca și derivatele denumirii de banca.

Interzicerea oricarei instituții de credit straina de a desfasura activitați in Romania cu excepția cazului in care activitatea se desfasoara printr-o sucursala pentru care s-a eliberat o autorizație de funcționare.

Cerințe prudențiale

Garantarea rambursarii credițelor acordate de banci

Pentru realizarea acestei cerințe, bancile pot sa-și constituie o serie de garanții care in momentul in care sunt inscrise in convenția de creditare devin titluri executorii.

Legea stabilește și obligația bancilor de a respecta un minim de cerințe prudențiale la acordarea creditelor, atunci cand se analizeaza clientul la nivel individual sau consolidat.

Aceste cerințe se refera la nivelul de solvabilitate, de lichiditate, la calitatea activelor clientului, la riscul valutar, la expunerea maxima fata de un singur debitor și expunerea maxima agregata.

Nivelul minim de solvabilitate

Potrivit normei BNR 132003, indicele de solvabilitate reprezinta fondurile proprii așa cum sunt definite in norma 112003 ca proporție din totalul activelor și elementelor din afara bilanțului, nete de provizioane și ajustate in funcție de risc.

Numaratorul indicatorului de credit il reprezinta fondurile proprii iar numitorul il reprezinta totalitatea activelor și elementelor din afara bilanțului.

Astfel de active pot fi:

numerar sau elemente echivalente

creanțe asupra Administrației Centrale și bancilor comerciale din zona A

creanțe asupra CE

creanțe garantate sau negarantate

Bancile și instituțiile de credit sunt obligate sa mentina in permanenta indicele de solvabilitate la un nivel de cel putin 12%.